marți, septembrie 02, 2014 Ora Locală 07:16

Interviuri

„Putem să lăsăm în urma noastră un deşert, nu o Moldovă verde...”

Veaceslav Untilă: „Tot ce ţine de fărădelegile care au loc pe teritoriul R. Moldova în domeniul ocrotirii mediului înconjurător este de competența Inspectoratului Ecologic de Stat.”

Multimedia

Audio
  • Interviul dimineții: cu Veaceslav Untilă despre imperativele de ordin ecologic în Moldova


Cum suntem protejaţi ecologic? Cât de eficient este controlul ecologic de stat? Şi care sunt cele mai mari provocări ecologice cărora trebuie să le facem faţă? Vom vorbi  cu Veaceslav Untilă, şeful inspectoratului Ecologic de Stat.

Europa Liberă: Dle Untilă, omul simplu nu prea citeşte îndelungata listă de atribuţii enumerate în acte, regulamentele pentru o instituţie sau alta. Dacă ar fi să scoateţi în evidenţă, printr-o frază-două menirea principală a Inspectoratului Ecologic de Stat, instituţia „responsabilă de finalitatea politicilor naţionale de mediu”, cum aţi  face-o?

x
Veaceslav Untilă: „Eu cred că e foarte simplu: Inspectoratul Ecologic de Stat este singura instituţie din Republica Moldova care este investită cu competenţe de control ecologic. Tot ce ţine de fărădelegile care au loc pe teritoriul Republicii Moldova în domeniul ocrotirii mediului înconjurător, protecţia este la noi, la Inspectoratul Ecologic de Stat. Adică tot ce ţine de gunoişti neautorizate, cariere neautorizate, tot ce ţine de poluarea aerului, apei, solului, sunt domenii de care ne ocupăm noi şi respectarea legislaţiei suntem noi care suntem de veghe.”

Europa Liberă: Sunt aproape trei luni de când aţi fost numit în funcţia de şef al Inspectoratului. Mai e ceva până la proverbialele o sută de zile de bunăvoinţă convenită. Totuşi, în acest răstimp, ce consideraţi că este stringent necesar de schimbat în activitatea inspectoratului?

Veaceslav Untilă:
„Cu adevărat, pe 28 decembrie voi împlini trei luni de când am fost investit în această funcţie. Când am fost prezentat colegilor mei, le-am promis că voi face tot posibilul ca Inspectoratul ecologic de Stat să se ridice la un nivel calitativ nou. Şi prima ce am făcut am început să văd care sunt lacunele în legislaţia Republicii Moldova şi acum lucrăm la câteva legi care ţin de activitatea instituţiilor care protejează mediul înconjurător.

Vreau să vă spun că mai era şi nu lucru pe care l-am observat de la bun început: Inspectoratul nu a avut conducere aproape un an  şi lucrurile nu mergeau prea bine. Şi la prima şedinţă chiar am zic că trebuie să ocupăm spaţiul exact care ne revine nouă şi trebuie să facem ce se cere de la noi. Vreau să vă spun că colegii mei au înţeles şi astăzi facem un bilanţ al activităţii noastre pentru un an.

Scopul nostru a fost nu pur şi simplu să vedem nişte cifre, ci să facem acest bilanţ, să facem această conferinţă pe care am planificat-o pentru ora 14.00, împreună cu colegii noştri, care prin activităţile lor au tangenţial cel puţin şi activităţi ce ţin de protecţia mediului înconjurător.”

Europa Liberă: Până la o etică ecologistă generalizată în Republica Moldova mai este mult şi exemple care să ilustreze această constatare sunt destule. Moldovenii nu sunt nici pe departe cei mai ecologişti cetăţeni. Care ar fi cele mai importante provocări, probleme ecologice îndreptate împotriva sănătăţii omului şi cine le creează?

Veaceslav Untilă:
„Aveţi dreptate şi unul din obiectivele noastre strategice este educaţia ecologică. Să ne uită în jurul nostru, fiindcă de multe ori cetăţeanul simplu se uită la multe lucruri ce se întâmplă în jurul nostru aşa sceptic: ei şi ce o să se întâmple? Dar dacă noi nu o să vedem lucrurile clar, putem să lăsăm în urma noastră un deşert, nu o Moldovă verde.

Putem să rămânem fără apă potabilă, putem să ajungem la aceea că toate localităţile noastre o să fie gunoişti. De aceea, noi, în afară de faptul că noi suntem cei care suntem subiecţi ai dreptului convenţional, avem dreptul să venim cu procese verbale, amenzi, noi în primul rând vrem să începem acest proces de educaţie ecologică în Moldova.

Începând cu anul viitor o să fim prezenţi mai des pe ecranele televizorului, o să încercăm să venim cu conferinţe, seminare, avem nevoie să şcolarizăm administraţia publică locală, chiar şi inspectorii noştri, cum să facem ca cetăţenii să înţeleagă care sunt pericolele ecologice, care sunt o problemă globală.

Vedeţi că natura este în ultima vrem foarte dură cu noi şi loveşte rău mai ales atunci când nu ai grijă de ea. Să ne întoarcem însă la problemele Republicii Moldova. Noi avem mii de gunoişti neautorizate şi oamenii trec pe lângă ele şi spun: da unde să duc gunoiul, că nu avem un poligon în localitate? Sau se bagă într-o carieră neautorizată, începe să scoată nisip şi spune: ce să facem noi, că avem nevoie să ne facem ceva acasă, să construim? Noi nu suntem împotriva acestor lucruri, dar totul trebuie să fie reglementat exact de lege şi noi o să cerem ca legea să fie respectată în republica Moldova.”

Europa Liberă: Vorbeaţi despre gunoişti, cariere; o întrebare firească: Ce are la îndemână Inspectoratul pentru a combate eficient aceste două situaţii de exemplu?

