duminică, octombrie 26, 2014 Ora Locală 10:31

Interviuri

Moldova are nevoie de o voce consolidată, un ombudsman cu competenţe generale

Anatolie Munteanu: „Rezolvarea problemei este în cea ce înseamnă maturitatea politică a societăţii.”

La o conferință de presă a avocatului parlamentar
La o conferință de presă a avocatului parlamentar

Multimedia

Audio

Transparenţa guvernării este o solicitare expresă a Uniunii Europene pentru o apropiere mai puternică a Moldovei de standardele comunitare si, in ultimă instanţă, de democratie şi domnia legii. Valentina Ursu a stat de vorba cu Anatolie Munteanu, de la Centrul pentru Drepturile Omului din Moldova.

Anatolie Munteanu: „Mi s-a obiectat de o manieră politicoasă, aşa cum o fac europenii, că în Republica Moldova nu este suficient de transparent procesul de numire a avocaţilor parlamentari.”
 
Europa Liberă: Pretenţiile ar fi mai degrabă la procedura de desemnare a avocatului parlamentar? Pentru că, voci chiar din societatea civilă spuneau că nu ar fi transparentă procedura şi că nu sunt clare criteriile după care sunt desemnaţi avocaţii parlamentari.
 
x
Anatolie Munteanu: „Exact, acesta a fost un motiv. Şi cel de al doilea motiv, că instituţia nu este suficient de independentă financiar, în raport cu guvernul, obiecţii asupra funcţionării căruia trebuie, de fapt, şi să formuleze instituţia noastră.”
 
Europa Liberă: Şi răspunsurile dumneavoastră?
 
Anatolie Munteanu: „La prima situaţie, atunci când ni s-a spus că procesul de numire a avocaţilor parlamentari nu este suficient de transparent, până la urmă, în toate ţările ombudsmanul este numit de către legislativul ţării sau desemnat de către preşedintele ţării, în funcţie de care este direcţia prioritară a ombudsmanilor în aceste ţări. Dar, până la urmă, acesta este un proces politic.

S-a invocat că nu este suficient de transparent. Eu nu sunt totalmente de acord cu această formulare. Or, ceea ce se propune acuma în proiectul de lege diferă prin faptul că pe site-ul oficial al Parlamentului va fi anunţată funcţia vacantă, că în Parlament se va forma o comisie care va recepţiona dosarele şi că această comisie va trebui să organizeze dezbateri publice. După mine organizarea dezbaterilor publice nu trebuie impusă printr-o normă imperativă. Aceasta seamănă într-un fel a copilărism sau şcolărism.

Dezbaterile publice - cât este de bună candidatura ombudsmanului, care sunt viziunile ombudsmanului, atunci când vine în mandat - trebuie să decurgă de la sine. Acesta e un râu curgător, în sensul ideilor bune cu care trebuie să vină un ombudsman în mandat. Aceasta nu trebuie de impus, aceasta trebuie să fie recunoscut ca normal, ca înainte de un mandat respectivul domn sau doamnă să vină către societate să-şi împărtăşească ideile: cum are de gând să reprezinte cetăţeanul simplu, în raport cu autoritatea publică.

Şi dacă aceasta va fi impus printr-o normă legală, iar conţinutul dezbaterilor vor fi de nimic, va însemna oare că procesul, denumirea ombudsmanului în Moldova este mai transparent? Nu, eu cred că nu aici este rezolvarea problemei.”
 
Europa Liberă: Unde e rezolvarea problemei?
 
Anatolie Munteanu: „Rezolvarea problemei este în ce înseamnă maturitate politică a societăţii.”
 
Europa Liberă: Ce ar însemna?
 
Anatolie Munteanu: „Aceasta înseamnă că societatea ştie ce înseamnă ombudsmanul. Ştie ce să aştepte de la el. Ombudsmanul ştie ce înseamnă mandatul, ştie ce are de făcut pe parcursul anilor, când va veni şi va trebui să monitorizeze starea de lucruri în domeniul drepturilor omului. Iar politicienii vor fi suficient de maturi ca să nu antreneze ombudsmanul în diferite chestiuni care nu ţin de mandatul ombudsmanului. Şi să-i dea voie să monitorizeze starea de lucruri, să aprecieze şi să primească comentariile avocaţilor parlamentari şi criticile lor. Dar să nu le primească ca ofensă sau descurajare, sau dispreţuire şi aşa mai departe.”
 
Europa Liberă: Domnule Munteanu, dar am mai înţeles că se discută foarte intens dacă să se păstreze patru ombudsmani sau este şi ideea să se treacă la sistemul cu un ombudsman şi trei adjuncţi.
 
