joi, octombrie 23, 2014 Ora Locală 06:00

În exclusivitate

Marius Lazurca: Eforturile R.Moldova pe calea integrării europene nu sunt zadarnice

Ambasadorul României la Chişinău răspunde întrebărilor Valentinei Ursu.

Marius LazurcaMarius Lazurca
x
Marius Lazurca
Marius Lazurca

Multimedia

Audio

Europa Liberă: Se mai aud voci în rândul politicienilor care spun că lipseşte Tratatul politic de bază...
 
Marius Lazurca: „Vocile pe care le amintiţi dumneavoastră, eu mărturisesc că nu le-am auzit. În orice caz, tema nu este de actualitate. Ea nu face obiectul discuţiilor bilaterale la nivelul politic relevant dintre Bucureşti şi Chişinău. Poziţia României e cunoscută:
Tema tratatului politic de bază moldo-român nu este de actualitate...
 

tratatele de bază reprezintă instrumente politico-diplomatice ale unei epoci pe care o considerăm depăşită. Ceea ce România îşi propune în raport cu Republica Moldova este să creeze acele instrumente juridice care să permită o avansare rapidă a Republicii Moldova către obiectivul pe care şi l-a fixat singură şi care a fost întărit de voinţa cetăţenilor, la precedentele runde de alegeri şi anume apropierea din ce în ce mai mare de Uniunea Europeană.”
 
Europa Liberă: Iar Acordul privind frontiera?
 
Marius Lazurcă: „Cum se ştie, s-a semnat un Tratat privind regimul frontierei de stat, din partea Republicii Moldova - premierul Vlad Filat, din partea României - ministrul de externe de atunci, domnul Teodor Baconschi.”
 
Europa Liberă: La Chişinău se zice că domnul Vlad Filat nu ar fi avut împuternicirile suficiente să-l semneze.
 
x
Marius Lazurcă: „Stimată doamnă, noi la Bucureşti plecăm de la premisa pe care o aplică în fond toate statele: că se semnează din partea statului partener de către persoane care au dreptul să semneze asemenea instrumente juridice bilaterale. Aceasta este prezumţia noastră şi nu avem motive să credem că ea nu este adevărată în cazul de faţă. Spuneam că acest document s-a semnat. În ceea ce priveşte România, el este în procedurile normale de ratificare. Şi am încredinţarea că noul Parlament, care va începe să funcţioneze după alegerile din 9 decembrie, va primi textul şi va proceda la ratificarea lui. Din câte înţeleg, Republica Moldova este într-o situaţie similară. Şi putem estima că, în viitorul apropiat, acest document juridic bilateral, care, pentru a rezuma foarte mult, asigură gestiunea comună, în termeni europeni, a frontierei noastre. Acest instrument bilateral va intra în vigoare, în cel mai scurt timp.”
 
Europa Liberă: După 2009, dialogul politic dintre Chişinău şi Bucureşti a revenit în albia lui firească. Aş insista mai mult să vorbim despre relaţiile economice dintre cele două state. Domnule ambasador, pe cât de mulţumiţi sunteţi astăzi de investiţiile pe care le-a făcut România în Republica Moldova? Este loc pentru mai bine?
 
Marius Lazurcă: „Fără îndoială. Aş fi şi lipsit de realism şi, probabil, lipsit de viziune, dacă m-aş declara cu totul mulţumit de felul în care raporturile economice între statele noastre decurg. E întotdeauna loc de mai bine şi aceasta ne împinge şi pe unii şi pe
Antreprenorii români au încredere în climatul investiţional din Republica Moldova...
 

ceilalţi înainte. Pe de altă parte, aş fi din nou lipsit de realism dacă nu aş înregistra lucrurile importante care s-au făcut şi progresele pe care le înregistrăm cu ochii liberi, dacă doriţi, în acest domeniu. Şi daţi-mi voie să vă dau doar câteva exemple: există un număr de peste 1200 de firme cu capital românesc înregistrare în Republica Moldova. Numărul lor a crescut numai în 2012, în anul în care ne găsim, cu mai mult de 10%, ceea ce înseamnă că antreprenorii români au încredere în climatul investiţional din Republica Moldova.”
 
