miercuri, august 27, 2014 Ora Locală 18:01

Interviuri

„Cetăţenii din R. Moldova sunt pe contrasens cu moda şi dispoziţiile politice din România...”

Cornel Ciurea: „Schimbările de la Bucureşti nu trebuie să influenţeze prea mult relaţiile dintre Chişinău şi România.”

Multimedia

Audio

Ce schimbări pot fi aşteptate în relaţiile dintre Bucureşti şi Chişinău după alegerile pentru Parlamentul României de duminică? În ce măsură în general se poate pune problema unor efecte ale schimbărilor de pe scena politică de la Bucureşti asupra modului în care se comunică şi se acţionează între cele două state? Dar asupra felului în care se manifestă politic partea de populaţie din stânga Prutului care sunt şi alegători români?
Un interviu la această temă cu politologul, expertul Institutului pentru Dezvoltare şi Iniţiative Sociale „Viitorul”, Cornel Ciurea
:

Europa Liberă: România va mai rămâne după alegerile parlamentare de duminică într-un fel de incertitudine ceva vreme, chiar dacă reaşezarea lucrurilor pe scena politică nu lasă nici urmă de îndoială sau incertitudine. Dvs. întrezăriţi schimbări importante sau mai puţin ce-ar urma după aceste alegeri în raporturile dintre Bucureşti şi Chişinău? 

Cornel Ciurea:
„Nu cred că alegerile în România pot produce schimbări majore în climatul politic dintre Chişinău şi Bucureşti.
Cornel Ciurea în studioul Europei Libere la ChișinăuCornel Ciurea în studioul Europei Libere la Chișinău
x
Cornel Ciurea în studioul Europei Libere la Chișinău
Cornel Ciurea în studioul Europei Libere la Chișinău
Anumite schimbări le-am întrezărit deja, pentru că am observat şi această tensiune legată de ICR (Institutul Cultural Român), anumite grupuri de intelectuali intrând în joc, până acum fiind în afara jocului. În rest, nu cred că se vor produce schimbări esenţiale şi asta este bine. Schimbările de la Bucureşti nu trebuie să influenţeze prea mult relaţiile dintre Chişinău şi România.”

Europa Liberă: Dar când vorbim de Bucureşti şi Chişinău şi viceversa, putem vorbi fără rezerve de manifestări de autentică politică externă, de diplomaţie cu interese şi contradicţii de interese? Sau vorbim de un altfel de relaţii în cazul cărora victoriile sau înfrângerile diplomatice nu-şi au locul? 

Cornel Ciurea:
„Vorbim în acelaşi timp de un alt gen de relaţii pentru că atunci când vorbim despre relaţia noastră, spunem întotdeauna că este mai mult decât o relaţie între două state, dar în acelaşi timp sigur că relaţiile internaţionale, geopolitica nu a fost anulată de nimeni. Vorbim despre o relaţie în care România are pârghii de influenţă în Republica Moldova. Aceste pârghii le considerăm de mult timp drept fiind naturale. Mă refer la acordarea cetăţeniei, mă refer la plecarea studenţilor la studii, mă refer la relaţiile culturale. Deci, sunt nişte pârghii naturale, dar totuşi sunt pârghii de influenţă. Şi din acest punct de vedere sigur că România are un anumit impact asupra evoluţiilor din Republica Moldova.”

Europa Liberă: La alegerile de duminică au participat aproape 14.000 de cetăţeni români cu reşedinţa în Republica Moldova. Am auzit constatări că şi în acest caz s-a confirmat faptul că generalizarea e falsă când se spune că cetăţenia se râvneşte doar din egoismul de a putea călători şi munci în UE. Se poate vorbi despre o activizare a părţii de electorat român din R. Moldova?  Adică de tot mai mulţi cetăţeni şi nu numai posesori de paşapoarte?

Cornel Ciurea:
„Da, şi eu cred că nu este vorba doar despre egoism atunci când ne referim la cetăţenii din Republica Moldova care participă la alegerile din România, asta însemnând că au o dublă cetăţenie. Eu nu cred că deocamdată cifra de 14 mii este una covârşitoare. Ea este una mare, care demonstrează că pentru cetăţenii noştri alegerile din România înseamnă o jucărie nouă, care este una ispititoare şi din această cauză oamenii, cetăţenii moldoveni se antrenează în acest joc.

Este interesant pentru ei să participe la acest exerciţiu de vot, dar încă o cifră de 14 mii nu înseamnă că se produc nişte schimbări din punctul meu de vedere dramatice, care implică toată lumea. Sau că cetăţenii  din Republica Moldova îşi pierd loialitatea faţă de propriul stat. Pentru că anume în termenii aceştia de multe ori sunt analizate relaţiile: că un număr mai mare de cetăţeni care votează în alegerile din România ar putea să implice pierderea loialităţii faţă de statul Republica Moldova. Or, în aceşti termeni cred că nu putem judeca aceste relaţii.”

Europa Liberă: Dar vedeţi vreo posibilitate ca faţă de R. Moldova să existe o nemulţumire a guvernării de la Bucureşti, ca faţă de un electorat în cea mai mare parte „băsist”, cum se crede, de pildă?   Ştiţi cum se spune, dacă nu eşti parte a soluţiei, eşti parte a problemei. Iar soluţia în România  a fost văzută alta decât a fost văzută în R. Moldova…

x
Cornel Ciurea: „Dacă există o anumită iritare, ea este una camuflată şi nu va răbufni, cel puţin cât timp la guvernare la Chişinău se află AIE. Eu am spus mai sus despre anumite pârghii naturale de influenţă, ele existând în relaţia dintre Bucureşti şi Chişinău. Din această cauză nu cred că Chişinăul ar putea înainta pretenţii faţă de România. Ar trebui de acceptat aceste reguli de joc şi mingea ar fi pe terenul Chişinăului. El ar trebui să se adapteze în aceste condiţii şi să încerce să-şi păstreze cetăţenii, dacă Chişinăul are un asemenea scop.”

