duminică, noiembrie 23, 2014 Ora Locală 21:45

Interviuri

Vizita lui Jose Manuel Barroso este extrem de importantă

Vladimir Socor: „Uniunea Europeană a fost şi rămâne un proiect al elitelor”.

Președintele Comisiei Europene, Jose Manuel Barroso
Președintele Comisiei Europene, Jose Manuel Barroso

Multimedia

Audio
  • Semnificația vizitei lui J.M. Barroso la Chișinău: o discuție cu analistul Vladimir Socor


In ajunul vizitei la Chișinău a președintelui Comisiei Europene, Valentina Ursu i-a cerut opinia analistului Vlad Socor despre semnificațiile și miza deplasării în capitala Moldovei a lui Jose Manuel Barroso.

Europa Liberă: La Chişinău este aşteptat în vizită preşedintele Comisiei Europene, Jose Manuel Barroso. Este o premieră pentru Republica Moldova. Cum se vede această vizită de acolo, din inima Europei?
 
Vladimir Socor: „Din inima Europei nu se prea vede, deoarece Uniunea Europeană are preocupări mult mai vaste şi mai grave decât Republica
Vlad SocorVlad Socor
x
Vlad Socor
Vlad Socor
Moldova. Totuşi, din punctul de vedere al Republicii Moldova, vizita domnului Barroso este extraordinar de importantă. E un pas şi mai hotărât pe calea integrării europene.

Vizita domnului Barroso trebuie pusă într-un context mai larg al vizitelor unor înalţi demnitari occidentali în Republica Moldova, în timpul guvernării conduse de Vlad Filat. Chişinăul a fost vizitat de vicepreşedintele american, Joseph Biden, de cancelarul german Angela Merkel şi acum de preşedintele Comisiei Europene, Jose Manuel Barroso. Aceasta denotă faptul că există un interes din ce în ce mai mare, la nivelul conducerii Uniunii Europene în integrarea europeană a Republicii Moldova.”
 
Europa Liberă: Domnule Socor, chiar dacă ziceţi că aceste vizite sunt foarte importante, am avut recent un  sondaj de opinii care arată că jumătate din respondenţi văd Moldova integrată în UE, cam tot atâţia ar opta pentru integrarea în Uniunea Vamală Rusia-Belarus-Kazahstan. Rugaţi să aleagă una dintre cele două uniuni, mai mult de jumătate dintre ei au spus că deocamdată nu au decis.
 
Vladimir Socor: „Da, am văzut aceste cifre. Trebuie ţinut seama de faptul că în toate ţările europene, Uniunea Europeană a fost şi rămâne un proiect al elitelor. Opinia publică multă vreme nu a înţeles acest proiect în Occidentul Europei. Nici astăzi nu manifestă un entuziasm faţă de proiectul Uniunii Europene. Elitele guvernamentale promovează acest proiect.

Cu o situaţie asemănătoare avem de a face şi în Republica Moldova. Conducerea politică, conducerea statului, Parlamentul, liderii partidelor politice, cu excepţia bineînţeles a celor rusofile sau rusofone, promovează integrarea europeană a Republicii Moldova, în timp ce opinia publică rămâne în urmă, încă nu este convinsă, încă nu a înţeles pe deplin semnificaţia integrării europene a Republicii Moldova. Aceasta ar fi una dintre cauzele decalajului dintre opinia elitelor şi opinia cetăţenilor simpli din Republica Moldova faţă de Uniunea Europeană. Prima cauză e structurală, a doua cauză e criza economică şi financiară din Uniunea Europeană, o evoluţie care descurajează încrederea cetăţenilor Republicii Moldova în proiectul european.

Desigur că Uniunea Europeană îşi va reveni din criză, dar pe plan politic şi pe planul opiniei publice, această criză descurajează curentul proeuropean. A treia cauză, pentru care cetăţenii Republicii Moldova arată scepticism în privinţa Uniunii Europene, este influenţa mass-mediei ruseşti. Republica Moldova rămâne în câmpul de acţiune al mass-mediei ruseşti. Republica Moldova încă are de rezolvat această problemă de importanţă vitală pentru stat, emanciparea din spaţiul informaţional al Rusiei, la 20 de ani după proclamarea independenţei politice.

Aceasta este şi una dintre cauzele pentru care liderii Rusiei, Vladimir Putin, Dmitri Medvedev se află la vârful rating-ului politic în Republica Moldova. O situaţie complet absurdă, aş spune chiar monstruoasă. Această situaţie monstruoasă restrânge, în mare parte, libertatea de acţiune a guvernului Republicii Moldova faţă de Rusia.”
 