Europa Liberă: E prietenos climatul investiţional în Moldova?
 
Marius Lazurcă: „Stimată doamnă, este ceea ce eu încerc să le spun antreprenorilor care ne caută la ambasadă şi care ne solicită sprijinul. Rămâne să verifice ei, pe teren, în ce măsură încurajările noastre sunt realiste. Însă, dacă numărul celor care din România trec Prutul şi vin în Republica Moldova pentru a face afaceri creşte în fiecare an, cred că putem considera această realitate drept un semn că acest climat investiţional (chiar dacă poate nu este perfect astăzi) este pe cale de a se ameliora. Şi nici nu poate fi altfel. Republica Moldova s-a angajat cu toată seriozitatea în negocierea
România acoperă circa o treime din comerţul bilateral european al Republicii Moldova. Suntem al doilea partener comercial al Republicii Moldova şi ne mândrim...
 

Acordului de Liber Schimb cu Uniunea Europeană. Acord care va face ca climatul economic din Republica Moldova să fie eurocompatibil, să semene aşadar, din ce în ce mai mult, sigur, după perioadele de tranziţie absolut fireşti în acest domeniu, să semene aşadar din ce în ce mai mult cu atmosfera (dacă îmi permiteţi licenţa verbală) de afaceri din alte state membre ale Uniunii Europene. Pomeneam despre lucrurile bune pe care le putem înregistra ca simpli cetăţeni în domeniul economic. Un alt lucru bun, pe care, daţi-mi voie, să-l evoc aici, este faptul că, după momentul de culme din domeniul schimburilor bilaterale de natură comercială atins în 2008, am intrat şi noi, ca şi toate statele, într-o perioadă de criză, într-o perioadă de recesiune, însă suntem pe cale, începând cu 2011, să ne revenim. Şi anul acesta România îşi va consolida statutul de principal partener comercial în Uniunea Europeană pentru Republica Moldova. Dacă socotim doar statele membre ale Uniunii Europene, trebuie să vă spun că, spre bucuria noastră, România acoperă circa o treime din comerţul bilateral european al Republicii Moldova. Suntem al doilea partener comercial al Republicii Moldova şi ne mândrim...”
 
Europa Liberă: După Federaţia Rusă…
 
x
Marius Lazurcă: „Şi ne mândrim cu acest statut. Ne mai mândrim cu faptul că raporturile comerciale dintre noi, profilul importurilor şi exporturilor dintre noi este un profil foarte sofisticat. Nu importăm, cum se întâmplă în cazul altor state, doar materie brută, produse nefinite, produse energetice, de pildă, ci şi produse care înglobează o cantitate importantă de inteligenţă, o cantitate importantă de valoare adăugată, ceea ce demonstrează, cum spuneam, că raporturile comerciale dintre noi, raporturile economice dintre noi sunt mature. Şi tot în acest domeniu, daţi-mi voie, să evoc, probabil, cel mai important dintre proiectele noastre energetice şi anume cele care înglobează în acelaşi portofoliu proiectele noastre energetice…”
 
Europa Liberă: Printre cele mai ambiţioase proiecte pe agenda moldo-română e şi darea în exploatare a gazoductului Iaş-Ungheni. Sunt suficienţi bani astăzi, ca să vorbim despre un final fericit al proiectului?
 
Marius Lazurcă: „Stimată doamnă, banii nu au reprezentat niciodată o problemă, fiindcă, în fond, nu este un proiect foarte costisitor, cel puţin, în raport cu importanţa lui strategică. Costă ceva mai mult de 20 de milioane de euro, o sumă care nu reprezintă o valoare colosală nici pentru Republica Moldova, cu atât mai puţin pentru România. Dacă la aceasta adăugăm faptul că Uniunea Europeană, printr-un program transfrontalier, este dispusă să investească în acest proiect, realizăm încă o dată că nu banii reprezintă
Gazoductul Iaşi-Ungheni nu este un proiect foarte costisitor, cel puţin, în raport cu importanţa lui strategică...
 