Europa Liberă: Revenind la constatarea dvs. că cetăţenii români din R. Moldova au un apetit tot mai mare faţă de jocurile politice de la Bucureşti, odată cu mărirea constantă  a numărului de cetăţeni români cu reşedinţa aici, în Republica Moldova,  în ce măsură credeţi că basarabenii (ca să utilizăm acest termen) cu drept de vot vor fi atraşi tot mai mult în intriga politică de la Bucureşti? Şi, a propos, va avea basarabeanul de hotărât în privinţa a două scene sau faune politice? Cum se vor  împăca opţiunile?

Cornel Ciurea:
„Atâta timp cât în Republica Moldova lucrurile nu vor merge strălucit, sigur că interesul sau apetitul unei părţi
Suntem extrem de sensibili şi influenţabili de jocurile care se fac la Bucureşti

însemnate a cetăţenilor din Republica Moldova pentru urzelile de la Bucureşti vor fi în creştere. Deci, mă aştept la o creştere a acestui interes; cumva subsidiar intuiesc că vă referiţi şi la cazul ICR, care demonstrează că suntem extrem de sensibili şi influenţabili de jocurile care se fac la Bucureşti, reacţionăm foarte prompt atunci când se fac modificări în politica culturală.

Mi se pare normal acest lucru, având în vedere că Chişinăul cultural este beneficiar al mai multor proiecte care vin de la Bucureşti şi acest lucru nu este rău. Pentru că dincolo de proiecte mai vine şi nu pic de cultură europeană prin România. Este adevărat că ar fi de dorit şi asta este o problemă la care mă gândesc, ca Bucureştiul să gestioneze bine acest gen de proiecte.

Pentru că, în ultimă instanţă, dacă vorbim despre cultură, eu cred că sunt două feluri de proiecte care vin la Chişinău: unul promovat de astfel de intelectuali ca Florin Piersic, Sofia Vicoveanca, Tudor Gheorghe, şi altul promovat de asemenea intelectuali ca Liiceanu, Pleşu şi Patapevici. Cred că ambele tipuri de intelectuali trebuie să câştige teren în Republica Moldova. Din păcate, urmărim în ultimul timp şi victoria USL-ului, adică o victorie dacă vreţi a lui Florin Persic în faţa lui Andrei Pleşu, dacă e să mă exprim aşa mai metaforic.”

Europa Liberă: Revenind la vot, v-aş întreba ce v-ar face să spuneţi, de exemplu, că votul alegătorilor de aici nu este irosit şi că are o pondere în legislativul român?

Cornel Ciurea:
„Nu prea am motive să cred acest lucru pentru că am văzut că data trecută a câştigat Panţiru, dar a guvernat PDL-ul, iar de data aceasta câştigă candidatul PDL şi ARD, dar guvernează USL. Deci, vedem că cetăţenii din Republica Moldova, în mod paradoxal, sunt pe contrasens cu moda şi dispoziţiile politice din România. Asta este un pic bizar, dar până la urmă demonstrează că suntem un pic în întârziere faţă de evoluţiile din România. Până la urmă nu este grav. Este bine că încercăm să ne sincronizăm cu ritmurile politice de peste Prut.”

Europa Liberă: Aţi făcut o referire la două categorii de intelectuali, deşi nu-mi prea dau seama de ce ar fi tranşant de diferite aceste categorii…

Cornel Ciurea:
„Pot să explic. Prima categorie este categoria intelectualilor care vin des la Chişinău şi sunt mai apropiaţi de curentul renascentist al intelectualilor noştri paşoptişti. Cea de-a doua categorie este a intelectualilor ceva mai rafinaţi, care vin mai rar la Chişinău şi sunt mai modernişti.”

Europa Liberă: Dar voiam să vă întreb ce probleme au existat până acum în relaţiile Bucureşti-Chişinău care ar putea sau ar trebui să fie soluţionate urgent, poate din punctul de vedere al economiştilor, nu neapărat al celor care valorifică folclorul, aşa spus?

Cornel Ciurea:
„Eu totuşi mai puţin cred în relaţiile economice, deşi despre acest lucru se vorbeşte foarte mult, dintre Chişinău şi Bucureşti. S-a mai spus că ultimele proiecte lansate nu prea au valoare economică, sunt mai curând proiecte economice cu valoare simbolică şi cred că între Chişinău şi Bucureşti pentru moment trebuie să fie valorificate în primul rând proiectele culturale. Pentru că, chiar dacă România este cel de-al doilea partener economic al Republicii Moldova, dar aceste relaţii sunt mai curând naturale datorită faptului că România este un vecin, şi nu sunt înregistrate creşteri spectaculoase. Îmi amintesc un studiu făcut de Expert Grup care demonstra cu 2-3 ani în urmă că de fapt investiţiile din România pe cap de locuitor sunt mai mici decât investiţiile agenţilor economici moldoveni în România.”

Taguri românia,moldova,Radio Europa Liberă,Alexandru Canțîr,Liliana Barbăroșie,Alegeri parlamentare,Interviu,Cornel Ciurea,ICR,relații București-Chișinău

Acest forum a fost închis
Comment Sorting
Comentarii
     
de: tundra
11.12.2012 14:33
Eu kred ka dupa alegerile din Rominia, nu Moldova se uneste ku Rominia, da invers, si impreuna vom intra in URSS, traeaska marele doktor Ponta, primul sekretar al PKUS.

În exclusivitate