Linkuri accesibilitate

Moldova are un Index Naţional al Drepturilor Omului


Iulia Marcinschi: Experţii au dat 5,7 puncte din 10 pentru asigurarea drepturilor omului în Republica Moldova.


Un index naţional al drepturilor omului va fi lansat astăzi în premieră la Chişinău, în cadrul unui forum naţional al drepturilor omului. Un chestionar la care au răspuns experţii şi care ar avea menirea să scoată în evidenţă cele mai des încălcate drepturi ale cetăţenilor în anul 2012. Vom discuta în această dimineaţă cu Iulia Marcinschi, vice-directoarea Centrului de Informare în domeniul Drepturilor Omului, una din instituţiile care a iniţiat această cercetare.

Europa Liberă: Aşadar, un index al drepturilor omului va fi lansat astăzi în cadrul unui forum naţional la această temă organizat de centrul pe care îl reprezentaţi şi Coaliţia nediscriminare. … Cum a apărut ideea acestui index şi a acestui forum sau, mai exact, de ce s-au dovedit a fi necesare?

Iulia Marcinschi: Ne-am decis ca prima dată să elaborăm acest index naţional, să avem o apreciere generală a situaţiei curente în domeniul drepturilor omului, în termeni calitativi şi, sigur, urmărirea dinamicii şi progreselor în aceste domeniu, în timp. Ideea a apărut pentru a da o apreciere, să spunem, nu atât bună, rea, s-au făcut sau nu s-au făcut anumite progrese în cadrul reformelor, dar vrem să ştim concret cam care ar fi scorul, de la 1 la 10, al eforturilor statului în asigurarea drepturilor omului pentru toţi locuitorii Republicii Moldova.

Europa Liberă: Din câte înţeleg, au fost întrebaţi experţii care ştiu bine ce se întâmplă pe acest segment. Ce a arătat acest chestionar: care au fost cele mai încălcate drepturi în anul 2012 şi de către cine?

Iulia Marcinschi: Cei 12 experţi activează în calitate independentă şi imparţială… Din răspunsurile lor am constatat că în general asigurarea drepturilor în Republica Moldova poate fi apreciată la în jur de 5,77 din 10, ceea ce înseamnă că la capitolul drepturilor omului suntem sub limita nivelului necesar. Sunt încălcări înregistrate care afectează un număr foarte considerabil de oameni. Aceste încălcări au loc cu frecvenţă mare şi sistemul funcţionează doar în mod fragmentar. Dacă e să vorbim despre cadrul normativ, experţii l-au apreciat la 6, 09 din 10, iar cadrul instituţional, adică instituţiile menite să protejeze drepturile omului – la 5,64 din 10. Cele mai încălcate sunt dreptul la o justiţie echitabilă, dreptul la asistenţă socială, la libertatea conştiinţei, gândirii şi religiei, dreptul la viaţă şi integritate – toate au fost apreciate la 5 puncte din 10 sau mai jos. Mai bine stăm la capitolul libertatea de exprimare, cu 6,33 puncte din 10, dreptul la proprietate – 6,39, libertatea întrunirilor şi asocierii - în jurul la 6 puncte, şi drepturile electorale sunt mai mult sau mai puţin respectate. Cât priveşte discriminarea, în continuare suntem la un nivel destul de jos, iar din cele 8 temeiuri apreciate de discriminare, cel mai prost stăm la discriminarea pe motive de orientarea sexuală. Experţii au apreciat în jurul la 3,17 puncte din 10. Deci, nici măcar patru puncte nu sunt, foarte-foarte jos suntem. Apartenenţa etnică – 4,67, apartenenţa religioasă - 4,79 puncte şi criteriul de gen, din păcate, vorbim la fel de un scor destul de jos.

Europa Liberă: Încă, probabil, un argument în favoarea punerii în practică a legii egalităţii, care intră în vigoare de la 1 ianuarie... Vom mai reveni la acest subiect, dar vreau să vă întreb ce vă face să credeţi că odată identificată boala, dacă aş putea spune astfel, se va găsi mai uşor şi tratamentul potrivit?

Iulia Marcinschi
Iulia Marcinschi
Iulia Marcinschi: Întrebările şi răspunsurile noi le-am dezagregat pe domenii: fie justiţie, fie drepturi electorale… şi unde stăm mai bine comparativ cu anii precedenţi sau mai prost. Această dezagregare şi scorul acesta mai mult sau mai puţin obiectiv ne-ar permite să vedem unde este boala. Exact cum am măsura febra pacienţilor dintr-o cameră de spital: cineva are 37, cineva 38, cineva 39. Deci, la cineva este foarte grav şi trebuie de administrat un tip de medicament, cineva – mai prost… Exact din acest motiv vrem să ştim, dar şi să transmitem opiniei publice cum exact stăm, deci o apreciere cât de cât cuantificată, nu vorbim în termeni abstracţi: „bine”, „rău, „sunt progrese”, „nu sunt progrese”. Noi ne-am propus să ştim cum anume stăm şi forumul de astăzi reprezintă o platformă interactivă în care exponenţii societăţii civile vor lua domeniile în care sunt mai multe probleme şi vor spune unde şi de ce suntem în situaţia în care suntem. Este vorba despre cadrul legislativ, este vorba despre anumite practici înrădăcinate care necesită intervenţii, să spunem, măsuri legislative sau o voinţă politică, sau o reformă a întregului sistem…

Europa Liberă: Am observat în programul forumului de astăzi că vă propuneţi să stabiliţi şi o agendă a drepturilor omului pentru 2013. Ce măsuri credeţi că vor intra în această agendă?