principala dificultate a acestui proiect. Ca toate proiectele de interconectare energetică (şi aici vă pot numi o mulţime, de la Nabucco, South Stream, North Stream) şi alte asemenea proiecte, sincronizarea juridică, pregătirea tehnică a acestui proiect reprezintă etape preliminare, preliminarii importante şi dificile pe care trebuie să le parcurgem cu răbdare şi printr-o serie foarte numeroasă de întâlniri, care să pună pe aceeaşi linie, pe aceeaşi platformă juridică şi tehnică echipe de experţi din statele noastre. Această etapă este foarte lungă, această etapă este greu de comunicat publicului care are sentimentul că nu se întâmplă nimic. Dar, repet, este o etapă fără de care nu se poate construi niciun asemenea proiect.”
 
Europa Liberă: Şi într-un an poate fi dat în exploatare?
 
Marius Lazurcă: „Angajamentul nostru este de a începe construcţia propriu-zisă a gazoductului în luna februarie 2013, de a încheia construcţia în septembrie 2013, de a începe probele tehnologice, odată cu încheierea construcţiei, astfel încât acest proiect să devină funcţional până la sfârşitul anului 2013. Ne găsim în prima etapă, absolut esenţială, fără de care nu se poate, a acestui proiect, repet ajustarea juridică, sincronizarea tehnică, pregătirea întregii documentaţii pentru acest proiect. Ea ne va lua luni bune de pregătire temeinică, de întâlniri foarte numeroase, practic săptămânale, astfel încât întreaga infrastructură, dacă doriţi, de natură legală şi tehnică a acestui proiect să fie aşezată. Şi să putem în februarie, cum spuneam, să înfigem cazmaua în pământ, atât în Republica Moldova, cât şi în România.”
 
Europa Liberă:  Domnule ambasador, gazele pe care eventual Moldova ar putea să le importe din România ar fi la preţuri comparabile cu cele din Federaţia Rusă? Sau vor fi la costul pe care îl achită şi consumatorul din România?
 
Marius Lazurcă: „Stimată doamnă, din nou întrebarea aceasta, mă iertaţi că v-o spun pe şleau, nu e potrivită. Nu chestiunea preţului este esenţială în cadrul acestui proiect, ci chestiunea accesului la resurse. Problema Republicii Moldova este că are acces la o
Problema Republicii Moldova este că are acces la o singură sursă de aprovizionare cu gaz. Ceea ce acest gazoduct va permite este conectarea Republicii Moldova la o multitudine de surse de gaz...
 

singură sursă de aprovizionare cu gaz. Şi are nevoie, ca orice alt stat, de o diversificare a resurselor, de acces aşadar la resurse multiple de gaz, în speţă. Ceea ce acest gazoduct va permite este conectarea Republicii Moldova la o multitudine de surse de gaz. Prin acest gazoduct, de pildă, Republica Moldova va putea importa gaz inclusiv de la Marea Nordului. Fiindcă va avea acces, repet, la o multitudine de resurse de gaz. Republica Moldova va avea acces, în fond, la o piaţă liberă a gazului. Şi va fi mai puţin constrânsă de rigorile unor contracte pe termen lung şi constrângătoare.”
 
Europa Liberă: Domnule ambasador, dar s-ar intersecta interesele României şi ale Federaţiei Ruse pe teritoriul Moldovei?
 
Marius Lazurcă: „Iertaţi-mă, nu înţeleg întrebarea. Sigur, Republica Moldova are raporturi diplomatice, comerciale, politice, de altă natură cu o mulţime de state, multe dintre ele importante pentru politica externă a Republicii Moldova. România şi Federaţia Rusă sunt asemenea state importante, parteneri strategici pentru Republica Moldova. Şi în acest sens sigur că există o juxtapunere, dacă doriţi, a intereselor României în Republica Moldova cu interesele altor state, inclusiv Federaţia Rusă. Ceea ce România nu face şi nu îşi doreşte vreodată să facă este să intre în competiţie pentru Republica Moldova cu vreun alt actor internaţional. Noi credem că ceea ce facem în Republica Moldova răspunde, pe de o parte, intereselor strategice, aşa cum sunt ele definite de guvernul Alianţei pentru Integrare Europeană a Republicii Moldova. Pe de altă parte, ceea ce facem aici răspunde intereselor cetăţenilor Republicii Moldova de a trăi într-un stat stabil, prosper, care să poată furniza locuitorilor siguranţa zilei de mâine, siguranţa că sunt apăraţi de drepturi, că sunt feriţi de un climat afectat de corupţie şi aşa mai departe.”
 