Anatolie Munteanu: „Republica Moldova trebuie să aibă un ombudsman cu competenţe generale şi specializaţi în funcţie de posibilităţile financiare ale guvernului de a susţine un asemenea institut. Eu insist că Moldova are nevoie de o voce consolidată a unui ombudsman cu competenţe generale, care să aibă un staff bine pregătit, organizat şi structurat, pentru că noi avem şi carenţe serioase la capitolul structura organizaţiei.

Din păcate, astăzi se pune accentul pe avocatul parlamentar şi nu se pune accentul pe instituţii care trebuie să asigure o memorie instituţională. De aceea, ceea ce propunem, un ombudsman, ar fi suficient pentru Republica Moldova, nu pe două mandate consecutive a câte cinci ani, dar pe un mandat de șapte ani. Şi o restructurare esenţială a organigramei.”
 
Europa Liberă: Am înţeles că mai discutaţi o problemă referitor la mecanismul naţional de prevenire a torturii, care este reglementat tot  de această lege.
 
Anatolie Munteanu: „Aflându-mă, de fapt, în prag de final al mandatului, îmi dau seama de ce colegii mei din Europa cu atâta înverşunare tot timpul s-au străduit să se ferească de calitatea de mecanism naţional de prevenire a torturii. Dar, în acelaşi timp, autorităţile de acolo sau voinţa politică de acolo au spus că nu, instituţia ombudsmanului fiind o instituţie care are la bază ceea ce înseamnă independenţă faţă de puterile în stat.”
 
Europa Liberă: Executivă, legislativă şi judecătorească.
 
Anatolie Munteanu: „Da. Ar fi bine ca acest mecanism să fie tocmai ombudsmanul, plus, asistat de către societatea civilă. La noi s-a întâmplat invers. Eu am spus că ombudsmanul trebuie să fie cel care să poarte răspundere de starea de lucruri în domeniul prevenirii relelor tratamente. De combatere trebuie să se ocupe alte organe.

Pe parcursul acestor ani, au apărut mai multe controverse cu referire la formula: ce este mecanismul naţional de prevenire a torturii. Articolul din Legea cu privire la avocaţii parlamentari prevede că mecanismul de prevenire a torturii sunt ombudsmanii asistaţi de către un consiliu consultativ, care trebuie să ofere consultanţă şi aşa mai departe. În acelaşi timp, în regulamentul de funcţionare a centrului se spune că Centrul pentru Drepturile Omului poate forma consilii consultative cu calitate de mecanism de prevenire a torturii. Aceste ambiguităţi din cadrul normei legale au creat constant interpretări ambigue despre cine, cum şi aşa mai departe.”
 
Europa Liberă: Cum apreciaţi contribuţia dumneavoastră, a Centrului pentru Drepturile Omului, la repunerea în drepturi a cetăţenilor?
 
Anatolie Munteanu: „ Mai e loc.”
 
Europa Liberă: Pentru bine?
 
Anatolie Munteanu: „Da.”
 
Europa Liberă: Dacă e loc pentru bine, ce anume lipseşte?
 
Anatolie Munteanu: „Suntem instituţia care avem câteva puncte focus. Noi ne străduim ca cetăţeanul nostru să fie informat şi să fie combativ, pentru a-şi alege singur şi a porni pe calea de a-şi apăra dreptul său, a cere respectarea dreptului, ceea ce se numeşte la noi instruire sau promovarea respectării drepturilor omului în rândurile cetăţenilor. Şi doi: examinarea adresărilor care vin la noi, cu luarea de atitudine, explicăm cetăţeanului care este dreptul său lezat şi care este calea de a se repune în drepturi şi ultimul pas este propriu repunerea în drepturi, prin înaintarea  acţiunii în judecată, prin înaintarea avizelor către autoritatea respectivă, solicitând repunerea imediată în drepturi a cetăţenilor şi aşa mai departe.

Iată pe parcursul anilor 2008-2012, noi am emis circa 800 de acte de reacţionare, prin care am solicitat repunerea imediată în drepturi a cetăţeanului. În ultimul timp tot mai mult şi mai mult am început să înaintăm acţiuni civile în instanţa de judecată.”
 
Europa Liberă: Cu impact?
 
Anatolie Munteanu: „Cu impact. De la încasarea prejudiciului cauzat, în rezultatul schilodirii la întreprindere până la învierea cetăţeanului, figurat, pentru că am avut o solicitare că unui cetăţean, care a mers să-şi perfecteze actele în mun. Bălţi, i s-a spus că „domnule, dumneata eşti recunoscut mort încă trei ani în urmă”, pe când, printre altele, dumnealui executa pedeapsa în instituţiile penitenciare. De aceea faptul că s-a ajuns la aceea că omul, aflându-se în custodia statului, fiind declarat mort, reflectă într-un fel sau altul calitatea actului justiţiei. Până la urmă, am înaintat acţiune prin care am solicitat să fie anulată respectiva hotărâre. Avem cazuri şi pe dimensiunea proprietăţii. Acum, la Cahul, suntem parte pe 42 de acţiuni unde vom pleda pentru respectarea dreptului la proprietate pentru cetăţenii care au fost expropriaţi de terenurile lor ca rezultat al construcţiei...”
 
