Linkuri accesibilitate

Toleranţă zero pentru corupţie în justiţie


Oleg Efrim
Oleg Efrim

Oleg Efrim: „avem tot dreptul să confiscăm averea dobândită ilicit”.


„Toleranţă zero pentru corupţie în justiţie”. Ministerul Justiţiei a pregătit finalizat mai multe iniţiative legislative menite, odată cu adoptarea de către parlament, să asigure acest deziderat. Modificările legislaţiei avute în vedere presupun, între altele, introducerea răspunderii penale pentru îmbogăţirea ilicită şi confiscarea extinsă a averilor ce nu pot fi justificate. Amănunte şi argumente - în interviul ce va urma cu ministrul Justiţiei, Oleg Efrim.

Europa Liberă: Aşadar, dle ministru, veţi pune în curând pe masa deputaţilor un amplu pachet de amendamente la legislaţie menite să asigure măsuri fără precedent de prevenire şi combatere a corupţiei, dar şi un proiect de lege privind testarea integrităţii profesionale a actorilor din sistemul justiţiei. Este o parte concretizată a Strategiei de Reformă în Sectorul Justiției. În primul rând, dacă ar fi să scote în evidenţă, laconic, cele mai radicale măsuri, în spiritul „toleranţă zero faţă de corupţie”, pe care le-aţi enumera?

Oleg Efrim:
„Eu cred că toate cele anunţate ieri de Ministerul Justiţiei se încadrează perfect în strategia de reformare a justiţiei pentru anii 2011-2016 şi planul de acţiuni pentru implementarea acestei strategii. Pilonul privind integritatea actorilor din sistemul justiţiei este pilonul de bază al acestei strategii şi noi ne facem treaba. Toate măsurile respective sunt pe de o parte radicale, iar pe de altă parte sunt menite să asigure instrumentariul necesar al autorităţilor competente să combată corupţia.

Sigur că nu am avut până în prezent în repertoriul nostru legislativ norme penale care ar sancţiona „îmbogăţirea ilicită” şi, mai mult decât atât, nu am avut norme care să prevadă „confiscarea extinsă” a averilor dobândite în rezultatul săvârşirii infracţiunilor. Chiar dacă noi nu am avut astfel de norme, avem obligaţia de a le institui, or suntem parte la convenţia ONU privind combaterea corupţiei, care şi prevede întreprinderea unor astfel de măsuri.”

Europa Liberă: Interesantă această intenţie de includere în Codul penal a unei noi norme care prevede confiscarea extinsă a averilor ce nu pot fi justificate, precum și introducerea unei noi componențe de infracțiune privind îmbogățirea ilicită. Prin ce se deosebeşte, de exemplu, confiscarea extinsă de confiscarea specială, prevăzută deja de legea moldovenească?

Oleg Efrim:
„Confiscarea specială este o măsură care se referă la confiscarea obiectului infracţiunii, sau obiectului care a servit la săvârşirea infracţiunii. Spre exemplu, dacă a avut loc o infracţiune de contrabandă, atunci automobilul cu care s-a transportat marfa peste frontieră este obiectul infracţiunii şi urmează a fi confiscat. Confiscarea extinsă se referă la alte categorii de avere. În primul rând este vorba despre o anumită listă de infracţiuni grave şi deosebit de grave care se menţionează în articolul 106 cu insigna I pe care îl propunem în Codul penal. Aici, alături de infracţiunile de corupţie, se atribuie şi infracţiuni ce ţin de traficul de droguri, traficul de armament, spălare de bani, traficul de fiinţe umane şi altele care sunt menţionate, deci toate sunt infracţiuni grave şi deosebit de grave şi multe din ele au caracter transfrontalier.”

Europa Liberă: O precizare, dle ministru. Traficul de organe intră în această listă; ce se întâmplă în cazul unui om simplu care ajuns la disperare, cum s-a întâmplat de atâtea ori, îşi vinde de exemplu un rinichi - e posibil să i se confişte tot ce a câştigat pe baza acestui „schimb comercial”, ca să zicem aşa?

