miercuri, aprilie 23, 2014 Ora Locală 18:58

Interviuri

Orientarea profesională a copiilor defavorizați din școlile internat

Stela Vasluian: „Avem 72 de planuri de intervenţii individualizate, cu tinerii absolvenţi ai gimnaziilor de tip internat, 69 de tineri înscrişi la studii.”

Stela Vasluian
Stela Vasluian

Multimedia

Audio
  • Interviul dimineții: cu Stela Vasluian despre viitorul tinerilor din școlile de tip internat

MĂRIMEA TEXTULUI - +

Pe parcursul a trei ani, mai mulţi absolvenţi ai instituţiilor rezidenţiale din Republica Moldova s-au bucurat de sprijin pentru a-şi găsi un rost în viaţă prin intermediul unui proiect european. Ce a oferit acest proiect pentru cei despre care se spune că sunt ca nimeni alţii singuri în această viaţă, fără casă şi masă? Şi cum, în general, este sau ar trebui soluţionată problema acestor copii şi tineri  după plecarea din internatele lor? Interlocutoarea noastră din această dimineaţă este doamna Stela Vasluian, directoarea  filialei din Moldova a Asociaţiei „Amici dei Bambini”, organizaţie care a realizat acest proiect.

Europa Liberă: Sunteţi la finalul unui proiect european realizat de organizaţia pe care o coordonaţi. Un proiect care a avut în vedere remedierea - atât cât e posibil în cadrul unui proiect - a situaţiei în care se află  absolvenţii instituţiilor rezidenţiale. Vom vorbi despre acest proiect, la fază de totaluri, în continuare. Întâi de toate, însă, pentru mulţi care ar putea fi neştiutori: când vorbim de absolvenţi ai instituţiilor rezidenţiale cine sunt aceşti copii sau adolescenţi, tineri şi care, în fond, este problema lor care le pune la încercare viaţa?

Stela Vasluian:
„Aveţi perfectă dreptate când spuneţi aceşti copii sau adolescenţi. Pentru că aici apare cea mai mare dilemă. Conform vârstei biologice, ei nu mai sunt copii şi, deci, nu se încadrează în acele servicii care sunt adresate copiilor. Pe de altă parte, nu sunt încă nişte adolescenţi pregătiţi pentru viaţa de adulţi şi atunci se încadrează în acea categorie de beneficiari care cumva sunt lăsaţi în afara serviciilor care sunt realizate de diferite organizaţii sau de către stat.

Deci, când vorbim despre absolvenţii gimnaziilor internat, vorbim despre acei adolescenţi care absolvind clasa a IX-a a ciclului gimnazial sunt puşi faţă în faţă cu viaţa de adult pentru care încă nu sunt gata, sunt nevoiţi să părăsească sistemul rezidenţial, iar dincolo de poarta internatului nu-i aşteaptă nimeni.

Nu au o locuinţă unde să meargă, nu ştiu unde să se adreseze pentru a-şi continua studiile, nu ştiu cum să-şi aleagă o profesie şi nu au o persoană de referinţă la care ar putea să se adreseze şi nu au o persoană de referinţă la care să se adreseze pentru a rezolva cea mi mică problemă. Pentru că ei, obişnuiţi să stea în instituţii unde li s-a acordat absolut totul, ieşind pe uşa internatului sunt ca un peştişor mic într-un ocean foarte mare.”
 
Europa Liberă: Aţi rezumat rezultatele studiului stării de lucru în acest sens realizat chiar de la începutul proiectului, din câte îmi dau seama.
 
Stela Vasluian:
„Da, aveţi dreptate. Deci, atunci când am pornit pe această cale, ne-am propus întâi de toate să facem un studiu calitativ, aprofundat a situaţiei tinerilor absolvenţi ai gimnaziilor internat. Am vrut să vedem care este starea de lucruri, care sunt necesităţile lor reale, care sunt serviciile existente şi adresate lor în teritoriu şi am vrut să vedem, cel mai important, cât de mult aceste servicii sunt corelate cu necesităţile reale ale acestor tineri. Studiul a fost unul comparat, în două ţări, şi am pus faţă în faţă situaţia din Republica Moldova cu cea din Ucraina.”
 
Europa Liberă: Ce şi-a propus, în afară de acest studiu, proiectul pe care organizaţia dvs. l-a realizat pe parcursul a trei ani de zile?
 