Europa Liberă: Căii ferate?
 
Anatolie Munteanu: „Căii ferate, exact. Aici există o problemă dificilă de materie procedurală. De fapt, în mediul ombudsmanilor mecanismele acestea de înaintare a acţiunilor de reprezentare în judecăţi sunt calificate ca mecanisme radicale, adică sunt ultimul mijloc. De fapt, în mediul ombudsmanilor este calificat că arma ombudsmanului este recomandarea. De aceea, e şi normal, cu un staff de 50 de oameni să asiguri repunerea în drepturi pentru mii de cetăţeni, care se adresează la noi, nu este tocmai mandatul nostru. Astfel, noi intervenim atunci, când persoanele, în virtutea unor situaţii, nu se pot reprezenta singure şi cazul lor reprezintă o încălcare în masă sau reprezintă o problemă sistemică.”
 
Europa Liberă: Ca să ne demonstraţi cât de mult vă respectă instituţiile statului, ştiu că aţi solicitat Ministerului Sănătăţii să ia atitudine în cazul testării medicamentelor pe moldoveni. Aţi obţinut un răspuns?
 
Anatolie Munteanu: „Da, am obţinut un răspuns că totul este sub control şi că totul se petrece legal. Am primit acest răspuns.”
 
Europa Liberă: Credeţi că nu e unul formal?
 
Anatolie Munteanu: „Tocmai de aceasta am pornit un studiu propriu al instituţiei care se află acum în desfăşurare. Sigur că vom solicita suport din partea partenerilor noştri de la Ministerul Sănătăţii pentru că vedem contribuţia lor, a specialiştilor de pe interior, lăsând concluziile să le facem noi. Şi atunci vom vedea cum vom putea raporta răspunsul din septembrie cu ceea ce vom constata.”

Taguri moldova,Radio Europa Liberă,Valentina Ursu,Interviu,Anatolie Munteanu,transparența guvernării,Centrul pentru Drepturile Omului

Acest forum a fost închis
Comment Sorting
Comentarii
     
de: Vasile Ţurcanu de la: MOSCOVA
05.12.2012 21:42
S-ar putea numai de presupus de ce dl Iurie Perevoznic, fost avocat parlamentar, în prezent, şef al secţiei minori şi drepturilor omului al Procuraturii Generale (având plâgerile mele către Procuratură), n-a sesizat în 2008 Curtea Constituţională în problema dată, precum n-o sesizează nici dl Anatolie Munteanu, avocat parlamentar, directorul Centrului pentru Drepturile Omului din Moldova, preşedintele Mecanismului Naţional de Prevenire a Torturii”, deşi în RAPORTUL privind respectarea drepturilor omului în R. Moldova în anul 2010 este specificat …

Se crează impresia că CpDOM pare a fi o organizaţie decorativă, când una şi aceeaşi problemă pelegrinează prin vizorul avocaţilor parlamentari pe parcursul a mai multor ani, de parcă art. 21, 28, 31 din Legea cu pivire la avocaţii parlamentari nu le-ar permite să acţioneze. Întâmplător?

Mai multe detalii gasiti si pe :
http://www.europalibera.org/content/discussion/24281935.html?s=1#relatedInfoContainer

Pe aceasta scrisoare se axeaza si creste cartea CUM STATUL NE UCIDE MAMELE.

Ulterior, Inaltul Comisar ONU pentu Drepturile Omului, Navy Pillay, vizitand R.Moldova, la toate intalnirile la nivel inalt a repetat ca nepedepsirea oficialilor vinovati de coruptie, de tortura constituie o incalcare a drepturilor omului.
Insa autoritatile tac intentionat. Procuratura ignoreaza deciziile instantelor de judecata; tergiverseaza de cativa ani deschiderea unui dosar penal. Isi bat joc de oameni… Recunoaste si ex-presedintele interimar, dl M.Ghimpu.

Insusi ministrul Sanatatii, dl A.Usatii, pune viata Mamei in pericol.

Ulterior, autoritatile au violat repetat proprietatea privata (art. 29, Constitutia RM; art.179, CP), le-au luat parintilor buletinele de identitate smechereste (art. 360, CP). Ce urmaresc – se poate numai de presupus. Am rugat autoritatile RM sa restituie actele, sa verifice scopul actiunilor ilicite care contravin si normelor internationale. Peste cateva zile, buletinele sunt aruncate peste poarta.
Autoritatile RM – i-a-r-a-s-i – tac. Precum si dl Munteanu. Tortura … continua. Pana in prezent.

05/12/2012, MOSCOVA , Vasile Ţurcanu

În exclusivitate