marţi, iulie 29, 2014 Ora Locală 13:42

Presa

FMI prelungeşte asistenţa pentru R.Moldova (Kommersant.md)

De ce R.Moldova e ocolită de investitorii importanţi? (Adevărul)

x

Multimedia

Audio
Publicaţia de limba rusa „Kommersant.md” scrie despre decizia Fondului Monetar Internaţional (FMI) de a prelungi programul de asistenţă pentru Republica Moldova cu încă trei luni, deşi acesta urma să se încheie la 29 ianuarie 2013. Emisarul FMI, Nikolay Gueorguiev, a îndemnat Guvernul de la Chişinău să nu mai amâne mărirea taxelor la băuturile alcoolice şi carburanţi. De asemenea, dl Gueorguiev a amintit despre nevoia adoptării unei legi privind transparenţa în sectorul bancar, arătându-se îngrijorat de „deteriorarea calităţii activelor şi problemele legate de „Banca de Economii”, în care statul este acţionarul majoritar, şi consideră că este necesară implicarea urgentă a autorităţilor”. 
 
Cotidianul „Adevărul” observă că în ultimii ani Republica Moldova nu s-a bucurat de atenţia unor investitori importanţi. Printre excepţii a fost intrarea pe piaţă a concernului german Draexlmaier, unul dintre cei mai mari producători din lume de echipamente electrice pentru automobile. Draexlmaier a deschis până în anul 2011 două fabrici în Bălţi, la care lucrează în prezent 2.600 de angajaţi. Zilele trecute însă compania a renunţat la construcţia celei de-a treia uzine în favoarea României, decizie ce pune în pericol eforturile autorităţilor de la Chişinău de a atrage noi investiţii şi de a scoate economia din criză. Decizia companiei se datorează, în mare parte, hărţuielii la care este supus investitorul de către Serviciul Fiscal, scrie „Adevărul”.
 
Victoria Puiu notează în „Timpul”, făcând referire la datele Băncii Mondiale, că în timp ce, acum patru ani, transferurile imigranţilor moldoveni reprezentau o treime din produsul intern brut (PIB), anul curent, ponderea acestora constituie 23 la sută. „Noi exportăm forţa de muncă pe pieţele din afară, iar în schimbul lor primim aceste „finanţări” din exterior. Totuşi, în realitate, această sursă de finanţare nu este una durabilă, deoarece este afectată de o mulţime de şocuri, atât în ţara recipientă – R. Moldova, cât şi în ţările donatoare, unde moldovenii lucrează”, a declarat pentru „Timpul”, Tatiana Lariuşin, expert economic IDIS „Viitorul”.
 
Săptămânalul „Ziarul de Gardă” au insistat să afle de la analistul politic Anatol Ţăranu ce va urma cererii Federaţiei Ruse de a deschide un consulat la Tiraspol, despre care părerile autorităţilor de la Chişinău sunt împărţite? „Situaţia Rusiei e destul de vulnerabilă pe plan internaţional şi ea vrea, pe orice cale, să-şi legitimeze prezenţa în Transnistria... Regimul este nelegitim, prezenţa trupelor, la fel. Consulatul ar fi un punct de pornire, s-ar crea un precedent. /.../ Lucrurile, oricum, nu vor scăpa atenţiei formatului de negocieri, „5+2”. Chişinăul trebuie să manifeste consecvenţă, inteligenţă, dar şi curaj”, e de părere analistul.
 
Aneta Grosu de la acelaşi ziar a căutat să afle de Eleonora Cercavschi, directoarea Liceului „Ştefan cel Mare şi Sfânt” din Grigoriopol ce s-a schimbat în activitatea şcolilor cu studiere în limba română din stânga Nistrului odată cu pronunţarea deciziei CEDO de condamnare a Federaţiei Ruse pentru discriminarea acestor şcoli. „Faptul că o instanţă internaţională le-a făcut dreptate e foarte important pentru aceşti oameni, terorizaţi de atâta timp de regimul separatist. Cât despre atitudinea autorităţilor separatiste faţă de aceste şcoli după pronunţarea Hotărârii CEDO, rămâne neschimbată. Am mai citit cu toţii şi declaraţiile ostile ale pretinsului ministru al afacerilor externe de la Tiraspol, Nina Ştanski, în care ea continuă să aducă noi ofense la adresa acestor instituţii de învăţământ”, a declarat profesoara.
Acest forum a fost închis
Comentarii
     
În acest forum nu există încă niciun comentariu. Fiţi primul şi contribuiţi cu unul

În exclusivitate