Oleg Efrim:
„Sigur că nu. Este vorba despre cei care organizează şi pun pe roate astfel de afaceri care de regulă sunt în reţele criminale. Şi odată fiind dovedită vinovăţia acestei persoane pe o infracţiune din această listă, fiind condamnată în condiţiile în care sunt prevăzute în acest proiect şi dacă între averea lui şi veniturile pe care le are se atestă o discrepanţă mare, atunci există o prezumţie că această avere a fost dovedită tot pe cale infracţională şi are loc inversarea sarcinii probaţiunii. Această persoană deci trebuie să dovedească că el nu a dobândit averea din activităţi infracţionale, ci legale. Dacă nu poate face acest lucru, atunci judecătorul este în drept să dispună confiscarea extinsă a averii. Iată ce înseamnă acest lucru.”

Europa Liberă: Dacă, de exemplu, capul familiei şi-a îmbogăţit ilicit familia, cum se va face de fapt această confiscare? Situaţiile din viaţa reală tocmai aşa arată: că persoana nu deţine nimic, în schimb deţin membrii familiei…

Oleg Efrim:
„Tot aceasta poate fi dovedit şi va fi pus în sarcina procurorului să facă dovada probei până la momentul în care va dovedi că există discrepanţă între venituri şi avere pentru persoana care a săvârşit infracţiune. Nu trebuie să ne temem de această normă şi vreau să vă asigur că nu am inventat-o moi.

Ea există în ţările UE, or în UE există o decizie cadru a Consiliului UE care se referă la confiscarea bunurilor şi instrumentelor rezultate ale infracţiunii - este un document obligatoriu pentru toate ţările UE, astfel încât astfel de norme există în majoritatea ţărilor UE. Una din ultimele ţări ale UE care a introdus o astfel de normă este România. Legea funcţionează din aprilie anul curent şi deja există precedente când Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie din România a dispus confiscarea extinsă dacă nu greşesc a unui fost deputat, sau a unui fost ministru din guvernul României.”

Europa Liberă: Dar, dle ministru, în situaţia în care copii şi nevasta, de exemplu, care poate că nici nu ştiu cât de ingenios a fost capul familiei şi a adunat atâtea averi, ei de ce ar trebui să răspundă?

Oleg Efrim:
„Eu nu aş vrea să intrăm în cazuistică acum şi să generăm o procedură penală. Dar credeţi-mă că instanţele de judecată şi procurorul vor avea tot instrumentariul necesar să poată dovedi, sau dacă nu vor putea dovedi, atunci nu va fi afectată averea care a fost dobândită licit. Avem şi o normă în Constituţie care apără averea dobândită licit. În acelaşi timp avem tot dreptul să confiscăm averea dobândită ilicit.”

Europa Liberă: Nu se deschide cumva „Cutia Pandorei” prin modificările intenţionate? Pentru că va exista un câmp foarte larg de manevră şi în demonstrarea averilor acumulate ilicit, şi a altor păcate, şi odată cu acest câmp apar probabil ca întotdeauna şi dornici de a face acest lucru în alte interese decât ale justiţiei…

Oleg Efrim:
„Sigur că există această tentaţie de a ne teme de tot ce este nou, de ceea ce nu am mai avut până acum. Eu vreau să ne uităm la altă faţetă a acestei probleme. Vorbim despre corupţie, despre probleme cu averile ilicite ale demnitarilor. În acelaşi timp, Comisia Naţională de Integritate nu are cel puţin la îndemână o normă care i-ar permite să confişte această avere dovedită a fi ilicită.

Noi nu facem altceva decât să venim cu propuneri de a crea un instrumentariu pentru Comisia Naţională de Integritate în ceea ce ţine de sancţionarea îmbogăţirii ilicite, precum şi pentru Centrul Naţional Anticorupţie şi procuratura anticorupţie, oferindu-le posibilitatea să utilizeze confiscarea extinsă a averilor. Astfel vom obţine şi nu efect puternic preventiv al corupţiei, iar pe de altă parte vom putea să sancţionăm eficient actele de corupţie şi activitatea infracţională.”

Europa Liberă: Cu asemenea prevederi, menite parcă - cum spunea cineva din sistem - să asigure popularea cu sfinţi a justiţiei, nu există teama unui deficit de magistraţi? Cine îşi va dori şi test cu poligraf, şi pericol de confiscare deasupra capului, şi amenzi, şi ani de puşcărie?

