joi, aprilie 17, 2014 Ora Locală 12:36

Interviuri

„Moldova - speranţa Uniunii Europene”

Fostul reprezentant special al UE la Chişinău şi negociator în problema transnistreană, Kalman Mizsei, în dialog cu Valentina Ursu.

Kalman MizseiKalman Mizsei
x
Kalman Mizsei
Kalman Mizsei

Multimedia

Audio
MĂRIMEA TEXTULUI - +

Joi si vineri, la Chişinău se va afla preşedintele Comisiei Europene, Jose Manuel Barroso. Prima vizită a unui demnitar european de rang atât de înalt în Republica Moldova. Şi asta în plină criză a economiilor din zona euro, remarcă Valentina Ursu în interviul cu Kalman Mizsei, fostul sef al misiunii europene la Chişinău:

Europa Liberă: Este prima dată în istoria tanarului stat Republica Moldova, când un preşedinte al Comisiei Europene vine la Chişinău, într-un context destul de dificil pentru Europa, când, de fapt, cea mai mare parte a timpului, domnul Barroso se ocupă de gestionarea crizei economice in cadul comunitatii europene. Ar fi Moldova atat de importantă pentru Uniunea Europeană, încât preşedintele Comisiei Europene să intreprindă aceasta vizita la Chişinău?
 
Kalman Mizsei: „Ştiţi, este un mare succes al diplomaţiei moldoveneşti şi când vorbesc despre diplomaţie am în vedere conducerea de vârf a ţării care a primit atât de multă atenţie din partea Uniunii Europene. Este un succes fantastic. Cea mai bună muncă făcută de guvern este cea în domeniul diplomaţiei şi aici am în vedere nu doar Ministerul de Externe, deşi ministrul Leancă, la fel, a făcut o muncă fantastică, dar de asemenea şi conducerea guvernului, prim-ministrul. Merită felicitări.
 
Al doilea factor al UE este Politica de Vecinătate, care include şi Balcanii. Moldova este, vorbind la modul relativ, una dintre cele mai de succes ţări, din ultimii ani, în ceea ce priveşte evoluţia reformelor şi performanţele politice. Ştiu că acest lucru trebuie să fie înţeles relativ, dar în termeni relativi Moldova este o speranţă pentru Uniunea Europeană. Ştiu că există şi oponenţi ai acestor opinii. Unii oameni spun că Europa este prea moale cu Moldova, există şi argumente, care să susţină această idee. Dar eu pur şi simplu spun că, din ambele tabere - Balcanii şi ţările din Parteneriatul Estic, - Moldova evoluează relativ bine şi are şanse bune să exceleze spre integrarea în UE, ceea ce va aduce beneficii palpabile pentru cetăţeni.”
 
Europa Liberă: Despre Republica Moldova in exterior se vorbeste ca ar reconfirma faptul că este o reală poveste de succes şi, totodată, fruntaşul dimensiunii estice a politicii europene. Mai credeti in aceasta istorie de succes?
 
Kalman Mizsei: „Da, e un mare succes al politicii externe a Republicii Moldova. După cum am menţionat, prim-ministrul moldovean, ministrul de externe ştiu cum să negocieze la Bruxelles şi să beneficieze din asta. Dar nu e vorba doar de Bruxelles, ci şi de alţi parteneri europeni importanţi. Cancelarul Merkel este un exemplu, pot spune că Berlinul continuă să acorde atenţie Moldovei. Apropo, nu întâmplător, anume la Berlin Stefan Fule a făcut un angajament foarte puternic faţă de Moldova şi anume că va fi accelerată perspectiva de liberalizare a regimului de vize pentru cetăţenii Moldovei. E ceea ce Europa ar trebui să acorde Moldovei şi eu sunt bucuros că este pe cale să obţină. Dar, de asemenea, Fule a mai spus la Berlin, la conferinţa la care şi eu am participat, că Moldova este gata să obţină perspectiva de a deveni membru al UE, ceea ce este o declaraţie foarte importantă. Asta s-a întâmplat înainte ca dl Barroso să viziteze Moldova, ceea ce în termeni diplomatici este un eveniment foarte promiţător.”
 
Europa Liberă: Ultimul Barometru de Opinie Publică sugerează că integrarea europeană devine tot mai puțin populară printre moldoveni și că aceștia sunt tot mai indeciși. Multi si-ar dori si o apropiere de uniunea euroasiatica. Cum se vede din exterior aceasta perceptie?
 
