Una din problemele financiare cronice ale României, anume incapacitatea de a folosi banii europeni, revine în actualitate într-o vreme când criza economică se prelungește, iar investitorii se țin la distanță. Relatează de la București Sabina Fati.
Comisia Europeana se teme ca România ar putea pierde o parte din banii destinati tarii, daca nu reuseste in 2013 sa se mobilizeze si sa atraga 5 miliarde de euro in conditiile in care rata de absorbtie a fondurilor europene este de sub 10%.
România nu a reusit sa beneficieze de banii europeni pentru ca nu a avut o strategie nationala de prioritati in acest domeniu. Diverse ministere au avut citeva programe coerente, de pilda Ministerul Transporturilor, care in perioada 2010-2012 a obtinut finantari pentru citeva tronsoane de autostrada, dar si Ministerul Dezvoltarii, prin care au fost derulate proiecte de infrastructura, mai cu seama in mediul rural. Totusi la nivel national nu au fost trasate clar domeniile prioritare si nu au existat responsabili, care sa deconteze politic esecurile. In plus Romania nu si-a recurtat suficienti specialisti care sa stie cum se scriu programele europene, cum se negociaza cu expertii Comisiei si care sint pirghiile asupra carora trebuie sa apese pentru a a avea succes.
Din cauza luptelor politice nesfirsite, care au avut loc dupa 2007, data aderarii României la Uniunea Europeana, a neintelegerilor dintre partidele care au guvernat si a intereselor obsucure din spatele decidentilor politici, atragerea fondurilor europene nu a fost niciodata pe primul loc in clasamentul politicienilor autohtoni.
România a avut la dispozitie circa 34 de miliarde de euro din fondurile europene pentru 2007-2013, iar in intervalul bugetar urmator, adica din 2014 pina in 2020 ar putea miza pe aproximativ 40 de miliarde. Potrivit unor analize gradul redus de absorbtie al fondurilor europene ar putea fi explicat si prin faptul ca sectorul privat nu a fost suficient de implicat.
La sfirsitul anului 2011, cind a fost facuta ultima statistica in acest domeniu, deci dupa cinci ani de aderarea României situatia era dramatica, rata absorbtiei era de 5,5 la suta si un miliard de euro plati directe pentru cele sapte programe operationale: transport (unde erau alocati 5,7 mid), mediu (5,6 mld), dezvoltare regionala (4,3 mld), resurse umane (3,5 mld), cresterea competitivitatii (2,5 mld), dezvoltarea capacitatii administrative (208 mlioane) si asistenta tehnica (170 milioane). Au fost semnate in total peste 8000 de contracte in valoare de peste 11 miliarde de euro, dar din cauza blocajelor birocratice si a capacitatii administrative reduse, lucrurile au stagnat.
Pe de alta parte, o serie de suspiciuni au fost ridicate in ceea ce priveste felul in care s-au derulat achizitiile publice, la care s-au adaugat nereguli majore in derularea programelor, astfel incit in acest moment aproape toate fondurile pentru România sint blocate.
Comisarul european pentru dezvoltare regionala, Johannes Hahn, a spus ieri ca 2013 este crucial pentru România si a subliniat ca trebuie absorbite în acest an 5 miliarde de euro, bani proveniti din fonduri structurale pentru a se evita pierderea acestei sume. Pare totusi greu de crezut ca oficialii romani se vor mobiliza in acest sens, desi in proiectul bugetului de stat la rubrica investitii, sint prevazute 7,5 miliarde din care 2 miliarde ar trebui acoperite prin atragerea fondurilor europene, dupa cum a explicat premierul român.
