joi, octombrie 02, 2014 Ora Locală 17:29

Interviuri

Transnistria ca avanpost și problemă...

Ioan Mircea Pașcu: „situaţia geostrategică a Transnistriei rămâne cât se poate de importantă pentru Rusia”.

Ioan Mircea Pașcu intervievat la Strasbourg
Ioan Mircea Pașcu intervievat la Strasbourg


Europa Liberă: Domnule Ioan Mircea Paşcu, sunteţi vicepreşedinte al Comisiei pentru Afaceri Externe a Parlamentului European. Aţi fost recent la Chişinău, invitat de o fundaţie care pune la cale o strategie de apărare a Moldovei. Avem în clipa de faţă în Moldova o problemă, aceeaşi problemă, respectiv legată de conflictul din Transnistria. Recent a fost la Chişinău reprezentantul special al Rusiei, Dmitri Rogozin. A venit cu două teme, aproape rezolvate, respectiv deschiderea a două consulate ruseşti, unul la Bălţi, unul la Tirapol. Pe cel de la Bălţi l-a obţinut. Cel de la Tiraspol e încă în discuţie. Pare că toate temele pe care şi le propune Rusia se rezolvă rapid. Tot ce îşi propune Moldova, împreună cu ceilalţi parteneri din formatul 5+2, nu prea se leagă. Cum putem să interpretăm acest tablou?
 
Ioan Mircea Paşcu: „Simplu, pentru că Rusia este un factor decisiv în acest conflict. Moldova nu dispune de capacitatea de negociere capabilă să obţină ceva de la Rusia, concesii de la Rusia. Iar europenii nu vor să-şi primejduiască relaţiile lor bilaterale cu Rusia, de dragul Moldovei sau a conflictului transnistrean. Ceea ce permite o marjă de manevră suficient de mare pentru Rusia. Aceasta e explicaţia.”
 
Europa Liberă: Domnule Paşcu, totuşi tragem linie şi vedem că de partea Moscovei obiectivele se împlinesc încet, dar sigur. De cealaltă parte, avem șapte parteneri în formatul 5+2, unde obiectivele nu se împlinesc.
 
Ioan Mircea Paşcu: „Aceasta e situaţia, pentru că nu avem o dorinţă, aş spune eu, de realizare a unui compromis. A existat, la un moment dat, o discuţie, dacă vă aduceţi aminte, în contextul raporturilor germano-ruse. Bănuiesc că aceste discuţii continuă şi e de aşteptat ca aici să se obţină ceva. Însă, până în momentul de faţă, chiar numirea unui om ca Rogozin, care este un om, ca să spunem aşa, fără mamă şi fără tată, un om care nu dă doi bani pe limbajul diplomatic sau pe comportamentul diplomatic, demonstrează care sunt adevăratele intenţii ale Rusiei faţă de această zonă, de Moldova, Transnistria şi aşa mai departe. Lucrurile pentru mine, din punctul acesta de vedere, sunt clare. Rusia are deeper hand, cum se spune şi nu va ceda acest lucru nimănui.”

Transnistria - un avanpost strategic pentru Rusia

x
Transnistria - un avanpost strategic pentru Rusiai
|| 0:00:00
...
 
🔇
X
24.11.2012
Un interviu cu eurodeputatul Ioan Mircea Pașcu, realizat la Strasbourg de Iolanda Bădilță.

Transnistria - un avanpost strategic pentru Rusia


Europa Liberă: Pentru o parte dintre moldoveni pare că a intervenit o oboseală pe această temă a Transnistriei, pare că ceea ce abordează conducerea de la Chişinău în relaţia cu Rusia deja nu mai este atât de important în raport cu alte chestiuni, cum ar fi, spre exemplu, vizele sau permisele de muncă pentru Rusia, sau pentru cetăţenii moldoveni care lucrează în Rusia, există acele trei luni de... Deci, există un clivaj între ceea ce îşi doreşte cetăţeanul moldovean de la conducerea moldovenească a negocia cu Rusia şi această agendă politică reprezentată de Transnistria?
 