Europa Liberă: Bucureştiul cu mai multe ocazii a declarat tranşant că este gata să susţină Republica Moldova pe calea eurointegrării. Pe cât de aproape ar fi Republica Moldova de această aderare?
 
x
Marius Lazurcă: „Este în fiecare zi mai aproape. E foarte util, aş spune că este absolut necesar, ca obiectivul integrării europene să fie perceput nu numai de către guvernanţi, dar şi de către cetăţenii de rând ai Republicii Moldova ca un bine intrinsec, ca ceva care trebuie urmărit, fiindcă produce bunuri publice necesare, utile, nu numai, repet, guvernanţilor, ci tuturor cetăţenilor. E un obiectiv care trebuie să fie fixat şi să rămână în conştiinţa noastră, a tuturor, astfel încât să ne sincronizăm eforturile pentru atingerea lui. Cât de aproape suntem de acest obiectiv e o întrebare, care, pe de o parte, e foarte dificilă, fiindcă presupune nu un singur răspuns, ci mult mai multe răspunsuri. De pildă, răspunsul din partea tuturor statelor membre ale Uniunii Europene, fiindcă toate se vor pronunţa, la un moment dat, cu privire la candidatura Republicii Moldova. De asemenea e nevoie ca la această întrebare să răspundă şi instituţiile europene, Comisia Europeană, în speţă.
Toată lumea constată că R.Moldova face eforturi, că aceste eforturi nu sunt zadarnice...
 

Aşadar, m-aş feri să dau eu, doar în numele României, un răspuns tranşant la această întrebare. Cert este că toată lumea constată şi vizita comisarului Barroso, şeful Comisiei Europene în Republica Moldova e o constatare a acestui fapt. Toată lumea constată aşadar că Republica Moldova face eforturi, că aceste eforturi nu sunt zadarnice. Şi că obiectivele pe care Republica Moldova şi le-a propus pentru anul 2013 sunt realiste: semnarea Acordului de Asociere, inclusiv Acordul privind Comerţul Liber cu Uniunea Europeană. Şi încheierea fazei a doua şi ultima din dialogul dedicat liberalizării regimului de vize.”
 
Europa Liberă: Hotarul Uniunii Europene s-ar putea muta de la Prut la Nistru sau şi mai departe? Adică o Moldovă în UE cu sau fără Transnistria?
 
Marius Lazurcă: „Moldova trebuie să intre în UE cu hotarele recunoscute internaţional. Aceasta este ipoteza pe care toată lumea o ia în calcul fie că e vorba de guvernul Republicii Moldova, fie că e vorba de guvernele statelor partenere pentru Republica Moldova. Nu luăm în calcul o altă ipoteză.”
 
Europa Liberă: Care sunt eforturile Bucureştiului pentru a susţine Republica Moldova pe calea reunificării? De ce vă adresez această întrebare, pentru că altădată România a fost exclusă din acest format de negocieri. Acum sigur că România face parte din UE şi UE, ca şi observator, e prezentă la acest format de negocieri „5+2”.
 
x
Marius Lazurcă: „Facem mai multe lucruri. Sigur cele mai multe, dacă doriţi, indirecte pentru reglementarea conflictului transnistrean. Lucrul cel mai important pe care îl facem este să fim prezenţi la masa negocierilor, prin mandatul pe care alături de alte state membre îl încredinţăm delegaţiei Uniunii Europene la această masă a negocierilor. Şi trebuie să vă spun că România contribuie substanţial la definirea acestui mandat, fiindcă ne considerăm unul dintre statele care înţelege cel mai bine conflictul transnistrean, sursele acestuia, mecanismele prin care este menţinut şi felul în care ar putea fi soluţionat. În al doilea rând, contribuim la acest dosar prin întâlnirile bilaterale pe care le-am avut şi vom continua să le avem cu toţi participanţii la negocieri. Ne interesează foarte mult părerea Federaţiei Ruse şi în acest sens am avut întâlniri bilaterale dedicate acestei teme, pe opinia Ucrainei, opinia Uniunii Europene, opinia Statelor Unite. Cu toate aceste părţi am angajat dialoguri aprofundate şi dese. De asemenea, bineînţeles, cu reprezentanţii Organizaţiei pentru Securitate şi Cooperare în Europa. Credem că în acest fel mesajul nostru se face auzit. Şi expertiza noastră poate deveni utilă pentru reglementarea, în fine, a acestui dosar.”
 
