Linkuri accesibilitate

Reformele pe care le-am pornit nu sunt făcute de dragul UE


Marian Lupu, președintele Parlamentului
Marian Lupu, președintele Parlamentului

Marian Lupu: „procesul de integrare europeană este, într-o măsură mult mai mare, materie de politică internă a statului nostru.”


La Chișinău a sosit în această seară președintele Comisiei Europene, Jose Manuel Barroso, împreună cu Stefan Fuele, comisarul european pentru extindere și politica de vecinătate. Barroso este primul președinte al Comisiei Europene care vizitează Moldova, unde se va afla până mâine. Înainte de vizită, Valentina Ursu a discutat cu numeroși oficiali moldoveni, întrebându-i ce așteptări au. În această seară puteți asculta interviul cu speakerul Marian Lupu:

Marian Lupu: „Vizita este foarte importantă şi din punct de vedere politic. Ea vine ca un mesaj de sprijin a aspiraţiilor europene ale Republicii Moldova şi a parcursului nostru european. Vine ca un semnal foarte clar pentru toate statele membre, pentru toate structurile Uniunii Europene. Şi eu am speranţa că mesajul va fi auzit. Şi, pe această cale, procesul de negocieri asupra Acordului de Asociere, inclusiv Acordul de Liber Schimb, ca parte componentă, cât şi dialogul pentru liberalizarea regimului de vize, vor cunoaşte o dinamică şi o calitate şi mai bună.

Doi la mână: această vizită vine şi cu un alt aspect important: cel de încurajare a elitei politice, a clasei politice de la Chişinău şi de încurajare a societăţii moldoveneşti pentru continuarea acestui parcurs. Fiindcă parcursul european prevede multe reforme, pe alocuri dificile, complexe. Deseori e nevoie de a schimba mentalitatea locală, nemaivorbind de schimbarea calităţii funcţionării instituţiilor democratice şi a tuturor instituţiilor care determină un stat democratic, o economie de piaţă funcţională, social orientată, respectarea drepturilor omului. Iată de ce această vizită sper să vină cu o puternică încărcătură pozitivă şi cu un mesaj foarte pozitiv, atât pentru Republica Moldova, cât şi pentru statele membre ale Uniunii Europene.”

Europa Liberă: Bruxelles-ul a cerut de la Chişinău reforme. Sunteţi mulţumit de mersul reformelor?

Marian Lupu: „Nu trebuie colegii noştri din UE să ne îndemne pe noi să facem reforme, fiindcă reformele pe care le-am pornit nu sunt făcute de dragul Uniunii Europene. Ele sunt făcute pentru cetăţenii noştri, pentru asigurarea unui viitor democratic, prosper, a unui stat funcţional, independent şi suveran cu perspectivă europeană. Şi atunci, dacă avem iniţiativa noastră a acestor reforme, ele vor fi apreciate de către partenerii noştri din UE. Şi, pe această cale, vor grăbi procesul nostru de apropiere de Uniunea Europeană.”

Europa Liberă: Încurajând reformele, Bruxelles-ul oferă şi asistenţă financiară destul de consistentă. Aceste fonduri sunt gestionate în aşa fel ca cetăţeanul să simtă sau să perceapă la justa valoare felul cum e utilizat banul venit din exterior?

Marian Lupu: „Pe termen scurt, cetăţeanul Republicii Moldova simte deja astăzi această contribuţie foarte şi foarte importantă la un nivel de circa 150 de milioane de euro anual. Mă refer aici la asistenţa financiară directă acordată bugetului Republicii Moldova. Fără această asistenţă, vă declar cu toată responsabilitatea, că situaţia bugetară şi implicit situaţia economică şi socială din ţara noastră ar fi fost mult mai dificile.

Aceste fonduri asigură o stabilitate în ţara noastră. Şi pe calea acestei stabilităţi, ne oferă posibilitatea desfăşurării reformelor structurale aproape în toate domeniile. Dacă este să ne referim la susţinerea financiară, a reformelor propriu-zise, pe alocuri efectele acestor reforme vor fi resimţite nu imediat, dar peste un an, peste doi, peste trei...

Aceeaşi reformă a sistemului judecătoresc, ar fi fost foarte naiv din partea noastră să spunem că efecte simţitoare pe scară largă de sistem vor fi resimţite într-o lună sau două. Fiindcă reformarea unui asemenea sistem cere timp şi nu în zadar Ministerul Justiţiei, guvernul, a venit în Parlament cu Strategia de reformă a organelor de drept, bazată pe acţiuni care urmează să fie întreprinse, acţiuni de reformă, pe patru ani de zile.