Europa Liberă: Domnule Socor, dar cum credeţi, a reuşit guvernul să se mobilizeze în aşa fel ca efectele reformelor să fie văzute, percepute la justa lor valoare de către simplul cetăţean?
 
Vladimir Socor: „Efectele reformei vor fi văzute peste câtva timp, dar deocamdată cetăţenii Republicii Moldova, alegătorii încă nu percep efectele reformelor. Reformele încă nu au avut un rezultat concret asupra nivelului de trai al cetăţenilor. Cred că o mare parte a alegătorilor privesc integrarea europeană ca pe o ocazie  de a-şi rezolva propriile probleme nu la nivelul macroeconomiei, ci în mod individual. Concret, prin obţinerea posibilităţii de a călători în spaţiul Schengen.

Cetăţenii doresc această soluţie individuală a problemelor macroeconomice ale Republicii Moldova: o viză pentru spaţiul Schengen sau liberalizarea regimului de vize oferă această posibilitate de a găsi de lucru în ţările Uniunii Europene. Este o prismă foarte îngustă prin care se priveşte procesul de integrare europeană în Republica Moldova, dar nu trebuie să ne supărăm.

Din acest motiv este foarte important pentru guvernul Republicii Moldova să fie perceput de alegători ca obţinând posibilitatea de a călători cu un regim liberalizat de vize în Uniunea Europeană. De acest succes depinde, în mare parte, rezultatul următoarelor alegeri parlamentare din Republica Moldova.” 
 
Europa Liberă: Credeţi că la Chişinău domnul Barroso ar putea să vorbească despre o perspectivă clară de integrare europeană?
 
Vladimir Socor: „Da, cred că da. Cel dintâi demnitar al Comisiei Europene, care a oferit această perspectivă, a fost Štefan Füle, comisarul pentru extindere şi bună-vecinătate a Uniunii Europene. Domnul Füle, pentru prima dată, a oferit o perspectivă clară de aderare în viitor a Republicii Moldova la Uniunea Europeană. Nu a pronunţat cuvântul „membru”,  deşi, probabil, că dânsul consideră că acesta ar fi deznodământul final.

Dar nu toate ţările din Uniunea Europeană sunt de acord cu ideea ca Moldovei să i se ofere o perspectivă de a deveni membru. Stilul discursului este de a oferi o perspectivă de integrare europeană în viitor. Perspectivă europeană este cuvântul-cheie. El poate să includă şi noţiunea de membru al Uniunii Europene. De mulţi ani, guvernările de la Chişinău, de orice culoare, toate guvernările, inclusiv cea comunistă doreau şi cereau Bruxelles-ului să ofere o perspectivă europeană. Bruxelles-ul era reticent, mai ales, în timpul guvernării comuniste. Acuma această perspectivă europeană s-a deschis. A oferit-o domnul Füle, în numele Comisiei Europene.

Şi cred că la Chişinău, cu ocazia vizitei sale, domnul Jose Manuel Barroso va rosti un mesaj asemănător. Acest lucru e important, deoarece constituie un stimulent pentru reforme. Lipsa unei perspective europene, pe de o parte, nu oferă motivaţii suficiente guvernului, pentru a face măsuri de reforme nepopulare, iar, pe de altă parte, dă un pretext adversarilor orientării europene, mai ales, grupărilor filoruse să spună că iată în Occident nimeni nu aşteaptă Republica Moldova, reformele ar fi zadarnice, întoarceţi-vă cu faţa spre Uniunea Rusia-Belarus-Kazahstan.”
 
Europa Liberă: Chiar exponenţii fostei guvernări comuniste, inclusiv liderul comuniştilor, Vladimir Voronin, zice că Moldova nu are nicio şansă să adere eventual pe viitor la UE. Mai degrabă ar trebui să se îndrepte spre Est, spre Uniunea Vamală Rusia-Belarus-Kazastan.
 
Vladimir Socor: „Exact. Acesta este argumentul Moscovei, exprimat prin gura unor forţe politice din Chişinău, inclusiv a Partidului Comuniştilor. Partidul Comuniştilor a făcut o cotitură de 180 de grade. Anume Partidul Comuniştilor a lansat în anul 2003 orientarea europeană ca bază a politicii externe a Republicii Moldova. Şi, mai mult decât atât, orientarea europeană ca bază a politicii interne pentru reforme. Aceasta au făcut domnul Voronin şi Partidul Comuniştilor. Cu ocazia aceea, în 2003, ei au făcut o cotitură de 180 de grade de la precedenta lor politică, de orientare spre Moscova.