Europa Liberă: Dar se vede această reintegrare teritorială a Republicii Moldova?
 
Marius Lazurcă: „Mai întâi, înregistrăm rezultatele pozitive care s-au produs în ultima vreme. Nu putem să le trecem cu vederea şi nu putem să nu admitem că, de la o situaţie de şah-mat, dacă doriţi, de blocaj al negocierilor, s-a ajuns astfel încât Chişinăul
Suntem încă departe de o soluţie definitivă a dosarului transnistrean, însă nu ne pierdem curajul...
 

şi Tiraspolul să-şi vorbească din nou şi să se ocupe de câteva dosare concrete, importante pentru cetăţenii de pe ambele maluri ale Nistrului. E o evoluţie pozitivă pe care noi o înregistrăm şi pe care o încurajăm. Sigur că suntem încă departe de o soluţie definitivă a acestui dosar, însă nu ne pierdem curajul, nu ne pierdem încrederea că stă în puterea celor angajaţi în acest dialog să găsească o soluţie pentru reintegrarea Republicii Moldova în frontierele constituţionale, în frontierele pe care toţi le recunoaştem.”
 
Europa Liberă: S-a invocat faptul, mai ales, din partea Tiraspolului, dar şi a Moscovei că din moment ce România şi-a deschis mai multe consulate pe teritoriul Republicii Moldova, de ce nu şi-ar deschide şi Federaţia Rusă un consulat la Tiraspol? Cum înţelegeţi acest lucru?
 
Marius Lazurcă: „Dorinţa unui stat de a deschide o reprezentare consulară pe teritoriul altui stat face parte din agenda bilaterală a acestor două state. România nu se pronunţă cu privire la dorinţa unor state terţe de a deschide consulate, reprezentare consulară pe teritoriul Republicii Moldova.”
 
Europa Liberă: Şi-ar dori România inaugurarea unui consulat la Tiraspol?
 
Marius Lazurcă: „În momentul de faţă nu lucrăm pe baza acestei ipoteze.”
 
Europa Liberă: Haideţi să vorbim un pic şi despre tinerii care îşi fac studiile în România. S-a vorbit că a fost o uşă deschisă, foarte mulţi tineri chiar au recunoscut că dincolo de Prut se face carte mult mai bine decât aici, acasă. Pe de altă parte, am auzit şi aceste replici din partea unor politicieni precum că, dacă merg peste Prut să înveţe, foarte greu revin în Republica Moldova. Numărul burselor continuă să crească din partea României pentru tinerii din Moldova.
 
Marius Lazurcă: „Numărul burselor a crescut de la peste 2500 la 5000. Anul acesta am continuat să oferim 5000 de locuri de studiu în România pentru doritorii de carte din Republica Moldova. Pentru noi aceasta este un răspuns la dorinţa vizibilă a tinerilor din Republica Moldova de a dobândi o diplomă europeană. Dacă calitatea acestor studii în România este mai bună decât în Republica Moldova, eu nu ştiu şi aş evita să mă pronunţ asupra acestei chestiuni. Eu cred că autorităţile de la Chişinău fac eforturi meritorii, pentru a asigura o calitate a învăţământului în Republica Moldova compatibilă
Anul acesta am continuat să oferim 5000 de locuri de studiu în România pentru doritorii de carte din Republica Moldova. Pentru noi aceasta este un răspuns la dorinţa vizibilă a tinerilor din Republica Moldova de a dobândi o diplomă europeană...
 