Veaceslav Untilă:
„Noi avem la dispoziţie totul ce este necesar, mă refer la legile care stau la dispoziţia noastră şi în baza cărora noi luăm măsurile necesare atunci când se încalcă grav legislaţia de mediu. Aceste instrumente sunt până la urmă bune, să spunem aşa.

Noi acum lucrăm asupra unei noi legi de protecţie a mediului împreună cu Ministerul Mediului. Eu cred că această lege, dacă o să fie adoptată în jur de luna martie, ea va îmbunătăţi situaţia la ceea ce ţine de protecţia mediului înconjurător. Vreau să vă spun că de multe ori noi încercăm să aplicăm acele sancţiuni pe care avem dreptul să le aplicăm. Dar noi acum lucrăm şi asupra unui şir de legi prin care să creăm şi condiţii.

Lucrăm asupra legii ce ţine de prelucrarea deşeurilor în Republica Moldova. Principalul aici este Ministerul Mediului cu care conlucrăm şi o să apară o strategie de prelucrare a deşeurilor în Republica Moldova şi anume această strategie prevede tot absolut. Cum vom face ca pe teritoriul R. Moldova politicile de prelucrare a deşeurilor să fie aplicate corect. O să avem poligoanele necesare pentru stocarea şi prelucrarea acestor deşeuri. Ceea ce ţine de carierele neautorizate de pe teritoriul Republicii Moldova, mă refer la cele de nisip şi argilă, şi aici lucrurile pot fi duse la finalitate, dar este necesar din nou respectarea legislaţiei…”

Europa Liberă: Dar bani de unde, că şi gunoiştile necesită bani şi bani destul de buni, aşa să spunem?

Veaceslav Untilă:
„Aveţi dreptate, dar vreau să vă spun că astăzi foarte mulţi agenţi economici sunt gata să vină în aceste șapte proiecte, ele vor fi șapte proiecte regionale care o să prevadă stocarea şi depozitarea, prelucrarea deşeurilor. Prelucrarea deşeurilor asta înseamnă materie primă şi astăzi sunt foarte mulţi agenţi economici care ar veni să investească în acest business, dar nu avem încă legea necesară şi eu cred că începutul anului viitor va permite să facem ordine. Şi când cu adevărat o să avem unde stoca aceste deşeuri şi lucrurile vor merge mai uşor.”

Europa Liberă: Spuneaţi într-un interviu că printre priorităţi asumate, urmate de Inspectorat ar fi întâi de toate asigurarea calităţii apei, cât şi un control drastic asupra importului în ţară a produselor modificate genetic. Cum se poate asigura cetăţeanul că apa pe care o bea, de exemplu, nu e tabla lui Mendeleev în stare lichidă, iar produsele genetic modificate  nu ajung pe masa lui ?

Veaceslav Untilă:
„Aţi găsit punctul slab al nostru: mă refer la situaţia din Republica Moldova la capitolul apă, unde avem probleme foarte mari. 80% din fântâni nu corespund cerinţelor sanitare. Noi avem două râuri din care luăm această apă, o tratăm şi o aducem consumatorului.

Marele pericol care ne paşte pe noi astăzi - şi nu o să cedez poziţia mea în acest lucru - sunt tentativele unor oameni de afaceri de a curăţi albia râului Prut, râului Nistru, pentru a deschide navigarea vaselor din tot spaţiul european pe aceste două râuri. Noi dacă o să curăţim albia râului Nistru şi o să aducem nivelul apei la unul navigabil, debitul de apă nu se va mări.

N-o să fie navigabile aceste două râuri, dar cei care vor să facă asta departe nu au grija navigării. Pe ei îi interesează nisipul din aceste două râuri care este gata spălat şi are un preţ bun pe piaţă. Noi stăm de strajă şi acum la cei ce fac aceste acţiuni. Dar ce ar însemna scoaterea nisipului de pe albia râului Nistru care are peste 400 de prize conectate la pompele care aprovizionează cu apă potabilă mai multe localităţi din Republica Moldova?

Aceste prize vor rămâne în afara apei, pentru că albia se va adânci. Pe de o parte, scoaterea nisipului înseamnă că flora care va fi până la fundul acestui râu. Dar va fi vorba despre nămol şi tratarea acestei ape va fi mult mai scumpă pentru noi. Noi trebuie să fim conştienţi de acest lucru şi toată societatea trebuie să înţeleagă că doar două râuri avem şi acele sunt la hotar cu alte două state şi dacă n-o să avem o atitudine serioasă faţă de acest lucruri, putem să facem nişte lucruri ireversibile.”

Europa Liberă: Şi cu produsele genetic modificate cum stau lucrurile?

Veaceslav Untilă:
„Avem o problemă aici: legea nu permite introducerea sau importul în Republica Moldova a produselor modificate genetic. Dar din păcate nu avem un laborator care să stabilească care sunt aceste produse, iar informaţia pe care o deţinem noi este că 95% din produsele care se importă astăzi în Republica Moldova sunt modificate genetic. Lucrăm foarte mult acum pentru a obţine un laborator, el este foarte scump, o să încercăm să rugăm colegii noştri din UE să ne ajute şi sunt convins că o să reuşim şi la acest capitol.”

Taguri moldova,Radio Europa Liberă,Alexandru Canțîr,ecologie,Veaceslav Untilă,Liliana Barbăroșie,Nistru,Interviu,Inspectoratul Ecologic de Stat,Legea deșeurilor,Prut,exploatare nisip,produse modificate genetic

Acest forum a fost închis
Comentarii
     
În acest forum nu există încă niciun comentariu. Fiţi primul şi contribuiţi cu unul

În exclusivitate