Şi acum s-au întors din nou, completând cercul de 360 de grade, privind din nou spre Moscova. Cred că ei au făcut acest lucru din două motive. Primul este percepţia lor, provenită din neinformare, din insuficientă informare, percepţia lor că Occidentul e în declin, Rusia în ascensiune. Şi aici vedem o consecinţă a rămânerii Republicii Moldova în câmpul informaţional al mass-mediei ruseşti. Iar al doilea motiv pentru care comuniştii au revenit la vechea linie este strategia lor politică internă.

Văzând că pierd sprijinul electoratului centrist, moderat, moldovenesc, ei încearcă să mobilizeze la maximum baza lor electorală îngustă rusofon-rusofilă. Ei doresc să mobilizeze la maximum anume aceste voturi. Şi, probabil, speră ca prin această politică să obţină fonduri electorale din partea Moscovei.”
 
Europa Liberă: Domnule Socor, dumneavoastră aţi spus că domnul Barroso ar fi mai mult preocupat de gestionarea crizei economice în interiorul Uniunii Europene. E clar că Bruxelles-ul îşi doreşte o vecinătate prosperă şi democratică. Eu vreau să ne răspundeţi la întrebarea dacă Moldova este suficient de importantă pentru UE?
 
Vladimir Socor: „Moldova este mai puţin importantă pentru Uniunea Europeană decât alte ţări din Parteneriatul Estic, de exemplu, Ucraina. Este mult mai importantă pentru Uniunea Europeană în cadrul Parteneriatului Estic. Acelaşi lucru l-aş spune despre Georgia şi Azerbaijan. Republica Moldova, ca importanţă strategică, din toate punctele de vedere, este mai puţin interesantă pentru Uniunea Europeană. Da, în acelaşi timp, Moldova este o beneficiară mică a unui eşec mare.

Eşecul mare este acela al Parteneriatului Estic. Moldova este singura ţară din cadrul Parteneriatului Estic al Uniunii Europene, unde Bruxelles-ul şi guvernele din cadrul Uniunii Europene, cel german, de exemplu, pot să perceapă o promisiune de succes. Parteneriatul Estic a eşuat în cinci dintre cele șase ţări membre. Moldova reprezintă singurul caz de succes al Parteneriatului Estic. Şi trebuie să salutăm politica guvernului condus de Vlad Filat care, în mod foarte priceput, foloseşte această situaţie.”
 
Europa Liberă: Cum înţelegeţi dumneavoastră Moldova pe calea eurointegrării, din moment ce autorităţile de la Tiraspol, între timp, şi-au elaborat o proprie politică externă, nici nu se vorbeşte despre o Moldovă reunificată în cadrul UE, ci se spune că Transnistria se regăseşte în Uniunea Vamală Rusia-Kazahstan-Belarus. 
 
Vladimir Socor: „În anul 2006, cel mai recent referendum, s-a votat pentru independenţa faţă de Republica Moldova cu integrare viitoare în cadrul Federaţiei Ruse. Iar domnul Evgheni Şevciuk, după alegerea sa ca aşa-zis preşedinte în Transnistria, continuă să se raporteze la referendumul din 2006, pe care îl prezintă, de fapt, ca pe o legitimare a propriei sale prezidenţii. În loc să se raporteze, mai ales, la votul din 2010, în care a fost ales ca preşedinte, dânsul se raportează mai mult la referendumul din 2006. Între timp, a apărut proiectul Kremlinului, al unei Uniuni Vamale Rusia-Belarus-Kazahstan şi retorica Tiraspolului s-a adaptat acestei noi evoluţii.

Nu e nimic nou, dar nici nu e nimic real aici, pentru că Rusia niciodată nu va accepta Transnistria în cadrul Uniunii Vamale Rusia-Belarus-Kazahstan. A accepta Transnistria înseamnă practic a recunoaşte Transnistria. Ceea ce Rusia nu va face în viitorul previzibil. Cu siguranţă că nu. Cazul Transnistriei este cu totul diferit de cazul Abhaziei şi al Osetiei de Sud.”
 
Europa Liberă: Şi atunci Transnistria reintegrată în Republica Moldova şi împreună pe calea eurointegrării?
 
Vladimir Socor: „Cred că problema aceasta trebuie văzută pe două nivele. Primul nivel este acela al politicii guvernului din Chişinău. Aceasta nu trebuie în niciun fel să fie influenţată de ceea ce face sau ceea ce nu face Tiraspolul. Politica Chişinăului trebuie să aplice cu consecvenţă în reformele interne, preconizate de acordurile dintre Uniunea Europeană şi Republica Moldova. Şi trebuie să continue integrarea pe calea europeană, cel mai apropiat obiectiv fiind summit-ul de la Vilnius din noiembrie 2013, când Republica Moldova aproape cu certitudine va iscăli Acordul de Asociere cu Uniunea Europeană, Acordul de Comerţ Liber Lărgit şi Aprofundat şi Acordul pentru Liberalizarea Regimului de Vize. Acestea sunt cele trei obiective spre care guvernul domnului Vlad Filat se îndreaptă în mod neabătut şi foarte bine face, fără a ţine seama de zgomotele de la Tiraspol.

