NATO e gata să apere Turcia, dar exclude orice intervenție în Siria

Reuniți vreme de două zile la Bruxelles, la cartierul general al Alianței Nord Atlantice, miniștrii de externe din NATO au aprobat în unanimitate desfășurarea de-a lungul frontierei Turciei cu Siria a unor dispozitive de tip Patriot de interceptare a rachetelor. Turcia solicitase acest lucru Alianței după ce obuze trase din Siria au făcut mai multe victime pe teritoriul turc.

E vorba de dispozitive de detectare si doborâre a obuzelor și rachetelor. Decizia - unanimă - era așteptată, cu atât mai mult cu cât este evocată din ce în ce mai des eventualitatea ca regimul de la Damasc să facă recurs la armament chimic în încercarea disperată de a rămâne la putere.

Secretarul general al Alianței, Anders Fogh Rasmussen, a trebuit însă să facă dovadă de persuasiune prezentând decizia în fața presei, precedentul armelor de distrugere in masă irakiene justificând o oarecare prudență în aprecierea pericolului sirian :

„Nu am mai multe informații [despre armele chimice] decât cele care ne-au fost transmise de aliații care monitorizează evenimentele, însa mi se pare revelator faptul că cei 28 de miniștri de externe și-au exprimat în mod unanim îngrijorarea față de posibilitatea folosirii armelor chimice de către Siria.“

Secretarul general Rasmussen a exclus însă eventualitatea unei intervenții a Alianței în Siria pentru a proteja populația siriană, cu toate că civilii constituie principalele victime ale războiului civil :

„Responsabilitatea NATO este aceea de a protejeza populația și teritoriul statelor membre. Poziția noastră rămâne aceeași: nu avem câtuși de puțin intenția de a interveni militar.“

In afară de Siria, Afganistan, unde ministrii au anuntat mentinearea unei prezente militare reduse, pentru a sprijini armata afgana, si dupa retragerea prevazuta in 2014, si in afara de stadiul candidaturii Georgiei la NATO, miniștrii au mai discutat și situația din Kosovo :

„Pe de o parte ne bucurăm de faptul că în ultimii ani Kosovo s-a stabilizat și că acum populația trăiește în siguranță, dar pe de altă parte în nordul [sîrbesc] al Kosovo situația rămâne volatilă, motiv pentru care NATO a decis sa nu își reducă trupele din zonă.“

Lucrările reuniunii au fost umbrite de sinuciderea, marți, pe aeroportul din Bruxelles, a ambasadorului Serbiei la NATO, Branislav Milinkovici. Cu toate că sinuciderea pare să fi fost cauzată de motive personale, asta a readus în lumină complicatele relații dintre NATO și Serbia.

Serbia s-a alăturat programului NATO Parteneriatul pentru Pace, care regrupează țări neutre, precum republica Moldova, însă nu recunoaște independența Kosovo, unde NATO joacă un rol atât de important.

Aderarea Serbiei la Parteneriatul pentru Pace al NATO a fost foarte rău văzută de către politicienii naționaliști de la Belgrad, precum și de o bună parte a populației Serbiei. Ambasadorul Branislav Milinkovici făcea partea din noua generație de politicieni pro-occidentali pentru care viitorul Serbiei trece printr-o cooperare cu NATO și UE.