sâmbătă, septembrie 20, 2014 Ora Locală 18:57

Rubrici / Realitatea cu amănuntul

Despre falia dintre cetăţeni şi guvernanţi

Ce fel de sistem e acesta care nici democraţie autentică parcă nu este, nici dictatură parcă nu e?

x

Multimedia

Audio
Mărturisesc, stimaţi ascultători, că m-a pus pe gînduri  o idee a celui de-al treilea preşedinte american Thomas Jefferson. Iat-o: „Cînd un guvern se teme de cetăţeni, e democraţie. Cînd cetăţenii se tem de guvern, e dictatură”. Am încercat să mulez ideea asta pe realitatea moldovenească, ca să văd ce am construit aici în anii tranziţiei, şi recunosc  că nu mi-a reuşit. Societatea moldovenească e ceva cu totul aparte şi pare să nu aibă de-a face şi cu democraţia, şi cu dictatura. E mai curînd o struţocămilă bizară.
 
Şi, într-adevăr, să afirmi că guvernul moldovenesc se teme de cetăţeni pare de-a dreptul ridicol. În anii tranziţiei, casta guvernanţilor s-a îndepărtat într-atît de voinţa maselor, încît poate fi considerată suficientă sieşi. Guvernanţii autohtoni fac ceea ce vor şi nu prea pot fi influenţaţi de cetăţeni. De promisiunile pe care politicienii şi conducătorii le fac în campaniile electorale nici nu are rost să vorbim. Acestea sînt un fel de balon de săpun. Aşa că e limpede şi pentru un nătăfleţ că guvernul autohton nu se teme de cetăţeni. Unde mai pui că cetăţenii sînt de multe ori apatici şi ignoranţi.
 
E adevărat că nici dictatură clasică nu avem aici. Guvernanţii autohtoni nu sînt tirani, fireşte. Dimpotrivă, par bonomi, sfătoşi, democraţi pînă-n măduva oaselor. Au apus demult timpurile în care cetăţenii erau controlaţi de stat, intimidaţi sau deportaţi. Acum maşinăria statală te lasă în voia sorţii, poţi să faci ce vrei, să pleci, în calitate de gastarbeiter, în orice ţară sau să strigi în gura mare la mitinguri. Cum să te temi de un stat care mai curînd dă impresia că vrea să scape de tine?  Principiul „lasă-mă să te las” pare să fi devenit un modus vivendi pentru mulţi conducători.  
 
Şi atunci ce am construit aici timp de 20 de ani? Ce fel de sistem e acesta care nici democraţie autentică parcă nu este, nici dictatură parcă nu e? Eu cred că avem de-a face cu o structură  statală interesată mai cu seamă de propria ei supravieţuire, de propriile ei pîrghii, o structură extrem de elastică şi şmecheră, a cărei faţadă democratică e în contradicţie cu esenţa-i birocratică.  Asta văd eu după ce am trăit aici toţi anii lungi ai tranziţiei.

Taguri Iulian Ciocan,Europa Liberă,Realitatea cu amănuntul

Acest forum a fost închis
Comment Sorting
Comentarii
     
de: AG
22.11.2012 13:49
Aveti dreptate, diagnostica este corecta, acum e sa vedem ce facem cu aceasta diagnoza. Statul moldovenesc a ajuns involuntar o inventie in care ne jucam de a statul. Cu cat fiecare cetatean incearca sa-si rezolve problemele singur cu atat cei de la conducere sunt mai bucurosi ca au mai putina treaba si mai putina presiune din partea maselor. Dar care mase, ce fel de cetateni? E incontestabil ca guvernarea, care de fapt sunt un grup de oameni nu au nici cel mai marunt spirit civic, decat doar unii dintre ei. Dar cum "fiecare popor isi merita conducatorii" acest spirit civic nu exista nici la mase, nu are lumea idee ce inseamna responsabilitate civica, cum trebuie sa te implici in problemele comunitatii care de fapt is problemele fiecaruia. Atata timp cat populatia nu constientizeaza ca orice face pentru binele public e spre binele lui, si se conduc dupa principiul "sa moara capra vecinului" nu vom depasi aceasta noua inventie de regim politic specific Moldovei. Bineinteles ca exista o serie de cetateni care inteleg cum poate fi reorganizat societatea moldoveneasca ca sa ajungem la niste rezultate mai aproape de democratia asa cum este aplicata in alte state. Dar acesti cetateni au acumulat studii pe parcursul vietii lor, mai putin bani, ori ca sa ajungi sa te impui politic, mai e nevoie si de un capital, altfel strigatele sunt inabusite de santajurile si presiunea celor banosi. Cine face politica in Moldova, ca de altfel si in alte parti? - bineinteles ca nu cei ce indura foametea. Ca sa poti fi o forta de contraatac a fortelor politice existente trebuie sa fii inzestrat cel putin cu aceeasi armura, daca nu mai mult ca si adversarul. E logic si sunt niste principii care functioneaza de cand e lumea. Si atunci aceste persoane care au un nivel de constientizare mai ridicat, care au inteles ca stand in statul asta moldav nu au si nu vor avea niciodata acces la resurse economice, politice, informationale etc pentru a pune in actiune ideile ce ar duce la o ajustare la adevarata democratie, au ales sa plece si sa se integreze in sistemele care ii permite un minim acces la democratie. Sigur ca exista varianta societatii civile prin care ai putea propaga ideile de responsabilitate civica, etc etc, dar efectele la astfel de activitati sunt minime, durata reeducarii societatii moldave e mai lunga decat o viata de om, atunci ramaine sa faci o alegere, sa intineresti padurea deja de mult uscata sadind doar un copacel, sau sa cauti modalitati sa scoti din radacini toti copacii uscati dar care ocupa loc si sa sadesti o noua padure

În exclusivitate