sâmbătă, iulie 26, 2014 Ora Locală 10:06

Interviuri

Societatea civilă se implică în reglementarea chestiunii nistrene

Eduard Țugui: „rolul societăţii civile este şi de a elabora documente, politici care să ajute guvernarea.”

Monumentul în amintirea războiului din 1992
Monumentul în amintirea războiului din 1992

Multimedia

Audio

Un Memorandum privind reglementarea conflictului transnistrean şi principiile fundamentale de organizare a statului Republica Moldova va fi prezentat astăzi la Chişinău. Un document care, elaborat de experţi ai unor organizaţii neguvernamentale, include soluţii pentru conflictul transnistrean şi condiţii care să asigure viabilitatea acestor soluţii. Vom discuta cu unul dintre cei care au elaborat documentul - expertul Institutului pentru Dezvoltare şi Iniţiative Sociale „Viitorul” , Eduard Ţugui.

Europa Liberă: Aşadar, textul unui Memorandum privind reglementarea conflictului transnistrean şi principiile fundamentale de organizare a statului R. Moldova va fi prezentat astăzi la Chişinău. Un Memorandum elaborat de experţi ai unor organizaţii non-guvernamentale, inclusiv IDIS „Viitorul”,  şi care ar urma să fie asumat ca propunere de segmente tot mai largi ale societăţii civile. Prima întrebare este, ca de multe ori, de o banalitate monumentală: de ce tocmai acum acest document, acest set de propuneri? 

Eduard ȚuguiEduard Țugui
x
Eduard Țugui
Eduard Țugui
Eduard Ţugui: „Probabil că ar fi fost impardonabil pentru societatea civilă să fie prinsă de sfârşitul lumii fără a avea un document în problematica transnistreană şi din moment ce lumea ne ameninţă că acest sfârşit se apropie ne-am grăbit şi noi să fim în termen. Înseamnă că suntem pe calea cea dreaptă. Dar, mai serios, elaborarea unui asemenea document a pornit de la constatarea unor evidenţe.

La începutul toamnei, de când au început discuţiile mai serioase pe marginea unui asemenea document, se făcea un an de când din septembrie 2011 se redeschideau negocierile în formatul 5+2 oficiale la Moscova, pe fundalul unui context diferit de securitate contimentală, iar schimbarea administraţiei de la Tiraspol din decembrie anul trecut a facilitat doar acest dialog.

Am constatat că la un an de zile de la reluarea negocierilor în format 5+2 pe aşa-zisa bilaterală Chişinău-Tiraspol practic negocierile s-au dovedit a fi nesustenabile din diferite considerente şi anume: întâi de toate ne-a atras atenţia că, totuşi, la un an de discuţii nu au fost începute discuţii pe aşa-numitul „coş trei” al negocierilor – probleme politice şi de securitate – iar acele negocieri sectoriale, sau „paşii mici” luaţi ca formulă de negocieri i-am numit noi că duc niciunde. Şi nu au cum duce undeva din moment ce sunt discuţii sectoriale care nu au în spate un document politic care să ghideze acei paşi mici şi acele discuţii sectoriale.

Spre exemplu, ce au să discute membrii grupurilor de lucru de consolidare a încrederii, spre exemplu ultimul grup de lucru creat în sistemul bancar, când Chişinăul poate să ofere doar licenţierea băncilor din Transnistria sau bănci ale Republicii Moldova licenţiate deja filiale să aibă în stânga Nistrului, iar dânşii vor recunoaşterea Băncii Centrale a Transnistriei şi, respectiv, emiterea monedei, care este un atribut al statelor suverane?”

Europa Liberă: Dar acest document nou este şi o nouă viziune absolut nouă asupra problematicii transnistrene, sau cum e, dle Ţugui?

Eduard Ţugui:
„În fond, lucrurile de la care a pornit documentul sunt actele acestui stat, întâi de toate Legea fundamentală a Republicii Moldova şi legea din 2005. Însă dincolo de aceste norme strict legale pe care noi ne-am străduit să le respectăm, sigur că sunt câteva elemente noi în acest document, din punctul nostru de vedere, care ar facilita procesul şi ar aduce beneficii atât Chişinăului, cât şi Tiraspolului în negocieri.”
 
Europa Liberă: Vreau să insist un pic: prin ce se deosebeşte, totuşi, principial acest document de litera şi spiritul altor atâtea documente din trecutul de circa 20 de ani cât există acest conflict?

Eduard Ţugui:
„Întâi de toate prin faptul că este elaborat de societatea civilă din Republica Moldova, pentru că multe alte documente au fost trimise în R. Moldova din afara ţării. Din punctul nostru de vedere aceasta este o diferenţă principială, pentru că este un document elaborat şi asumat de societatea civilă din republica Moldova. Din câte cunosc eu, au fost captaţi şi asociaţi şi reprezentanţi ai societăţii civile din stânga Nistrului, care îşi vor asuma şi ei acest document.”

Europa Liberă: Chiar voiam să întreb dacă este elaborat doar de actori din dreapta Nistrului sau şi din stânga?

Eduard Ţugui:
„Există oameni reprezentativi şi din stânga Nistrului care vor subsemna sub acest document.”

Europa Liberă: Prin ce contrazice, dacă o face, acest memoriu, legea de la 2005 privind modul de Reintegrare agreat atunci de toate forţele politice reprezentate în Parlamentului de la Chişinău?   
 