Ioan Mircea Paşcu: „Eu cred că şi cetăţeanul moldovean, bănuiesc că conducerea moldoveană a realizat mult mai demult acest lucru, şi cetăţeanul moldovean realizează că Europa nu îşi poate permite să facă mai mult, în raport cu Rusia şi ca atare ea rămâne practic singură faţă cu Rusia şi atunci încearcă să-şi rezolve problemele acestea foarte practice, pentru că formatul 5+2 în care intră şi Statele Unite iată că nu dă rezultat. Şi aceasta, în primul rând, datorită opoziţiei Rusiei. Şi, din punctul acesta de vedere, moldovenii atunci se canalizează pe lucruri mai puţin, să zicem, strălucitoare, mai puţin importante strategic şi cu mai multă greutate în plan tactic, cum sunt vizele, cum sunt alte chestiuni legate de relaţiile bilaterale.”

Transnistria - un avanpost strategic pentru Rusiai
|| 0:00:00
...
 
🔇
X
24.11.2012
Un interviu cu eurodeputatul Ioan Mircea Pașcu, realizat la Strasbourg de Iolanda Bădilță.

Europa Liberă: Pentru că aţi pronunţat cuvântul „strategic”, de ce ar fi Transnistria, o regiune mică şi practic lipsită de resurse, atât de importantă strategic?
 
Ioan Mircea Paşcu: „Nu, dacă nu e vorba de resurse. Nu e vorba de resurse. E vorba de un teritoriu care, la o adică, ruşii pot să vină cu forţe, pot să vină cu armamente. Şi să nu uităm că o scoatere, o ieşire din Transnistria înseamnă o mutare a forţelor ruse, 700 de kilometri în adâncimea teritoriului naţional. Or, acesta este un avanpost. Acesta şi cu Kaliningradul sunt două avanposturi de pe vremea fostului imperiu sovietic, la care Rusia ţine în continuare, pentru că sunt, să spunem aşa, doi poli de pe care, la un moment dat, ar putea să construiască, dacă va vrea acest lucru.”
 
Europa Liberă: Ca analist şi expert în apărare, cum vedeţi aceste mişcări de modernizare a armatei ruse?
 
Ioan Mircea Paşcu: „Nu, ele fac parte dintr-o atitudine general mai apăsată a Rusiei în problemele militare. Factorul militar a reprezentat întotdeauna elementul cheie al puterii Rusiei şi iată că, după ce a depăşit perioada de recul, prin transformarea Uniunii Sovietice în Rusia, Rusia mizează din nou pe înarmare şi pe armamente. Aşa că, din punctul acesta de vedere, situaţia geostrategică a Transnistriei rămâne cât  se poate de importantă pentru Rusia.

Modernizare de aeroport în zona respectivă, poate şi alte lucruri, cine ştie, posibile, pentru că există această problemă a opoziţiei Rusiei faţă de amplasarea elementelor scutului antirachetă în România, poate eventual şi componenta navală care ar putea să intre în Marea Neagră. Şi atunci Rusia consideră Transnistria ca un atu important în acest joc, în care ei încearcă să împiedice NATO să dezvolte sistemul respectiv.”
 
Europa Liberă: Ca să rămânem un pic în spaţiul acesta al problemelor care ţin de apărare, o posibilă intrare a Moldovei în NATO face imposibilă?
 
Ioan Mircea Paşcu: „Nu, e exclusă. E exclusă. Nu se poate face acest lucru. Eu cred că, chiar dacă Moldova la suprafaţă dă semnale că are, să spunem aşa, o oarecare independenţă, în raport cu Moscova, cred că sunt semnale şi în altă direcţie, şi în direcţia inversă, că nu îşi poate permite acest lucru.”
 
Europa Liberă: După cum, probabil, ştiţi, preşedintele Comisiei Europene, Jose Manuel Barroso, este aşteptat la Chişinău. Ştim ce obiective are Moldova. Ea visează să devină membru al Uniunii Europene. Ce obiectiv are Uniunea Europeană, are Comisia Europeană în privinţa Moldovei?
 
