Linkuri accesibilitate

„Profesori și studenți evrei la Universitatea din Iași și la alte universități românești și europene”


Un proiect de cercetări în cooperare între Universitățile din Iași și Montpellier.


In mult apreciatul și nu odată hulitul volum recent al istoricului Lucian Boia, De ce este România altfel?, apărut la Humanitas și subiect și al rubricii Cultură și politică, un capitol comentat mai puțin în discuțiile despre carte este cel intitulat „Spre Occident. Contribuția străinilor”. Aportul economic și cultural al celorlalte neamuri care au trăit alături de români - unguri, germani, armeni, greci, evrei etc. - în modernizarea statului și orientarea sa spre lumea occidentală a fost mai mult decît substanțial și cercetătorul o subliniază oferind cîteva exemple și nume de neocolit.

Intre timp, întîmplarea face ca la Editura Universității „Alexandru Ioan Cuza” din Iași să fi apărut un volum dedicat în ultimă instanță raporturilor dintre evrei și români în cadru universitar, înainte de toate, dar, prin extensie, oferind numeroase puncte de sprijin pentru o reflecție mai largă. Volumul este prețios și pentru informațiile adesea inedite, rod al cercetărilor mai noi de arhivă, pe care le oferă despre lumea basarabeană și cea bucovineană în relație cu instituțiile universitare ieșene.

Volumul bilingv, studiile sînt publicate în română și franceză, se
intitulează Profesori și studenți evrei, - mai exact, cum suna titlul întreg al unui colocviu internațional ale cărui comunicări le însumează - la Universitatea din Iași si la alte universități românești și europene (sfîrșitul secolului al XIX-lea-sfîrșitul celui de-al Doilea Război Mondial). Colocviul și, în final, volumul semnalat sînt - cum o precizează coordonatorii lor, profesorii Carol Iancu și Alexandru-Florin Platon - materializarea pînă la ora actuală a unui mai larg proiect comun de cercetare în cadrul Acordului de cooperare între universitățile „Al. I. Cuza” din Iași și „Paul Valery” din Montpellier.

Peste 20 de comunicări sînt grupate în patru secții sau teme de cercetare: I. Prezențe universitare evreiești în România și Europa; II. Tensiuni și violențe; III. Savanți și universitari; IV. Imagologie, angajament politic, solidaritate comunitară. Raza cercetărilor este impresionantă, acoperind pe lîngă universitățile de la Iași, Cernăuți, București, Montpellier, Nancy, prezențele studenților evrei-români în universitățile germane (în preajma anului 1933) și în cele din Belgia (între 1918-1940).

Dincolo de datele statistice, desigur, de interes major, răzbat în comunicări reflecții cel puțin tot atît de importante asupra condiției sociale și politice a studenților, ca și a confruntării lor cu mișcările ultra-naționaliste, extremiste și, evident, antisemite. Cel puțin două titluri subliniază explicit aceste aspecte, cel al studiului semnat de Danielle Delmaire, „Mizeria vieții studenților evrei străini, în Franța, între cel două războaie”/„Misère de la vies d'étudiants juifs étrangers, en France, entre les deux guerres” și cel semnat de Leonidas Rados, intitulat „D-ta ca unul ce ești jidan, strein, n-ai niciun drept a veni la Universitate”. Conflicte între studenții români și studenții evrei la sfîrșitul secolului al XIX-lea și începutul secolului XX”. Revelatoare, la capitolul „Savanți și universitari” sînt comunicările despre Titu Maiorescu, lingvistul Lazăr Șăineanu, folcloristul I.A. Candrea, filologul Jack Byck.

Pentru cei interesați de istoria Basarabiei între alte studii cel semnat de Ovidiu Buruiană, de la Universitatea din Iași, „Integrare și marginalizare în mediul academic. Studenții evrei la Universitatea din Iași în perioada interbelică”, aduce numeroase informații despre condiția studenților proveniți de dincolo de Prut și în mai mică măsură din Bucovina, adesea extrem de dificilă, dat fiind mediul din care proveneau și care, pentru a fi scutiți de taxe, depuneau certificate de paupertate. Ester Eșan din Soroca atesta că este fiica unei văduve cu trei copii ce trăia într-o locuință închiriată, Rahela Lipovețkaia din Bălți era orfană și lipsită de mijloace materiale, Avram Balaban din Chișinău își sprijinea financiar mama și se întreținea singur, dînd lecții de fraceză și chimie, Josef Vucler din Cernăuți provenea dintr-o familie ruinată în 1921 după „invazia rușilor și «rechizițiile austriece» ș.a.m.d.

Un subcapitol al studiului semnat Ovidiu Buruiană le este dedicat expres „Studenților evrei basarabeni la Universitatea din Iași” și insistă asupra a ceea ce numește „disponibilitatea autorităților române de a sprijini integrarea Basarabiei în noul stat și de a întări identitatea românească a provinciei”. In perioada 1918-1930, după datele furnizate de Onisifor Ghibu, numărul studenților basarabeni la Universitatea din Iași s-a ridicat la 4062, dintre care 1036 cu origine etnică declarată români și 1794 evrei.

Date la fel de interesante despre proveniența și condiția socială și politică a studenților evrei apar și în studiul întreprins de cercetătorul Michaël Iancu, despre studenții de la Facultatea de medicină din Montpellier în cursul celui de-al Doilea Război Mondial, între care unii, ca Eva Horovitz, originară din Timișoara, sau Otto Edelstein din Cernăuți, cu o istorie cu totul particulară, protejați de francezi antinaziști și supraviețuitori în cele din urmă ai raziilor întreprinse de Gestapo după ocuparea așa-numitei zone „libere” a Franței.

In ansamblu, volumul „Profesori și studenți evrei”/„Enseignants et etudiants juifs”, publicat la Iași, ilustrează excelent o epocă și o ambianță, meritînd cu siguranță să fie citit, studiat și amplificat prin cercetări suplimentare de către istoricii din R. Moldova.

*Carol Iancu, Alexandru-Florin Platon (Coordonatori), Profesori și studenți evrei/Enseignants et étudiants juifs. Editura Universității „Alexandru Ioan Cuza”, Iași, 2012, 473 p.

Pe aceeași temă

Previous Next

XS
SM
MD
LG