sâmbătă, august 30, 2014 Ora Locală 03:17

În jurul Moldovei

România la negocierile bugetului pe 2014-2020 al Uniunii Europene

x

Marea batalie care se da in aceste zile la Bruxelles pentru bugetul comunitar va avea mai degraba un rezultat simbolic pentru români.

Daca fondurile pentru România vor scadea, tocmai acum când oamenii au invatat cum sa le atraga, euroscepticismul autohton va creste pe fondul crizei din zona euro, unde se asteapta o inrautatire a situatiei in anii urmatori.

Conteaza si cit de mare va fi scaderea, fiindca presedintele Traian Basescu este de parere ca România nu va pierde mai mult de 4 miliarde de euro, in vreme ce premierul socialist Victor Ponta este mai pesimist si se asteapta la scaderea sumelor alocate tarii cu 8 miliarde.

O reducere a bugetului de cheltuieli al Uniunii Europene este periculoasa pentru România tocmai din cauza ratei reduse de absorbție, care daca se va aplica unui volum mai mic, va duce la intrari mai putine de bani in economia autohtona.

Conteaza pe de alta parte si de unde vor fi taiati banii, iar expertii spun ca o eventuala scadere a fondurilor pentur agricultura va avea un impact important asupra economiei. Intre 7 si 10 la suta din Produsul Intern Brut al României este dat de agricultura, in conditiile in care statul investeste sub 1 la suta in acest domeniu.

România are doua obiective majore legate de bugetul Uniunii Europene pentru perioada 2014-2020: primul vizeaza majorarea subventiilor pentru agricultori, fiindca in aceasta zona absorbția a fost cea mai eficienta si al doilea mentinerea unor alocari suficient de mari la capitolul coeziune.

Pentru perioada 2007-2013, Comisia Eupeană a alocat României 34 de miliarde de euro, ceea ce in acest moment inseamna aproape un sfert din Produsul Intern Brut anual al tarii. Din cele 34 de miliarde, 20 sint bani destinati polticii de coeziune, adica pentru reducerea decalajelor dintre România si statele occidentale, iar restul banilor sint pentru agricultura.

Pina acum Bucurestiul a atras doar 1,8 miliarde de euro din fondurile de coeziune, ceea ce inseamna 10 la suta din banii pusi la dispozitie de Bruxelles. In schimb România a reusit sa absoarba 70 la suta din suma alocata dezvoltarii agriculturii autohtone.

De aceea presedintele Traian Basescu a insistat inca de la inceput asupra acestui capitol. De altfel spre deosebire de statele central-europene si baltice  care s-au grupat sub eticheta de „prietenii coeziunii” la initiativa Poloniei, sprijinind cresterea cheltuielilor cu dezvoltatea regionala, România s-a integrat in fractiunea „prietenii subventiilor agricole” alaturi de state cu greutate precum Franta, Spania, Italia si Irlanda. In schimb Germania, Marea Britanie si statele nordice s-au adunat in „prietenii cheltuielilor optimizate” si militeaza pentru o reducere a cheltuielilor.

România mizeaza asadar mai ales pe fondurile pentru agricultura, incercind sa-si intareasca acest domeniu pe care l-a neglijat ani de zile, in ciuda traditiei interbelice, cind tara era grinarul Europei si a faptului ca terenurile autohtone n-au apucat sa fie distruse de tratamentele chimice aplicate de vestici in agricultura intensiva si deci pot fi folosite inclusiv in agricultura bio.

Taguri romania,eu,Radio Free Europe,RFE/RL,Sabina Fati,budget

Acest forum a fost închis
Comentarii
     
În acest forum nu există încă niciun comentariu. Fiţi primul şi contribuiţi cu unul

În exclusivitate