Kalman Mizsei: „Pot spune că e o provocare, pentru că fiecare studiu care încearcă să simuleze impactul integrării europene şi al acestei uniuni vamale euro-asiatice nu este în favoarea integrării europene. Expert-Grup a făcut o analiză măsurabilă şi domnul Chirilă, de la Asociaţia pentru Politică Externă, de asemenea. Dar vreau să zic că nu trebuie să subestimăm diferenţele. Aceasta nu presupune doar integrarea economică. Sunt domenii mult mai largi de care Moldova poate beneficia. Dar aceste studii nu iau în consideraţie care va fi impactul prin aderarea la comunitatea democratică a ţărilor. Sigur, Moldova are nevoie de relaţii foarte bune cu Rusia, care este un vechi partener istoric pentru Moldova, dar, în termeni de modele de integrare pe termen lung, Moldova va beneficia mai mult din integrarea europeană şi, sincer, ea va pierde mult dacă această integrare nu se va produce.”
 
Europa Liberă: Credeti ca demnitarii de la  Chişinău vor discuta cu dl Barroso si tematica transnistreana?
 
Kalman Mizsei: „Evident, atunci când vine un vizitator european la nivel înalt, iar dl Barroso este vizitatorul de la cel mai înalt nivel care poate veni în Moldova, nu se poate fără schimbul de păreri pe marginea problemei transnistrene. Transnistria este o parte a Moldovei pe care autorităţile centrale nu o controlează. Categoric, subiectul va fi discutat şi cred că dl Barroso, din nou, va exprima angajamentul UE de sprijinire a reintegrării teritoriale a ţării.”
 
Europa Liberă: Sunt voci care acrediteaza ideea ca guvernarea de la  Chişinău mizeaza pe sprijinul Occidentului cand vine vorba despre un santaj din partea Rusiei. Va lupta sau nu Vestul cu Moscova pentru Republica Moldova?
 
Kalman Mizsei: „Aş vrea să sper că această perspectivă nu se va ivi. Europa este interesată de parteneriatul cu Rusia şi aşteaptă de la ea, de asemenea, să lucreze în spiritul bunei cooperări. Deci, cred că e în interesul tuturor ca spiritul de cooperare să prevaleze în ceea ce priveşte problema transnistreană. Ceea ce presupune ca în baza măsurilor de consolidare a încrederii, atât Rusia, cât şi UE să sprijine crearea unui mediu adecvat pentru reglementarea problemei politice de reintegrare a ţării.”
 
Europa Liberă: R. Moldova va primi asistenţă financiară din partea UE în valoare de peste 100 milioane de euro în anul 2013. Astfel, în cadrul Parteneriatul Estic, Moldova va deveni țara cu cel mai mare volum de asistenţă pe cap de locuitor. Cum ar trebui inteles acest ajutor?
 
Kalman Mizsei: „Moldova este ţara, în primul rând cea mai săracă din Europa, dar şi una care cooperează cu UE. Deci este evident că UE trebuie să sprijine Moldova. În lucrarea mea curentă mă preocupă Moldova ca vecin al României şi ştiu că membrii UE sprijină financiar România. Spre această ţară se îndreaptă miliarde de euro. Aşadar, o sută de milioane de euro pentru Uniunea Europeană nu e o sumă foarte mare. Dar cea mai importantă întrebare este cum acest sprijin al UE va ajuta la modernizarea ţării. Pentru că reformele economice în Moldova nu se produc într-un ritm suficient de energic. Politica macroeconomică e bună, dar când vorbim despre demonopolizarea economiei, acest guvern care a venit la putere la sfârşitul anului 2009 nu a înfăptuit această reformă, iar creşterea economică a Moldovei nu a avansat. Sunt exemple, aşa ţări ca Georgia, unde reformele economice mai curajoase s-au reflectat în creşterea economică şi acest lucru, desigur, a avut un impact pozitiv asupra oamenilor. Deci, o sută de milioane de euro nu este o sumă mare, dar este important cum aceşti bani vor fi cheltuiţi.”
 
Europa Liberă: Si daca UE ofera Moldovei aceasta sustinere pe plan economic, diplomatic, politic, cum intelege Moscova acest sprijin oferit Moldovei de catre Bruxelles?
 
Kalman Mizsei: „Sunt semnale că anumiţi politicieni de la Moscova privesc acest lucru într-un mod competent. Însă ei se joacă cu preţurile la gaz şi cu livrarea acestuia şi la fel e şi în Transnistria. Dar, după cum am spus, trebuie să lucrăm cu această situaţie şi la Moscova, în spiritul bunei cooperări.”
 