Ioan Mircea Paşcu: „Moldova a mers foarte bine în aceste raporturi cu Uniunea Europeană. Este un succes story, în momentul de faţă şi cu reformele, şi cu tot ce a trebuit să îndeplinească.”
 
Europa Liberă: Este şi o ţară suplă, e mică, e mai uşor de administrat.
 
Ioan Mircea Paşcu: „E mică, e adevărat. E mai uşor de administrat, e adevărat. Small is beautiful, mai ales, în condiţiile actuale pentru Uniunea Europeană. Dar şi cred că aceasta va vrea să sublinieze domnul Barroso, când merge la Chişinău, şi, după părerea mea, Moldova procedează corect. „Domnule, până rezolvăm chestiunea transnistreană, care nu e o chestiune ce ţine numai de noi şi ţine de marea politică, grand politics, cum se numeşte în teoria relaţiilor internaţionale, haideţi să ne ocupăm să facem ceea ce trebuie să facem în raporturile noastre cu Uniunea Europeană, în planul transformărilor, în planul reformelor, în planul democratizării, economiei de piaţă şi aşa mai departe”. Or, aici ei fac lucrul acesta. Şi lasă problema respectivă, problema Transnistriei să fie rezolvată în cadrul marilor puteri.”
 
Europa Liberă: Ş ar mai fi şi problema gazului.
 
Ioan Mircea Paşcu: „Este problema gazului, categoric. Ruşii ne-au demonstrat până în momentul de faţă că nu au nici cea mai mică ezitare să o folosească din punct de vedere politic şi pentru presiuni politice, nu numai la adresa Moldovei. La Chişinău, când am fost, era răcoare în sălile în care se desfăşura activitatea, ceea ce arată care e situaţia.”
 
Europa Liberă: Există analişti care spun că, în vreme ce din partea moldovenească cuvântul folosit este de membru într-un oarecare viitor, europenii vorbesc despre Moldova ca despre un vecin apropiat şi nu neapărat ca despre un membru.
 
Ioan Mircea Paşcu: „Şi aceasta reflectă faptul că europenii nu sînt dispuşi să-şi primejduiască, să-şi pună la bătaie relaţiile lor bune cu Rusia, în plan bilateral, pentru nimeni, nici măcar pentru Moldova. Şi, din punctul acesta de vedere, noi aici, la Uniunea Europeană, încercăm practic să acordăm Moldovei şanse egale cu ale tuturor celorlalte ţări care vor să se asocieze Uniunii Europene, să nu se facă o discriminare numai pentru că provine din fostul spaţiu sovietic. Un singur mister este pentru mine, să zicem aşa, din 1999 până în momentul de faţă, cum au ajuns, cum li s-a permis Ţărilor Baltice să intre şi în NATO, şi în Uniunea Europeană. E un mister. Mă bucur că s-a întâmplat lucrul acesta. Sunt foarte fericit.”
 
Europa Liberă:  Rusia cum a permis asta.
 
Ioan Mircea Paşcu: „Cum s-a permis. Cum s-a întors Rusia. Cum s-a sucit Rusia de la opoziţie la acceptarea acestei chestiuni. Vedeţi că problema respectivă aproape a dispărut. Şi să nu uităm că Ţările Baltice au avut aceeaşi soartă ca şi Basarabia, în 1940, tratamentul însă diferit.”
 
Europa Liberă: Voi juca rolul scepticului acum, deşi  suntem în clădirea Parlamentului European de la Strasbourg.
 
Ioan Mircea Paşcu: „Care e un organism prin sine optimist.”
 