cu standardele europene în domeniu. Sigur că noi suntem recunoscători absolvenţilor de studii în România care aleg să continue o carieră în România şi să contribuie astfel la bunăstarea noastră. Pe de altă parte, mulţi dintre ei se angajează în instituţii guvernamentale româneşti care lucrează la promovarea agendei bilaterale cu Republica Moldova. Eu însumi cunosc un număr semnificativ de astfel de persoane care, provenind din Republica Moldova, după studii în România, lucrează în instituţii de contact cu Republica Moldova. Şi noi privim cu ochi buni şi plini de recunoştinţă aceste persoane. De asemenea ne uităm cu recunoştinţă la cadrele medicale din Republica Moldova care decid să se instaleze în România, fiindcă ei acoperă un deficit de personal medical în România. Pe de altă parte, e limpede că o mulţime de tineri care îşi fac studiile în România se întorc în Republica Moldova. Şi e suficient să facem inventarul persoanelor cu funcţii importante în guvernul Republicii Moldova, începând chiar de la premierul Republicii Moldova, trecând prin Curtea Constituţională, prin alte instituţii guvernamentale foarte importante şi sfârşind cu marile ambasade occidentale ale Republicii Moldova. E suficient aşadar să facem această operaţiune, pentru a observa cât de mulţi absolvenţi ai studiilor din România s-au întors în Republica Moldova, mai mult decât atât, care este contribuţia lor concretă la parcursul european actual al Republicii Moldova.”

Taguri Marius Lazurca

Acest forum a fost închis
Comment Sorting
Comentarii
     
de: nicu de la: Chisinău
15.12.2012 18:01
Citiți și distribuiți... Poate ne mai aude cineva... Poate mai este cineva treaz la București... Un articol excepțional de Alina Turcanu! Un strigăt, dacă vreți, un Adevăr durut... Cât mai putem tolera atitudinea asta tâmpită a diplomației din București?!... AUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUU, România, unde suuuuuuunteți, fraților?!!!!!!!!!!!....... Un material jurnalistic excelent, un adevărat eseu plin de patriotism și demnitate, o constare profesionistă, și, de ce nu, o atitudine curajoasă de a spune lucrurilor pe nume. Respect, Alina! ... Ar fi de datoria noastră, ca printr-o scrisoare descisă, să cerem DE URGENȚĂ ambasadorului Lazurcă, ministerului de externe, Guvernului și președinției României, de ce, noi, românii din RM suntem umiliți în asemenea hal. Acest articol e mai mult decât suficient pentru a fi luat ca bază de argumente la o eventuală Scrisoare deschisă....
http://adevarul.ro/moldova/politica/republica-moldova-tara-straina-romania-1_50c8d95c596d720091f2ba15/index.html”

de: afanasiev de la: chisinau
04.12.2012 18:09
Doamna "Raului de foc " si de data asta nu i-a fost frica sa ia in maini castanele de pe jaratic...Iar cele sapte intelegente ale Domnului Ambasador Marius Lazurca merita o buna si o fructuoasa intelegere din partea celoora de pe KUZHETKII MOST...

de: Petru Margineanu
04.12.2012 09:35
Dna Ursu, ati facut un interviu de exceptie. Ma conving a cata oara ca intrebarile pe care le adresati ca jurnalist sunt si intrebarile la care asteptam raspuns, noi cei care va ascultam, va citim. Multumim si pentru acest interviu.

de: ion
04.12.2012 06:09
Am observat o agresivitate in sensul bun al cuvintului in acest interviu și mi-a placut acest lucru. Dle Lazurca, sper sa contaminati mai multa lume din Moldova cu aceasta agresivitate sanatoasa - in special pe cei care trebuie sa ne duca in marea familie europeana.

de: nina de la: Chişinău
04.12.2012 04:02
Interviul realizat conţine inteligenţa unui jurnalist de excepţie şi buna dispoziţie, cunoaşterea, calitatea unui nivel diplomatic înalt, abilitatea de-a comunica a lui Marius Lazurcă - Ambasadorul României la Chişinău. sunt încîntată de relatările despre cooperarea din ce în ce mai intensă dintre statele noastre; integrarea europeană pe calea relaţiilor economice bilaterale prezintă indici ce ne menţin speranţa UNUI VIITOR EUROPEAN AL RMOLDOVA. Sunt relevante datele concrete despre desfăşurarea gazoductului iaşi-Ungheni. Dealtfel, nu aşi putea să nu menţionez recunoştinţa pentru studiile dobîndite de către cetăţenii statului nostru în România. Pămîntul istoric al Patriei ne serveşte o sursă demnă de cunoaştere şi o motivaţie de-a cerceta. Succese Dlui Ambasador!

