vineri, octombrie 31, 2014 Ora Locală 13:19

Moldova

Raportul OSCE despre școlile românești din Transnistria e criticat mai ales de directorii școlilor vizate

Care sînt argumentele lor?

Elevi de la liceul din Tighina.
Elevi de la liceul din Tighina.

Multimedia

Audio
  • Raportul OSCE despre școlile românești din Transnistria criticat





Misiunea OSCE la Chișinău lucreazã la un amplu raport despre situația celor opt școli cu predarea în limba română din Transnistria care revine periodic în primplanul disputelor dintre Chișinău și Tiraspol. Chiar dacã raportul nu e încă gata, el e dezbătut public și chiar contestat. Jan Plesinger, adjunctul șefulului misiunii OSCE de la Chișinău, a spus într-un interviu acordat Europei Libere că aceasă situație este regretabilă. Raportul OSCE a fost criticat mai ales de directorii școlilor vizate, îngrijorați de recomandarea de a cere licență de activitate autorităților transnistrene. Alla Ceapai rezumă argumentele lor.

Una din recomandările experţilor de la OSCE din raportul care încă nu a fost dat publicităţii a îngrijorat cel mai mult administraţiile celor 8 şcoli cu predare în grafia latină din stânga Nistrului. Este vorba de înregistrarea şi licenţierea acestor şcoli de către autorităţile de la Tiraspol. Iată bunăoară opinia directorului adjunct a liceului „Lucian Blaga” de la Tiraspol Raisa Pădurean:

„Ca să fim noi acreditaţi acolo şi să primim licenţă trebuie să fie studiate manualele. Noi trebuie să trecem la istoria Moldovei şi la limba moldovenească aşa cum studiază ei acolo. Noi studiem istoria românilor, conform programelor Ministerului Educaţiei de la Chişinău. Noi niciodată nu vom accepta să trecem la studiere în grafie chirilică şi în baza programelor inventate de Tiraspol. Cum vede OSCE-ul soluţionarea problemei în felul dat? nu ştiu. Dar corelarea programelor de studiu este o aberaţie.”

Viceministra Educaţiei Loretta Handrabura sugerează managerilor şcolilor vizate în raportul OSCE să nu se îngrijoreze. Ea dă asigurări că Guvernul de la Chişinău nu va accepta licenţierea acestor şcoli de către autorităţile tiraspolene:

„Şcolile activează conform procedurii juridice pe care o aplicăm pe toate instituţiile şi propunerea care se face acolo după noi nu este una pertinentă fiindcă şcolile sunt în subordinea  Ministerului Educaţiei a Republicii Moldova. respectiv când se face o procedură de acreditare şi evaluarea vine din partea ţării în subordinea cărora sunt aceste instituţii şi nu a altor autorităţi.”

Politologul Aurelian Lavric spune ca cele opt şcoli au rezistat pentru că şi-au revendicat în continuu dreptul de a studia în limba română şi în baza programelor școlare adoptate de Ministerul Educației de la Chișinău. Această rezistenţă ar putea fi știrbita, crede Aurelian Lavric, daca Chișinăul va accepta tacit recomandările din acest raport nedefinitivat.

„Când Chişinăul va accepta ca administraţia de la Tiraspol să participe la elaborarea programelor de învăţământ şi a manualelor. Este clar că ei îşi vor impune programele lor denumirile lor şi atunci această rezistenţă va înceta în cele opt şcoli, pentru că guvernul de la Chişinău le-a abandonat. În loc ca partea moldovenească la negocierile în formatul 5+2 să pună problema să pună problema restabilirii jurisdicţiei statului moldovenesc măcar asupra şcolilor moldoveneşti din satele moldoveneşti acolo unde regimul Smirnov cu forţa le-a impus să renunţe la alfabetul latin şi cu forţa în acele şcoli s-a impus programele elaborate la Tiraspol. Şi în loc să aibă o poziţie pro-activă Guvernul de la Chişinău în persoana celora care negociază în formatul 5+2 şi în cadrul întrevederilor bilaterale, vorbesc că avem progrese în problema celor 8 şcoli. Şi iată progresele. Practic s-a ajuns la momentul în care abandonează efectiv aceste şcoli.”

L-am întrebat pe expertul în educaţie, profesorul universitar Andrei Munteanu dacă recomandările experţilor de la OSCE se înscriu în logica negocierilor în formatul 5+2?

„OSCE se pare la prima vedere o prezintă ca pe o tentativă de a face un compromis, dar un eventual compromis poate să crească pofta celor de la Tiraspol şi mai mult în viitor. doleanţele o să crească în măsura în care se vor face compromisuri. OSCE din păcate în cazul acesta manifestă o atitudine nu foarte relevantă situaţiei care este necesară pentru a soluţiona acest conflict din Republica Moldova . dar de ce e aşa? este clar un lucru, OSCE din păcate se lasă prea influenţat de Federaţia Rusă.”

Problema celor opt şcoli cu predare în grafia latină din stânga Nistrului se trage încă din 2004, când administraţia locală a încercat să le închidă şi a sechestrat sediile unor instituţii, forțând profesorii să renunţe la utilizarea alfabetului latin. La moment, doar gimnaziul din satul Roghi, raionul Dubăsari are clădire proprie şi lucrează în condiţii normale. Celelalte şcoli au sedii arendate, de cele mai dese ori, în grădiniţe. O parte din şcoli s-au mutat temporar în satele din zona de securitate. Astfel, elevii sunt nevoiţi să parcurgă zilnic distanţe mari pentru a-şi putea face studiile, de multe ori fiind opriţi la posturile de pacificatori. Din cauza presiunilor constante asupra acestor şcoli numărul elevilor s-a redus treptat. Iar faptul că aceste şcoli au avut câştig de cauză la CEDO, care a recunoscut că elevilor li se încalcă dreptul la educaţie, nu le-a schimbat cu nimic situaţia, confirmă mai mulţi profesori.
Acest forum a fost închis
Comment Sorting
Comentarii
     
de: Barabula de la: Barabuland
19.01.2013 23:44
Ne asteptam si la alte lucruri pozitive din partea presedentiei ucrainene a OSCE.

de: Osaf de la: Valea-Perje, r Taraclia
18.01.2013 22:07
Cine v-a ajuta "insula" vorbitorilor limbii române din regiunea rusificată de gagauzi şi bulgari. Gimnaziul e lichidat. 37 copii a căror măcar un părinte este vorbitor a limbii romîne pînă cînd mai învaţă în limba acestui stat, dar 62 copii învaţă în limba rusă parcă am fi locuit în Rusia, sau în sat ar fi Armata Rusiei cu cazacii ruşi!? Cu închiderea gimnaziului rusificarea se accelerează. Conducerea R Moldova nu ne ajută. Părinţii disperaţi, nu mai au încredere în nimeni. Cine ne V-a ajuta!?

În exclusivitate