Europa Liberă: Optimist, da, da. Moldova va primi anul viitor o asistenţă financiară consistentă, 150 de milioane de euro, o sumă în creştere faţă de ce a primit până acum. Aceasta  înseamnă 42 de euro pe cap de locuitor. Însă v-aş întreba şi pun, aşa cum spuneam, această întrebare ca un sceptic, banii ar trebui folosiţi, în afara deficitului bugetar, ar trebui folosiţi pentru investiţii, pentru modernizarea spitalelor, pentru reforma justiţiei, pentru retehnologizare, mai mult sau mai puţin. Nu se întorc, de fapt, aceşti bani în Uniunea Europeană? De unde vine tehnologia? Vine din Germania, din Franţa, din Italia.
 
Ioan Mircea Paşcu: „Aceasta a fost exact chestiunea ridicată de Barroso la acele solicitări ale celor care contribuie mult, că Fondul de Coeziune e un fel de act de caritate faţă de ţările mai puţin dezvoltate. Şi domnul Barroso le-a adus aminte că dezvoltarea ţărilor mai puţin dezvoltate, prin intermediul acestui fond, de fapt, înseamnă bani în buzunarul contribuabililor, care se întorc, pentru că de acolo vine şi tehnologia, de acolo vin şi investiţiile şi aşa mai departe.

Deci, până la urmă, să numim fiecare lucru cu numele adevărat, nu să încercăm să schimbăm etichetele, pentru că şi extinderea Uniunii Europene n-a fost un act de caritate al Uniunii Europene, ci a fost în interesul ţărilor membre iniţial în Uniunea Europeană, care au câştigat foarte mult, prin poziţiile deosebit de puternice pe care şi le-au obţinut pe piaţa ţărilor nou devenite membre.”
 
Europa Liberă: O ultimă întrebare legată de accesul Moldovei la Uniunea Europeană. Spre sfârşitul anului viitor, probabil, că va obţine un regim liberalizat de vize şi va depune o cerere pentru asociere la Uniunea Europeană. Totuşi aşteptarea e membership-ul. Moldova doreşte să devină membru, cel puţin, actuala putere. Sunt şanse în actuala constelaţie?
 
Ioan Mircea Paşcu: „Vedeţi, în cazul Croaţiei, a funcţionat faptul că e o ţară relativ de dimensiuni modeste. Şi lucrul acesta, cum spuneam la început, small is beutiful, şi a funcţionat. Numai că în cazul Croaţiei, spre deosebire de Moldova, nu există o altă putere cu o problemă teritorială importantă cu croaţi.”
 
Europa Liberă: Şi economic merge bine.
 
Ioan Mircea Paşcu: „Şi economic, şi tradiţiile, şi istoria, şi aşa mai departe, şi localizarea geografică – toate au jucat în favoarea Croaţiei. Când ne gândim la Moldova, dintr-odată problema Transnistriei şi în spatele ei problema Rusiei reprezintă principalul impediment care trebuie să fie rezolvat, într-un fel sau altul, probabil că la nivelul marilor puteri, pentru că nu văd cum la alte niveluri această chestiune poate să fie tranşată. Nu trebuie să disperăm. Trebuie să fim realişti în această privinţă. Să-i ajutăm pe colegii noştri moldoveni şi să căutăm în felul acesta să includem şi ultima bucată de latinitate, care e în afara Uniunii, în interiorul instituţiilor europene şi euroatlantice.”

Taguri ue,moldova,Radio Europa Liberă,Transnistria,Rusia,Ioan Mircea Pașcu,Interviu,negocieri,Iolanda Bădiliță,politică externă,Parlament European

Acest forum a fost închis
Comment Sorting
Comentarii
     
de: viktor de la: lawrenceville, ga,usa 300
25.11.2012 22:55
e foarte greu lucru ,rusii se tem de NATO, deacea nici nu vor sa cedeze Tiraspolul, pentu ca in caz de conflict de razboi, o distruge pe Moldova, nu pe Rusia,iar in caz de isi trage armata14, razboiul e la ei acasa, asa ca trebue de tinut mai multe tratative cu ei,si Dumnezeu sa faca dreptate si sa-i mustre pe toti cei ce luceaza cu miselie si nelegiuire, pedeapsa e a lui Dumnezeu...

În exclusivitate