Linkuri accesibilitate

Anul 2012: muzicienii români și CD-urile lor


Muzicienii români și imprimările lor cele mai remarcabile ale anului în retrospectivă.


Bun găsit și sărbători fericite! La microfon Victor Eskenasy. Radio Europa Liberă vă invită să ascultați o retrospectivă muzicală, astăzi sub genericul „Discurile anului 2012 și muzicienii români”. Este o retrospectivă a unei selecții din discurile compact apărute în cursul anului și, ca orice selecție, subiectivă și limitată de exigențele timpului de transmisie.

Primul extras muzical ascultat provine din interpretarea pe care Sergiu Celibidache o dădea, în 1952, Simfoniei I în do minor de Brahms, mai
exact părții a treia: Un poco allegretto e grazioso. Sergiu Celibidache, de la a cărui naștere s-au împlinit 100 de ani, a fost celebrat în lumea întreagă, iar discul pe care îl auziți, este o înregistrare istorică, publicată la Viena și care a inaugurat intrarea în lume a unei noi case de discuri, purtînd denumirea Wiener Symphoniker/Orchestra simfonică din Viena.

Sergiu Celibidache s-a aflat pentru prima dată la pupitrul acestei orchestre în 1949, iar succesul repurtat avea să conducă la o a doua întîlnire și la concertele de la 29 și 30 decembrie 1952, din care noua casă vieneză a ales să exemplifice numai o jumătate. Presa scria cu acel prilej, între altele, „sub Celibidache, [simfonia] a sunat splendid în termeni de intensificări dinamice și concepție muzicală de claritate”. Din nou Celibidache, în finalul primei simfonii de Brahms:

Intre discurile remarcabile ale anului încheiat, un set de muzică de
cameră merită cu prisosință să fie amintit și ascultat. Este vorba de primele patru discuri ale unei integrale a cvartetelor beethoveniene, interpretate de violonista de origine română, stabilită la Londra, Corina Belcea și de cvartetul care îi poartă numele. Un set de discuri apărut la sfîrșitul toamnei, sub egida casei franceze Zig-Zag Territoires, parte a unui nou grup media independent denumit „Outhere”, înregistrări ce au fost foarte bine primite, imediat după lansare, de criticii britanici și francezi.

Cvartetul Belcea; un extras din cel de-al șaselea Cvartet op. 18, din seria opusurilor de tinerețe ale lui Beethoven.

Printre aniversările anului, împlinirea a 150 de ani de la nașterea lui
Claude Debussy a prilejuit re-editarea unor remarcabile imprimări ale secolului trecut, între care se distinge integrala pieselor de pian, realizată de Theodor Paraskivesco, un elev al Floricăi Musicescu, pianist și pedagog stabilit de decenii la Paris. Cele patru discuri ale integralei datînd din 1977-78 au reapărut la casa Indesens. Un maestru al muzicii lui Debussy, aici într-o piesă foarte cunoscută și tonică din ciclul „Colțul copiilor”.

Pianistul Theodor Paraskivesco pe un set de discuri Indesens. Nu este singura contribuție românească notabilă la anul Debussy. Cvartetului ieșan „Voces” merită ascultat, pe un disc recent al Casei Radio, ca și un al doilea CD, sub aceeași etichetă, cu înregistrări Debussy ale unor mari interpreți români, între care pianista Silvia Șerbescu, la vremea ei o interpretă remarcabilă debussiniană, ca și violoncelistul Radu Aldulescu. Acesta din urmă cîntă cu Carlo Zecchi, pianist și dirijor italian, Sonata pentru violoncel și pian a compozitorului francez.

Mai tînăr, dar contemporan cu Debussy și adesea în aceeași atmosferă impresionistă, George Enescu a fost evocat în anul încheiat în cîteva
apariții pe disc în Occident, între care s-a distins cea semnată de Trio Brîncuși (cu Satenik Khourdoian la vioară, Laura Buruiană la violoncel și Mara Dobresco la pian). Publicat cu sprijinul vechiului ICR, de către casa Zig-Zag Territoires, CD-ul cu Trio-urile lui Enescu s-a bucurat de multă apreciere în presa și radiourile internaționale, calificat, de exemplu, între altele drept „le choix de France Musique”.

Trio Brâncuși, vă reamintesc, format de violonista Satenik Khourdoian, violoncelista Laura Buruiană și pianista Mara Dobresco, interpretînd Trio-ul în sol minor de George Enescu.

La capitolul violoniștilor români cu discuri de circulație și apreciate în Occident în 2012, i-aș aminti aici pe Șerban Lupu și integrala sa de piese de vioară de Heinrich Wilhelm Ernst, apărută la Toccata Classics la Londra.

Romanță Andante din Fantezia briliantă pe Marșul și Romanța lui Otello de Rossini.

Notabil este și periplul „cu orizont transilvănean”, cum l-au nimit criticii, în muzica lui Bartok, Ligeti și Peter Etvoes, efectuat de violonista cu origini moldovene, Patricia Kopatcinskaia. Un disc al companiei franceze Naive, despre care am avut ocazia să vorbesc în emisiunile noastre.

Periplul nostru printre cîteva din cele mai reprezentative discuri cu numele unor artiști români se aproprie de sfîrșit.


Dacă sînteți încă în căutarea unor cadouri deosebite, cele două imprimări
ale lucrărilor pentru pian de Lipatti, cu Luiza Borac, la casa britanică Avie sînt o valoare sigură, cărora le-aș adăuga, cu o recomandare și mai caldă, ultimele două discuri cu un mare pianist israelian, de origine română, Mîndru Katz, un alt elev excepțional al Floricăi Muzicescu.

Imprimările lui Mîndru Katz, care s-a stins din viață la numai 52 de ani, în 1978, sînt recondiționate astăzi de elevul său Mordehai Shehori, la casa
de discuri Cembal d'amour, iar ultimele două apărute în 2012, provin din recitaluri live, cu marile sonate ale lui Beethoven, cele 24 de Preludii, op. 28 ale lui Chopin și, ceea ce auziți acum, transcripția pentru pian a celebrului Adagio al lui Benedetto Marcello, pe a cărui muzică vă spunem de la Europa Liberă, încă odată, La mulți ani!

Ascultă podcasturile Europei Libere

Previous Next

XS
SM
MD
LG