Fără asistenţa Uniunii Europene, în mare parte, aceste reforme, să le trecem în revistă: sistemul judecătoresc, Procuratura, Ministerul de Interne, Serviciul Vamal, Serviciul Fiscal, autonomia locală care urmează să fie consolidată, implementarea Strategiei de combatere a corupţiei şi multe alte domenii, ne mai vorbind de reformele în sistemul economic, sistemul social, reforma sistemului educaţional, protecţie socială, sistemul de pensii. Toate reprezintă priorităţi în contextul procesului de integrare europeană.

Iată de ce procesul de integrare europeană este, într-o măsură mult mai mare, materie de politică internă a statului nostru. Evident că dialogul politic pe exterior, dialogul Chişinău-Bruxelles este nu mai puţin important, dar vine ca o derivată a reuşitelor noastre, a promovării acestor reforme în cadrul ţării. Dacă nu vom fi capabili să demonstrăm o implementare propice a acestor reforme, lucrul dat va afecta, în mare parte, şi dialogul politico-diplomatic cu Bruxelles.”

Europa Liberă: Uniunea Europeană, ca observator, face parte din formatul de negocieri 5+2. Miza Chişinăului că Bruxelles-ul poate ajuta la reunificarea ţării e mare?

Marian Lupu: „Da, este determinantă. Toată lumea recunoaşte faptul că problema poate să fie rezolvată. Chintesenţa întrebării este deficitul la moment a unei voinţe politice a celor care reprezintă formatul 5+2 integral. Şi aici rolul Bruxelles-ului, rolul Uniunii Europene, de altfel ca şi rolul Federaţiei Ruse, rolul Statelor Unite, rolul Ucrainei este foarte important, eu aş spune determinativ în rezolvarea cu succes a acestui caz.”

Europa Liberă: În cadrul Alianţei de guvernare, există un consens cum trebuie să fie soluţionată problema transnistreană?

Marian Lupu: „Este treaba negociatorilor. Fiindcă ei sunt cei care stau zi de zi la masa de negocieri, acumulând o masă critică de informaţii în acest sens. În mod evident că acestea trebuie să fie prezentate nivelului superior politic, pentru adoptarea unei decizii politice de cel mai înalt nivel. Noi astăzi nu putem să constatăm o asemenea situaţie, fiindcă, în cadrul formatului 5+2, timp de un an de zile, s-au discutat mai multe aspecte economice, sociale. Mai puţin, cu multă dificultate, aspecte care vizează drepturile omului şi cooperarea umanitară. Şi deloc nu s-au discutat aspecte care vizează linia cea mai importantă şi anume aspectele politice.

Noi, la nivel politic superior, avem o viziune de compromis. Toată lumea îşi dă foarte bine seama că e nevoie de acordat un statut special acestei regiuni. Negocierile nu au fost purtate în această direcţie. Pe care motiv eu consider că nu trebuie să punem căruţa, carul înaintea calului.”

Europa Liberă: Dar să vă întreb, totuşi există sau nu consens în cadrul guvernării referitor la a fi sau a nu fi un consulat al Federaţiei Ruse la Tiraspol?

Marian Lupu: „Ar fi logic şi ar fi un lucru firesc ca acest subiect să fie abordat în cadrul dialogului politic, la nivelul celor trei partide, lucru care nu a fost făcut până în ziua de astăzi. Fiecare partid vine cu propria poziţie. Sunt absolut sigur că o poziţie comună trebuie să fie elaborată. Nu gândesc că noi avem poziţii divergente. Cu părere de rău, problema nu a fost pusă pe agendă, nu a fost propusă, ceea ce ar însemna că subiectul dat ar trebuie să-l discutăm în timpul cel mai apropiat.”

Europa Liberă: Dar în ce condiţii s-ar putea inaugura un asemenea consulat rusesc la Tiraspol?

Marian Lupu: „Ele sunt mult prea multe. În condiţiile actuale, atunci când avem declaraţii războinice de la Tiraspol, care vizează independenţa, suveranitatea acestei regiuni, lipsa necesităţii de a negocia şi a identifica o soluţie pentru rezolvarea acestei probleme, eu gândesc că un atare pas nu ar fi unul deloc logic, deloc chibzuit şi deloc necesar.”
XS
SM
MD
LG