Al doilea nivel este acela al unei competiţii nedeclarate, care a apărut între Uniunea Europeană şi Republica Moldova, pe de o parte, şi Rusia, pe de altă parte, în privinţa viitorului Transnistriei. A apărut această competiţie nedeclarată public, nerecunoscută, dar reală. Uniunea Europeană şi Chişinăul încearcă să ofere unor grupuri de interese din Tiraspol, mai ales, din lumea afacerilor, motivaţii, stimulente, pentru a accepta împreună cu Republica Moldova integrarea în Uniunea Europeană. Rusia oferă Transnistriei unele avantaje economice. Uniunea Europeană, la concurenţă cu Rusia, oferă şi ea avantaje economice, prin intermediul Republicii Moldova, pentru a atrage Transnistria pe calea europeană.

Uniunea Europeană, în ciuda crizei ei economice-financiare, are mijloacele să intre în această concurenţă cu Rusia cu succes. Deoarece Moldova şi Transnistria, din cauza dimensiunilor mici, sunt uşor de digerat, spre deosebire de Ucraina, care este mult prea mare pentru a fi prea repede digerată de către Uniunea Europeană, spre deosebire de Georgia şi Azerbaijan, care sunt situate la distanţă mare de Uniunea Europeană. Moldova şi partea Republicii Moldova numită Transnistria, sunt vecine nemijlocite cu Uniunea Europeană, de dimensiuni mici. Aici Uniunea Europeană poate cu succes să concureze împotriva Rusiei, pentru atragerea Transnistriei.

Această evoluţie se poate spune că este o evoluţie istorică, deoarece scoate Republica Moldova din cadrul tradiţional al rivalităţii între Rusia sau Uniunea Sovietică şi România, plasează Republica Moldova, inclusiv Transnistria în câmpul unei concurenţe, acum nu mai este militară, dar este economică şi geopolitică, între Uniunea Europeană şi Rusia. Pentru prima dată în decursul istoriei, Europa unită, prin intermediul Uniunii Europene, devine un actor nemijlocit de securitate şi actor economic nemijlocit în Republica Moldova, la Nistru. Aceasta nu s-a întâmplat niciodată în istorie.

Istoric vorbind, numai câte o putere europeană izolată a încercat la intervale destul de lungi în decursul istoriei, să contrabalanseze Rusia în Basarabia. Germania, de exemplu, a fost o asemenea putere, în două faze ale istoriei, Franţa într-o altă fază a istoriei. Acum însă pentru prima dată Uniunea Europeană acţionează în mod comun ca factor de concurenţă împotriva Rusiei în Republica Moldova. E o evoluţie plină de promisiuni.”

Taguri ue,moldova,Radio Europa Liberă,Valentina Ursu,integrare europeană,Rusia,Interviu,Vlad Socor,vizita J.M. Barroso la Chișinău

Acest forum a fost închis
Comment Sorting
Comentarii
     
de: afanasiev de la: chisinau
27.11.2012 11:29
Aceasta " evolutie plina de promisiuni " ar putea avea sorti de izbanda atunci , cand macar un sfert din toate promisiunile ar lasa macar cateva urme placute in inimile oamenilor trudnici...

de: Elena de la: Chisinau
27.11.2012 08:50
Dl Socor are multa dreptate, dar tot atat de adevarat este ca Moldova apropiindu-se de UE, trebuie sa mentina relatii bune si cu Federatia Rusa.

de: Andrei Bunu
26.11.2012 19:10
Dl Socor pune pe locul trei, printre cauze, influienta campului informational rusesc asupra rezultatelor sondajelor de opinie, privind orientarea R. Moldova. In contextul acesta eu as considera ca aceasta este una din cauzele cauzei structurale mentionate mai sus, ca fiind pe primul loc. Vorbim mai mult de 20 de ani despre influienta nefasta a acestui camp informational strain, dar nu se face nimic palpabil pentru al contracara. Vorbind despre potentialul malefic al acestui camp ar fi bine sa ne amintim de perioada conflictului transnistrean, cand, gratie massmediei rusesti ne-a mers vestea in toata lumea de...agresori la noi acasa.

În exclusivitate