Ruşii şi ucrainenii ne pregătesc o nouă scumpire a curentului, scrie cotidianul „Adevărul”, bazându-şi anunţul pe informaţia că atât furnizorul ucrainean, DTEK Power Trade, cât şi Centrala de la Cuciurgan, controlată de gigantul rus Inter RAO EES, care asigură împreună 80% din necesarul de electricitate al Republicii Moldova, ar pretinde scumpiri. Autorul articolului, Ion Preaşcă, estimează că tariful ar putea creşte cu 10%, iar cei care vor resimţi primii efectele majorării vor fi consumatorii deserviţi de RED Nord din Bălţi şi RED Nord-Vest din Donduşeni.
În continuarea temei, „Adevărul” mai scrie că de mai mulţi ani la producerea energiei electrice la Centrala de la Cuciurgan ce ne livrează jumătate din necesarul de curent s-ar aplica o schemă frauduloasă de care ar profita în primul rând companiile ruseşti şi pe care nici unul din guvernele de la Chişinău nu a încercat măcar să o stopeze. Schema ar fi următoarea, potrivit ziarului: gazul livrat de Gazprom, oficial, este achiziţionat de Moldovagaz, care îl furnizează apoi întreprinderii Tiraspoltransgaz. De acolo, în loc să ajungă direct la centrala electrică, mai trece prin două-trei firme off-shore. Schema este denumită tolling şi în cadrul ei Centrala de la Cuciurgan se ocupă doar cu producerea energiei electrice în baza materiei prime furnizate de o firmă intermediară înregistrată în Cipru sau Elveţia. Pentru serviciile sale, Cuciurgan aplică o taxă de 10-11 dolari pentru fiecare megawatt produs. Restul banilor, plătiţi de consumatorii din Moldova pentru curentul electric, ajung pe conturile unor firme off-shore.
Reporterii săptămânalul de investigaţii „Ziarul de Gardă” menţionează că pe fundalul unei crize de imagine cu care justiţia din R. Moldova se confruntă de mai mulţi ani, procedurile disciplinare intentate drept urmare a încălcării eticii judiciare continuă să fie unele dintre cele mai constante şi mai numeroase. Totodată, legislaţia actuală pare chiar să favorizeze magistraţii şi, în consecinţă, unii judecători pur şi simplu scapă basma curată. Ministrul Justiţiei, Oleg Efrim, opinează că marea majoritate a magistraţilor care admit încălcări o fac din ignoranţă, fiindcă, până nu demult, astfel de încălcări în general nu erau sancţionate sau Consiliul Superior al Magistraturii le trecea cu vederea foarte lejer, şi dă asigurări că odată cu modificarea legislaţiei privind răspunderea disciplinară a judecătorilor, lucrurile vor deveni mult mai clare.
„Cine îi apără pe cei 2057 de deţinuţi din cele 3 închisori transnistrene?”, se întreabă Olga Bulat în acelaşi ziar. Autoarea scrie că familia şi rudele persoanelor care-şi ispăşesc pedeapsa, întemniţate în regiunea transnistreană, caută dreptate pe malul drept al Nistrului. Puţini dintre ei însă reuşesc să obţină eliberarea celor apropiaţi. Familiile sunt îngrijorate pentru sănătatea şi chiar viaţa lor, deoarece, potrivit acestora, ei sunt torturaţi şi ţinuţi în condiţii inumane. Nici persoanele aflate în libertate nu sunt convinse de siguranţa lor sau de faptul că mâine nu vor fi şi ele întemniţate, se mai arată în „ZdG”.
Ala Coica scrie ironic în „Timpul” că dacă în Republica Moldova s-ar impozita nervii, ţara ar deveni cea mai bogată din lume. „Nu de alta, dar cred că numai în Moldova fiecare consideră că are dreptul să-și manifeste nemulțumirea și propriile frustrări asupra celor din jur. Ar fi de ajuns un leu - atât să fie impozitul pentru înjurături, agresiune verbală, mutre înăcrite ca să scoatem țara din criza economică. Doar câte un leu de la fiecare persoană, care își varsă nervii pe cei din jur, să ajungă în haznaua statului ar fi de ajuns ca să transformăm Moldova într-un stat prosper”, e de părere ziarista de la „Timpul”.
Aceeaşi publicaţie „Timpul” observă că deși autoritățile publice spun că nu se confruntă cu conflicte de interese, membrii societății civile consideră că lucrurile sunt exact opuse și că conflictele de acest gen stau la baza corupției. Conform unui studiu realizat de Transparency International Moldova, Centrul Național Anticorupție și Ministerul Justiției au prezentat cea mai bună situație cu privire la monitorizarea politicii de tratare a conflictelor de interes, iar la ministerele Afacerilor Interne și Culturii au fost identificate cele mai slabe realizări. Potrivit cercetării, 80% din administrațiile publice au declarat că nu au întâlnit conflicte de interese pe perioada acestui an. „Mijloacele media ne arată însă contrariul, iar conflictele stau la baza corupției, de aceea noi tindem să aflăm despre toate neînțelegerile”, menţionează experta Ianina Spinei de la Transparency International.