de: nicolae de la: Chișinău, MD
03.12.2012 23:33
”...putem considera această realitate drept un semn că acest climat investiţional (chiar dacă poate nu este perfect astăzi) este pe cale de a se ameliora.”... Se tot ameliorează de vre-o 20 de ani... Câtă fățărnicie... ”raporturile comerciale dintre noi, profilul importurilor şi exporturilor dintre noi este un profil foarte sofisticat.”...Bravo, bine că recunoașteți măcar, dar, totodată, în acelaș interviu vă contraziceți ”stimate domn” ...tot de 20 de ani ne sofisticăm, mai ales în declarații sofisticate și alambicoase... De parcă nu ar fi vorba de frați români lăsați de izbeliște oligarhilor și criminalilor de sorginte rusească ... ”nu este un proiect foarte costisitor... dar,... sincronizarea juridică, pregătirea tehnică a acestui proiect reprezintă etape preliminare, preliminarii importante şi dificile pe care trebuie să le parcurgem cu răbdare şi printr-o serie foarte numeroasă de întâlniri, care să pună pe aceeaşi linie, pe aceeaşi platformă juridică şi tehnică echipe de experţi din statele noastre. Această etapă este foarte lungă, această etapă este greu de comunicat publicului care are sentimentul că nu se întâmplă nimic.”...Mulțumim de sinceritate, că ați constatat, încă un fapt foarte prost, acel al birocrației guvernelor de la București, al incompetenței și managementului depășit. Chiar și acest adevăr expus aici e plin de o demagogie crasă, limbaj sofisticat și prea de lemn... Adică, nu e posibil, în numele unei apropieri CÂT MAI URGENTE a celor ”două maluri” (Încă suntem niște stupide maluri ...), atât de mult țipat și ultradeclarat în miile de discursuri, la fel de demagogice, nu e posibil să urgentăm și acest mult așteptat proect vital (dar și politic)?!... Adică, să mai așteptăm încă vre-o 20 de ani de adormire și demagogie din partea Bucureștiului?!...Chiar și un an e prea mult... Dacă erau rușii să execute acest proiect, il făceau in doar 2-3 luni încă acum 20 de ani ... Desigur, mulțumim pentru bursele acordate copiilor noștri. E aproape unicul proiect care continuă să funcționeze efectiv, poate și unele proiecte în domeniul cultural... Restul, șciopăteză, sau chiar au fost profanate cu bună știință: redobândirea cetățeniei este o batjocură și o umilință adevărată prin corupția și birocrația de la București(știți f. bine care-i problema...); raporturile comerciale și climatul investițional, la fel, plin de bariere artificiale și neprofesionalism din partea aceluiaș București; apoi, atât de trâmbițatul și multașteptatul Acord privind Micul trafic de frontieră - profanat și stopat prin legislația proastă, imperfectă și ineficientă de la ambele vame (unde-s, de ex., piețele comerciale, bine organizate, de pe ambele maluri ale Prutului, rezultat viabil din acest Acord etc etc ); de 20 de ani lipsește o redacție a postului public TVR la Chișinău (la TVR București nu prea ne regăsim noi, românii basarabeni); de ce accesul presei din România(și viciversa) este taxată ca orice altă marfă ordinară, și, în final, nu este accesibilă cititorului simplu din cauza prețului ridicat în urma acelor taxe vamale exagerate... Și încă foooooooooaaaaaarte multe probleme și gafe făcute de guvernările din România... inclusiv și de reprezentanța diplomatică cu somptuoase sedii în Chișinău.... Cât mai multe fapte, dragii mei diplomați români ai Țării mele România, nu numai vorbe și constatări banale.

În exclusivitate