Europa Liberă: Mesajul cu care vine dl Barroso la Chisinau va fi unul pe care il va transmite cetatenilor tarii sau mai degraba va fi unul adresat clasei politice?
 
Kalman Mizsei: „Eu nu sunt cel care îi va scrie discursul şi nici nu-i organizez programul în Moldova, de fapt, nu mai sunt angajat al instituţiilor UE. E greu să prevăd ce va conţine discursul preşedintelui Barroso, dar, sigur, aştept ca ceea ce va spune el să aibă o rezonanţă mare pentru poporul din Moldova. Sigur, el va discuta mai multe subiecte cu politicienii moldoveni despre reformele economice, politica energetică. Va vorbi despre regimul de vize şi sper că va fi la fel de încurajator ca şi comisarul Fule şi despre perspectiva de aderare a Moldovei la UE. Şi sunt sigur că la discuţiile cu uşile închise va transmite mesaje puternice în ceea ce priveşte îmbunătăţirea climatului economic, astfel încât creşterea economică să avanseze.”

Taguri Valentina Ursu, Kalman Mizsei

Acest forum a fost închis
Comment Sorting
Comentarii
     
de: G.Cosovan
28.11.2012 10:38
Moldova "încă mai este" speranţa Uniunii Europene. Până când?

de: Ana Moraru
27.11.2012 23:04
Imi amintesc de perioada cand dl Kalman a sustinut PCRM-ul si pe Voronin. Eram dezamagit caci stiam ca guvernarea comunista mimeaza eurointegrarea si ca vor sa duca Moldova spre Rasarit. Slava domnului ca il avem pe dl Leanca in fruntea diplomatiei.

de: ion de la: chisinau
27.11.2012 21:27
Multumim d-lui Kalman Mizsei pentru sustinerea R.Moldova, pentru ajutor si sentimente de prietenie. Moldova inregistreaza succese in integrarea europena, dar cetatenii manifesta exigente sporite fata de propria conducere si considera ca se poate face mai mult si mai bine, inclusiv pentru dezvoltarea ECONOMICA si SOCIALA, crearea de conditii mai bune pentru investitorii straini si in rezultat puteau fi deschise mai multe locuri de munca la noi acasa. Am dori ca UE sa fie si ea mai exigenta si sa ceara eficienta, finalitate, rezultate vizibile, concrete in reformele initiate. 100 de milioane nu e putin. Japonia a donat de cateva ori numai cate 5 milioane de dolari, dar a monotorizat cu strictete utilizarea banilor in scopul procurarii tehnicii agricole si numai cu 10 -15 milioane a rezolvat in agricultura probleme care ani la rand nu se rezolvau cu sute de milioane cheltuite pana la urma nu se stie in care scopuri. Daca macar 10-20 milioane din acesti bani ar fi folositi pentru a electrifica calea ferata a Moldovei (CFM) sau reabilitarea aeroporturilor pentru rutele interne sau in proiecte de infrastructura in centreele raioanle si la sate, in deosebi in aprovizionarea cu apa potabila si de irigat etc. - atitudinea populatiei ar fi alta, ar incepe sa creada in succesul reformelor, dar deocamdata aproape totul se face numai pe hartie, fara implicari pozitive in viata reala.
Asteptam de la vizita domnului presedinte al Comisiei Europene un imbold care sa dea startul unor schimbari demult asteptate in modernizarea localitatilor, in sporirea investitiilor in agricultura si industrie, in dezvoltarea bazei energetice, rezolvarera problemelor sociale acute etc., care in final ne-ar scoate de pe ultimul, cel maiu rusinos loc in Europa la PIB-ul pe cap de locuitor. Speram si uram sa fe o vizita placuta, recreativa, memorabila pentru dl Barroso si totodata rezultativa, cu mari perspective pentru tara noastra, R. Moldova. Daca nu gresesc tara de origine a dlui Barroso e Portugalia. Avem la Chisinau cate un liceu pentru fiecare limba din Ginta Latina, cu exceptia limbii portugheze. Ar fi cazul ca iun memoria acestei vizite autoritatile sa inceapa pregatirile pentru a deschide si un liceu moldo-portughez cu atat mai mult ca moldvenii in Portugalia sunt a treia mare comunitate de migranti straini.

În exclusivitate