Statistica spune că 60 la sută din femeile de peste 35 de ani sînt angajate. În mare parte pentru că familia nu-si poate permite să piardă acest venit suplimentar, indiferent de numărul copiilor. Dar din ce în ce mai muilte femei tinere şi-ar dori un program mai flexibil de lucru, eventual jumătate de normă, pentru a avea timp şi pentru creşterea copiilor. Alla Ceapai a stat de vorba cu una din autoarele studiului, sociologul Mariana Buciuceanu-Vrabie, de la Academia de Științe a Moldovei.
Mariana Buciuceanu-Vrabie: „Având în vedere problemele demografice cu care se confruntă Republica Moldova şi respectiv scăderea natalităţii pentru noi a fost important să vedem ce anume, care sunt barierele sau care probleme le evocă femeile ca fiind piedici în naşterea numărului dorit de copii. Şi dacă nu cumva activitatea din câmpul muncii împiedică naşterea. Sau dimpotrivă prezenţa în câmpul muncii este un beneficiu în reluarea dorinţei sale de a mai avea un copil.”
Europa Liberă: Şi la ce concluzie aţi ajuns, angajarea în câmpul muncii o motivează sau dimpotrivă pe femeie să nască un copil?
Mariana Buciuceanu-Vrabie: „Conform studiului marea majoritate a femeilor se doresc a fi active pe piaţa muncii inclusiv şi având copii. Mai degrabă femeia care este încadrată în câmpul muncii îşi planifică viitoarea naştere în scurt timp, ea se simte mai sigură având un loc de muncă, decât cea care nu este în câmpul muncii, conform studiului. Dar un specific este pentru femei, şi este normal pentru toate ţările, femeile îşi doresc să aibă un orar de muncă mai flexibil atunci când au copii de vârstă preşcolară. Peste 75 la sută din intervievate au enunţat acest lucru. Peste 63 la sută au enunţat femeile, care au copii de vârstă şcolară mică, că tot îşi doresc să aibă un orar de lucru mai flexibil sau să fie un program redus de muncă.”
Europa Liberă: Pe de altă parte înţelegem că această condiţie s-ar putea să nu le convină angajatorilor. Deci, cum putem ajunge la un echilibru în acest sens?
Mariana Buciuceanu-Vrabie: „Trebuie de creat acele condiţii şi pentru angajator ca el să faciliteze un astfel de orar pentru femeile cu copii. În ţările europene, de exemplu în Germania, Suedia, Norvegia sunt facilităţi pentru antreprenorii care ajută sau care angajează femeile cu copii mici. De exemplu, în Germaniei se numeşte Auditul Serviciului şi al Familiei - diverse strategii orientate către stimularea motivaţiei companiilor şi întreprinderilor pentru a optimiza îmbinarea serviciului şi a familiei. Toate ţările care arată o înaltă încadrare în câmpul muncii a mamelor însăşi politica acelui concediu de îngrijire a copilului este diferită de către a noastră. Specificul nostru o face pe femeie să fie dependentă de faptul că ea trebuie să rămână acasă să îngrijească copilul.”
Europa Liberă: Da, dar de multe ori există problema că angajatorii fie refuză să angajeze femeile care deja sunt însărcinate sau acceptă mai cu rezerve la serviciu o femeie care e de curând căsătorită şi ar urma să aibă un copil.
Mariana Buciuceanu-Vrabie: „La noi legislaţia este făcută aşa că e în favoarea femeii. Desigur noi avem o discriminare latentă care se fundamentează în baza stereotipurilor şi prejudecăţilor privind rolul de gen a femeii în activitatea profesională şi în familie. şi acest studiu ne arată, desigur, că din respondentele pe care le-am intervievat, peste 25 la sută, au menţionat că cel puţin o dată în viaţă s-au confruntat cu faptul de a fi refuzate de a fi angajate în câmpul muncii pe motivul gravidităţii sau că aveau copil de vârstă mică. Totodată peste 14 la sută dintre femei au enunţat că cel puţin o dată s-au confruntat şi cu faptul de a fi reduse din câmpul muncii ca urmare a acestor motive. Peste 20% din respondente au menţionat că întotdeauna sau deseori s-au confruntat cu atitudinea negativă a angajatorului privind, de exemplu, faptul că este însărcinată, faptul că nu poate să meargă în deplasări în interes de serviciu sau imposibilitatea de a lucra în schimb de noapte. Peste 40 la sută au menţionat atitudinea negativă a angajatorului la necesitatea persoanei când are nevoie de un orar mai flexibil de muncă, adică în prezenţa copilului mic.”
Europa Liberă: E un fel de cerc vicios - pe cele gravide nu le angajează pentru că vor avea un copil, iar pe cele cu copii nu le angajează pentru că îl au deja.
Mariana Buciuceanu-Vrabie: „Dar conform legislaţiei, avem legea care arată, de iure, că femeile noastre au dreptul şi trebuie să fie angajate. Dar şi angajatorul îşi doreşte să aibă persoane care continuă serviciu şi de aceea apare această discriminare , care nu este oficializată.”
Europa Liberă: Dar această discriminare e mai vizibilă, mai pronunţată la sate sau în oraşele din Republica Moldova?
Mariana Buciuceanu-Vrabie: „Noi nu am studiat problema la sate, am făcut studiu în rândul femeilor din oraşe. În Chişinău este situaţia mai bună decât în toate celelalte sate şi raioane ale republicii. Este evident că la sate situaţia este mai drastică, mai gravă. Şi nu doar din faptul că se face o discriminare. Este din faptul că nu sunt locuri de muncă. Respectiv se facilitează exodul populaţiei, adică emigrarea persoanelor în căutarea unui loc de muncă peste hotare, în special în mediul rural. Mediul rural ocupă peste 60 la sută din totalul migranţilor . Dar femeile, din totalul migranţilor, constituie peste 30% . deci, aproape o treime sunt femeile care pleacă.”
Europa Liberă: În final să ne spuneţi şi despre alte recomandări pe care le-aţi inclus în acest studiu, astfel încât femeia să reuşească pe ambele „fronturi” şi cel profesional, şi cel familial?
Mariana Buciuceanu-Vrabie: „De exemplu, dezvoltarea unui pachet de măsuri destinate să ofere o mai bună conciliere a vieţii profesionale şi viaţa privată. Valorificarea muncii prin extindere serviciilor de îngrijire, adică grădiniţe şi nu doar faptul de deschidere a noi grădiniţe sau a locurilor în grădiniţe. Femeia este impusă să stea trei ani acasă pentru că nu are servicii unde să dea copilul şi să fie sigură că e serviciu de îngrijire calitativ. Trebuie create şi alternative la grădiniţe, nişte servicii de durată scurtă, de exemplu, sunt lucruri care pot fi dezvoltate.”