Oleg Efrim:
„Aici se cere o precizare: în primul rând aceste norme, dacă ne referim la confiscarea extinsă şi la sancţionarea îmbogăţirii ilicite, ele au un cerc de subiecţi mai larg decât magistraţii. E adevărat că nimeresc şi magistraţii, dar dacă vă uitaţi la norma privind sancţionarea îmbogăţirii ilicite, ea se referă la persoane publice. Practic la toţi actorii din scena justiţiei, funcţionarii publici şi demnitarii. Deci, este o normă care este mai largă, plus cei care sunt obligaţi să-ţi declare averile şi veniturile. Iar sub norma cu confiscarea extinsă nimeresc toţi cei care săvârşesc şi este dovedită vina, sau există o sentinţă de condamnare pe categoriile de infracţiuni menţionate în acest articol.

Este adevărat că iniţiativele noastre se referă şi la activitatea exclusivă a celor din sfera justiţiei, cum este introducerea testelor de integritate sau testarea cu poligraful la acceptarea în profesia a judecătorilor şi procurorilor, dar trebuie să fie foarte clar la toţi: guvernul a declarat toleranţă zero faţă de corupţie, noi urmează să implementăm acest deziderat, urmează să asigurăm elaborarea cadrului normativ necesar şi să transpunem implementarea acestor norme în sarcina autorităţilor care sunt chemate să combată corupţia.”

Europa Liberă: În primele reacţii care au existat în mediul de experţi tocmai asta vi se reproşează: că aţi pus totul într-o oală şi că ar fi fost mai bine să separaţi măsurile pentru funcţionari de cele pentru oameni simpli. Cum răspundeţi la astfel de reproşuri?

Oleg Efrim:
„Eu înţeleg că a trecut cam puţin timp din momentul în care am lansat aceste iniţiative publice, ieri dimineaţă pe site-ul Ministerului Justiţiei şi până în momentul în care aceşti experţi au început să-şi de cu părerea. Eu îi invit să facă cunoştinţă cu prevederile, propunerile pe care le facem.

Noi suntem la etapa dezbaterilor publice a acestor iniţiative. Îi invit pe toţi să contribuie la îmbunătăţirea lor, să ofere ceea ce cunosc şi ceea ce doresc să ofere ca expertiză pentru aceste iniţiative. Mai mult, noi am expediat aceste iniţiative la Consiliul Europei pentru a obţine o analiză a normelor pe care le propunem şi pentru a avea şi expertiza Consiliului Europei. Vom organiza şi şedinţe de dezbatere publică a acestor iniţiative, astfel încât vom prezenta proiectele la guvern el vor fi în stadiul final.”

Europa Liberă: Cât de sigur vă simţiţi că partenerii coaliţiei de guvernare, cel puţin, vor sta cot la cot şi vor vota prevederile propuse până la o nouă campanie pentru alegeri parlamentare, mai ales că există destule motive de gâlceavă după cum se pare urmărind scena politică?

Oleg Efrim:
„În fond, majoritatea iniţiativelor anticorupţie care au fost elaborate şi promovate de Ministerul Justiţiei au trecut nu foarte uşor procedura legislativă, dar ceea ce pot să spun e că după un an de implementare a strategiei, tot ceea ce ne-am propus, tot ceea ce am elaborat a trecut şi faza guvernului, şi a fost aprobat în Parlament, devenind legi. Este suficient să ne amintim subiectul controversat cu lichidarea instanţelor economice, sau ridicarea imunităţii judecătorilor pentru infracţiunile de corupţie, sau constituirea CNI. Deci, până la urmă tot ce propune Ministerul Justiţiei face parte din programul de guvernare, prevederi incluse în strategia de reformare a justiţiei, inclusiv în strategia de combatere a corupţiei. Astfel încât eu sunt sigur că iniţiativele , anticorupţie vor fi adoptate de Parlament atunci când vor fi propuse.”

Așteptați

Nici o sursă media

0:00 0:13:23 0:00
Link direct
XS
SM
MD
LG