În continuarea temei, „Adevărul” mai scrie că de mai mulţi ani la producerea energiei electrice la Centrala de la Cuciurgan ce ne livrează jumătate din necesarul de curent s-ar aplica o schemă frauduloasă de care ar profita în primul rând companiile ruseşti şi pe care nici unul din guvernele de la Chişinău nu a încercat măcar să o stopeze. Schema ar fi următoarea, potrivit ziarului: gazul livrat de Gazprom, oficial, este achiziţionat de Moldovagaz, care îl furnizează apoi întreprinderii Tiraspoltransgaz. De acolo, în loc să ajungă direct la centrala electrică, mai trece prin două-trei firme off-shore. Schema este denumită tolling şi în cadrul ei Centrala de la Cuciurgan se ocupă doar cu producerea energiei electrice în baza materiei prime furnizate de o firmă intermediară înregistrată în Cipru sau Elveţia. Pentru serviciile sale, Cuciurgan aplică o taxă de 10-11 dolari pentru fiecare megawatt produs. Restul banilor, plătiţi de consumatorii din Moldova pentru curentul electric, ajung pe conturile unor firme off-shore.
Reporterii săptămânalul de investigaţii „Ziarul de Gardă” menţionează că pe fundalul unei crize de imagine cu care justiţia din R. Moldova se confruntă de mai mulţi ani, procedurile disciplinare intentate drept urmare a încălcării eticii judiciare continuă să fie unele dintre cele mai constante şi mai numeroase. Totodată, legislaţia actuală pare chiar să favorizeze magistraţii şi, în consecinţă, unii judecători pur şi simplu scapă basma curată. Ministrul Justiţiei, Oleg Efrim, opinează că marea majoritate a magistraţilor care admit încălcări o fac din ignoranţă, fiindcă, până nu demult, astfel de încălcări în general nu erau sancţionate sau Consiliul Superior al Magistraturii le trecea cu vederea foarte lejer, şi dă asigurări că odată cu modificarea legislaţiei privind răspunderea disciplinară a judecătorilor, lucrurile vor deveni mult mai clare.
„Cine îi apără pe cei 2057 de deţinuţi din cele 3 închisori transnistrene?”, se întreabă Olga Bulat în acelaşi ziar. Autoarea scrie că familia şi rudele persoanelor care-şi ispăşesc pedeapsa, întemniţate în regiunea transnistreană, caută dreptate pe malul drept al Nistrului. Puţini dintre ei însă reuşesc să obţină eliberarea celor apropiaţi. Familiile sunt îngrijorate pentru sănătatea şi chiar viaţa lor, deoarece, potrivit acestora, ei sunt torturaţi şi ţinuţi în condiţii inumane. Nici persoanele aflate în libertate nu sunt convinse de siguranţa lor sau de faptul că mâine nu vor fi şi ele întemniţate, se mai arată în „ZdG”.
Ala Coica scrie ironic în „Timpul” că dacă în Republica Moldova s-ar impozita nervii, ţara ar deveni cea mai bogată din lume. „Nu de alta, dar cred că numai în Moldova fiecare consideră că are dreptul să-și manifeste nemulțumirea și propriile frustrări asupra celor din jur. Ar fi de ajuns un leu - atât să fie impozitul pentru înjurături, agresiune verbală, mutre înăcrite ca să scoatem țara din criza economică. Doar câte un leu de la fiecare persoană, care își varsă nervii pe cei din jur, să ajungă în haznaua statului ar fi de ajuns ca să transformăm Moldova într-un stat prosper”, e de părere ziarista de la „Timpul”.
Aceeaşi publicaţie „Timpul” observă că deși autoritățile publice spun că nu se confruntă cu conflicte de interese, membrii societății civile consideră că lucrurile sunt exact opuse și că conflictele de acest gen stau la baza corupției. Conform unui studiu realizat de Transparency International Moldova, Centrul Național Anticorupție și Ministerul Justiției au prezentat cea mai bună situație cu privire la monitorizarea politicii de tratare a conflictelor de interes, iar la ministerele Afacerilor Interne și Culturii au fost identificate cele mai slabe realizări. Potrivit cercetării, 80% din administrațiile publice au declarat că nu au întâlnit conflicte de interese pe perioada acestui an. „Mijloacele media ne arată însă contrariul, iar conflictele stau la baza corupției, de aceea noi tindem să aflăm despre toate neînțelegerile”, menţionează experta Ianina Spinei de la Transparency International.