Stela Vasluian:
„Scopul proiectului a fost acela de a consolida capacităţile organizaţiilor non guvernamentale şi ale autorităţilor publice locale în vederea incluziunii sociale a tinerilor absolvenţi ai gimnaziilor internat. Ne-am propus să investim, dar când vorbim despre investiţii nu avem în vedere material, ci profesional, şi ne-am propus să investim în capacităţile organizaţiilor şi a autorităţilor publice locale.

Am realizat o serie de seminare, traininguri, schimburi de experienţă pentru specialiştii din domeniu, am organizat trei vizite de lucru în Italia şi Marea Britanie pentru a le arăta specialiştilor alte exemple de servicii dezvoltate peste hotare.

Iar în cea de-a treia componentă a proiectului am desfăşurat servicii direct şi nemijlocit pentru această categorie de beneficiari. Avem 72 de planuri de intervenţii individualizate realizate pentru şi împreună cu beneficiarii direcţi, deci cu tinerii absolvenţi ai gimnaziilor de tip internat, avem 69 de tineri înscrişi la studii, deci absolvenţii care au părăsit sistemul rezidenţial au fost însoţiţi şi ajutaţi să meargă să-şi continue studiile la licee, colegii, şcoli profesionale. Avem 30 de tineri deja care au absolvit gimnaziul internat, care au fost înscrişi la studii şi acum deja lucrează pe un contract de muncă şi pentru aceşti 30 de tineri a fost oferită şi o bursă, aşa numită bursă pentru primele trei luni de activitate în câmpul muncii, pentru a-i motiva ca ei să meargă mai departe, să vadă că totuşi ei pot nu doar să beneficieze, dar pot şi ei lucra şi această activitate în câmpul muncii le aduce şi lor ceva rezultate.

În plus, am organizat o schemă de acordare a microgranturilor pentru organizaţii mai micuţe, din teritorii, din localităţile rurale. Au fost acordate șase micro-granturi pentru șase organizaţii, care la rândul lor au dezvoltat şi ele servicii adresate tinerilor absolvenţi ai şcolilor de tip internat.”
 
Europa Liberă: Se ştie că foarte puţini tineri din şcolile rezidenţiale pot să-şi continue studiile la o facultate de exemplu. Explicaţia ar fi tocmai lucrurile despre care vorbeaţi la începutul acestui interviu: că ies pe uşa şcolii şi nu-i aşteaptă nimeni nicăieri?
 
Stela Vasluian:
„Foarte puţini dintre absolvenţii şcolilor de tip internat în primul rând doresc să meargă şi să-şi continue studiile. Pentru că foarte mulţi din ei îşi doresc să aibă imediat o activitate generatoare de venit. Deci, vorbim aici în primul rând de motivaţia tinerilor de a merge să-şi continue studiile. În al doilea rând mai există problema calităţii studiilor primite în şcolile de tip internat. Din păcate, copii aceştia nu sunt destul de competitivi şi chiar dacă merg, se înscriu la studii, în primele luni ale anului şcolar, din păcate abandonează studiile pentru că întâlnesc foarte mari dificultăţi.”
 
Europa Liberă: De ce totuşi această calitate redusă a instruirii în şcolile rezidenţiale, există explicaţii?
 
Stela Vasluian:
„Nu ştiu dacă sunt gata acum să vă dau un răspuns de ce această calitate scăzută. Este doar o constatare pe care am făcut-o şi la care am lucrat în aceşti ani de proiect. Noi am început să lucrăm cu absolvenţii gimnaziilor internat la începutul clasei a IX-a, ceea ce ne dăm bine seama că deja este foarte târziu. Dacă ar exista ceva intervenţii pentru pregătirea lor pentru ieşirea din instituţia rezidenţială, ar trebui să înceapă mult mai devreme. Despre aceasta ne-am dat seama cu toţii şi despre aceasta şi despre aceasta s-a discutat şi ieri, în prima zi a conferinţei noastre.

Pentru că aceşti tineri au nevoie de un suport pedagogic foarte calificat, pentru a-i ajuta ca ei cel puţin să reuşească să absolve, să dea examenele de absolvire. Am avut situaţii când mulţi dintre ei ajungând în clasa a IX-a nu ştiau să citească sau nu ştiau să scrie. Ne pare foarte rău să spunem asta.”
 