Iulia Marcinschi: Continuarea reformei în domeniul justiţiei, după cum au apreciat şi experţii, este o problemă destul de mare în acest domeniu. Inclusiv reforma instituţiei ombusmanului, adică a avocatului poporului – nişte persoane şi o instituţie care trebuie să protejeze drepturile locuitorilor acestui stat. La fel, în anul 2013, Republica Moldova va raporta la Comitetul Internaţional privind eliminarea oricăror forme de discriminare faţă de femei. Deci, vom raporta anul viitor ce s-a făcut în ultimii 6 ani pe domeniul drepturilor femeilor. La fel, monitorizăm în continuare cum va fi consolidat mecanismul de protejare împotriva discriminării, adică să fie acel consiliu care trebuie să funcţioneze din 1 ianuarie, regulamentul şi rapoartele care vor urma. Dar deoarece forumul naţional pe domeniul drepturilor omului este o platformă de dialog, noi ne aşteptăm ca membrii societăţii civile să vină cu opiniile lor ce ar trebui de făcut, nu este o listă exhaustivă a celor ce ne propune. De fapt, din rezultatele chestionarului nostru observăm că domenii sunt multe care necesită intervenţie activă din partea statului şi societăţii civile.

Europa Liberă: Instituţia dvs. vorbeşte tot mai des despre nevoia reformării instituţiei naţionale pentru drepturile omului. De ce ar fi nevoie de această reformare şi ce instituţii propriu-zis ar trebui să se reformeze?

Iulia Marcinschi: În anii precedenţi, această instituţie, Centrul pentru drepturile omului din Republica Moldova, s-a arătat a fi ineficientă sau puţin eficientă. Cazurile erau soluţionate destul de fragmentar, unul din motive ar fi capacitatea destul de redusă a acestui centru a funcţiona, de a prelua cazuri şi de a le difuza publicului. Conform principiilor de la Paris, această instituţie trebuie să funcţioneze independent, imparţial, să nu fie influenţată de nimeni. Or, acum observăm că toate funcţiile, toate poziţiile din acest centru au fost stabilite pe criterii politice, fiindcă, să spunem, majoritatea aparţin sau au fost înaintaţi de anumite partide politice. Or, noi vrem să nu fie o divizare a acestor funcţii pe criterii politice. Ceea ce nu este corect. Dar vrem să fie aceşti oameni slujitori ai intereselor oamenilor, nu a anumitor partide politice. Deci, asta e una din probleme – cum sunt numite aceste persoane. La fel, cum sunt finanţaţi ei. Este normal să fie din bugetul public, dar rapoartele lor sau activitatea lor să nu ducă la încetarea funcţionării acestui centru. Pentru că dacă raportul avocatului poporului ar veni cu nişte critici dure, aceasta ar putea duce chiar la încetarea finanţării. Există un asemenea risc şi o reformă bună ar trebui să-l elimine.

Europa Liberă: Dacă tot stăm cel mai rău la capitolul discriminare, în acest sens ce ar trebui să se întâmple în 2013, atunci când începe punerea în practică a legii egalităţii, când ar trebui să înceapă să funcţioneze un consiliu care să adune cum ar veni cazurile de discriminare, când ar trebui să intre în vigoare sancţiunile în cazul tratamentelor discriminatorii care au fost votate deja în primă lectură de deputaţii? Care ar fi planul de măsuri în sensul acesta?

Iulia Marcinschi: De fapt, consiliul nu are putere să sancţioneze, din păcate. El poate emite anumite decizii, constatări, anumite note în anumite cazuri, pentru a fi transmise ulterior în judecată, dar nu poate prin propriile forţe să sancţioneze pe cineva. Un consiliu bun în primul rând ar trebui să aibă această putere, dar pentru aceasta ar fi necesari alţi paşi, deci ar fi necesare amendamente la lege. Pentru anul 2013 ne-am propune totuşi instalarea unui consiliu bun, din persoane imparţiale, experţi în domeniu. Există şi problema că nu avem experţi mulţi în domeniu. Acum societatea civilă îşi înaintează candidaţii şi sunt destul de buni, iar acest consiliu urmează în 2013 să-şi înceapă activitatea prin soluţionarea anumitor cazuri şi, sper eu, elaborarea unor rapoarte care să constate o situaţie obiectivă: câte cereri au parvenit, pe ce domenii, ce criterii, ce localităţi etc. Să vedem şi o statistică din partea unui organ abilitat.
XS
SM
MD
LG