Eduard Ţugui:
„Nu contrazice cu nimic legea de la 2005, atâta doar că aceea este o lege organică, iar acesta este un memorandum mai larg, un document mai larg, care are anumite sectoare suplimentare, să zicem demilitarizarea regiunii transnistrene sau privind evoluţia de mai departe a zonei de securitate din estul Republicii Moldova, care nu se regăsesc de fapt în legea din 2005. Acesta este doar un exemplu.

Documentul dă nişte scenarii care ar face posibilă evoluţia din aceste sectoare. Dincolo de aceasta, pe alocuri documentul este mai elastic decât legea din 2005. aceasta fiind o lege organică. Este un document politic, diplomatic, care are nişte formule mai elastice, altele sunt nuanţele în documentul dat.”

Europa Liberă: Este acest document un fel de limită a concesiilor pe care ar putea sau ar trebui să le facă autorităţile de la Chişinău pentru o soluţie viabilă a conflictului, limită peste care va fi primejdios să se treacă sau rămân multe negociabile, în opinia Dvs.?

Eduard Ţugui:
„Sigur că da. Deci, varianta pe care ne-am dori-o cel mai mult cu acest document este ca el să fie asumat în cadrul OSCE-ului, mai ales că începând cu 1 ianuarie anul viitor preşedinţia revine Ucrainei, un stat care cunoaşte bine problema, este vecinul nostru şi, sperăm, prieten. Dar chiar dacă documentul nu este asumat în formatul de negocieri 5+2 sau la nivelul OSCE-ului, sigur una din menirile unui asemenea document a fost şi stabilirea unei „linii roşii” a societăţii civile de care autorităţile Republicii Moldova ar trebui să ţină cont la elaborarea oricărei formule de reîntregire a statului Republica Moldova.”
 
Europa Liberă: Intuiţia Dvs. ce vă spune privind modul în care va fi privit acest produs de către autorităţile şi alţi actori de pe scena publică de la Chişinău, din stânga  Nistrului?

Eduard Ţugui:
„Sigur că atât de mulţi actori sunt şi aici, şi în stânga Nistrului care ar putea să se pronunţe pro sau contra acestui document, că este dificil de făcut o clasificare mai largă. Dar în privinţa autorităţilor intuiţia mea mi-ar spune că ar fi un document agreat, sau ar trebui să fie un document agreat, pentru că rolul societăţii civile nu este doar de a păzi, de a monitoriza şi de a critica de fiecare dată guvernarea. Am gândit noi că rolul societăţii civile este şi de a elabora documente, politici care să ajute guvernarea. Pentru că până la urmă acolo tot sunt oameni, cetăţeni ai noştri care nu de fiecare dată au expertiza necesară pe anumite domenii.”

Europa Liberă: Şi autorităţile din stânga Nistrului?

Eduard Ţugui:
„Autorităţile din stânga Nistrului în ultimul an discută despre un singur lucru: independenţa teritoriului pe care ei spun că îl reprezintă; şi atunci, din acest punct de vedere, ele îşi elaborează concepţii de politică externă diferită, îşi trag cod fiscal diferit, legislaţia nu este euroconformă, precum a Republicii Moldova. Şi atunci orice model, orice propunere ar fi respinse probabil de cei din stânga Nistrului, dar din câte noi cunoaştem nu ei sunt neapărat cei în măsură care să decidă asupra viitorului celor câteva sute de mii de cetăţeni ai Republicii Moldova care, printr-un hazard al istoriei, au nimerit în stânga Nistrului, sub o administraţie neconstituţională.”
 
Europa Liberă: Ce aţi fi satisfăcut să ştiţi că urmează după prezentarea acestui document?

Eduard Ţugui:
„Întâi de toate mi-aş dori să fie prezenţă largă la prezentare. Imediat după aceasta mi-aş dori ca documentul să fie întâi de toate subsemnat sau agreat, asumat de către societatea din Republica Moldova, de către cetăţeni, asociaţii, organizaţii reprezentative de pe ambele maluri ale Nistrului şi, cu siguranţă, ulterior mi-aş dori ca documentul să ajungă cel puţin în discuţii, ca un document de la care evident poate fi cumva modificat, îmbunătăţit, dar ca să servească ca bază de discuţii pentru deschiderea coşului III politic de negocieri. Nu avem de pierdut încă un an sau mai mult de negocieri sterile.”

Taguri moldova,Radio Europa Liberă,Alexandru Canțîr,Liliana Barbăroșie,Interviu,chestiunea transnistreană,Memorandum,societatea civilă,Eduard Țugui

Acest forum a fost închis
Comment Sorting
Comentarii
     
de: Bla bla
13.12.2012 03:29
Bla Bla Bla Bla ......

de: Ghenadie de la: Chisinau
12.12.2012 10:34
Am alta propunere: Paminturile din stinga Nistrului - sint ale Moldovei? Pamintul se poate de dat in arenda? Da - atunci sa le dam in arenda (se poate si formal) altui stat (Germaniei + SUA), ele vor face repede curat acolo si cu armata si cu restabilirea tuturor drepturilor pentru toti cetatenii si pentru intreaga Moldova, conflictul - acest cuvint va disparea din mintea ,,,,,,,,,,,,,,,............ Daca se poate publicati, va rog

În exclusivitate