Europa Liberă: Vorbind de beneficiarii proiectului, cum au fost selectaţi „norocoşii”, dintr-un număr bănuiesc că mult mai mare decât cei care au beneficiat?
 
Stela Vasluian:
„Am mers mai mult invers: i-am lăsat pe ei să ne aleagă. Deci, am mers, le-am povestit despre iniţiativa noastră la toţi – în internatele Cărpineni, Străşeni Leova – şi le-am lăsat lor libera alegere să vadă dacă sunt interesaţi, dacă cred că vor face faţă, dacă vor să-şi continue studiile, dacă cred că vor o schimbare în viaţa lor.

Şi atunci au fost ei cei care ne-au apelat, care ne-au contactat, care ne-au zis că sunt gata, că vor, că pot merge mai departe şi pot să-şi schimbe viaţa. Şi momentul frumos a fost acela cînd copii sau adolescenţii, care au beneficiat de servicii în cadrul proiectului nostru, au exprimat dorinţa de a deveni mai târziu voluntari în cadrul organizaţiei, să meargă în internate şi să le povestească semenilor lor care vin din urmă, să le aducă propriul exemplu şi să le spună că au reuşit, au făcut, deci şi ei pot, şi ei merită, şi ei au posibilităţi, trebuie doar să dorească.”
 
Europa Liberă: Dar ce garanţii există că aceste acţiuni bune vor avea continuitate: s-au creat nişte servicii durabile, vor avea continuitate, nu se termină odată cu finalizarea proiectului?

Stela Vasluian:
„Mizăm foarte mult pe parteneriatele între sectorul public şi privat care au fost create în timpul proiectului. Mizăm foarte mult pe organizaţiile care au beneficiat de granturi şi care şi-au exprimat intenţia să continue activitatea în acest domeniu. În plus, chiar dacă proiectul finalizează, mai avem, maxim o săptămână, dar contactele cu toţi beneficiarii le menţinem.

Avem beneficiari care chiar dacă au ieşit din proiect, continuă să vină, să-şi sărbătorească zilele de naştere, să ne povestească cum le merg lucrurile. La fel şi echipa de asistenţi sociali şi psihologul continuă să menţină controlul pentru a verifica dacă nu cumva tânărul deja a luat altă cale sau dacă nu a abandonat deja studiile. Desigur, noi vom depune toate eforturile ca să putem accesa şi alte fonduri pentru a da continuitate activităţilor realizate.”
 
Europa Liberă: Banii sunt europeni, este o organizaţie neguvernamentală care se ocupă de aceste lucruri, dar statul în general are capacitate să facă aşa ceva, după ce copilul din instituţia rezidenţială iese în lumea mare, cum s-ar spune?
 
Stela Vasluian:
„Eu cred că cel puţin înainte de ieşirea copilului din instituţie, înainte de absolvire, statul are capacitate. Este important ca să aibă competenţele profesionale. Adică pregătirea tânărului pentru ieşirea din instituţie.

Or, pregătirea poate fi făcută în cadrul instituţiei rezidenţiale, începând cu clasele a 7-a, a 8-a, a 9-a, o orientarea profesională poate fi făcută, o pregătirea pentru dezvoltarea abilităţilor de viaţă poate fi făcută, ca să nu ne trezim ca fetiţa de 16 ani să fie rugată să cureţe boabele de fasole şi ea să înţeleagă că trebuie să le cureţe ca pe un cartof. Sau să ajungem când copilul nu ştie că ceaiul este dulce pentru că se pune zahăr acolo.

Adică, sunt nişte situaţii banale, dar dureroase atunci când copilul este pus faţă în faţă cu această situaţie şi este jenant pentru el când nu ştie cum să plătească într-un microbuz sau să cumpere o pâine. Aceste abilităţi pot fi create într-o instituţie rezidenţială.”

Taguri moldova, Radio Europa Liberă, Alexandru Canțîr, Liliana Barbăroșie, Interviu, învățămînt, educație, instituții rezidențiale, Stela Vasluianu

Acest forum a fost închis
Comentarii
     
În acest forum nu există încă niciun comentariu. Fiţi primul şi contribuiţi cu unul

În exclusivitate