joi, aprilie 17, 2014 Ora Locală 00:54

Interviuri

Pesimism social: „Cifrele persistă şi trebuie să dea de gândit administraţiei, guvernării, liderilor politici”

Arcadie Barbăroșie: „am putea vorbi despre o creştere a nivelului de pesimism social, sau o scădere a nivelului de optimism social”.

Multimedia

Audio
  • Interviul dimineții: cu Arcadie Barbăroșie despre ultimul Barometru de Opinie Publică

MĂRIMEA TEXTULUI - +

Un nou Barometru al Opiniei Publice realizat sub egida Institutului de Politici Publice a stârnit un val de comentarii. Surpriza noului sondaj de opinie este cauzată, de cele mai multe ori, de lipsa surprizelor în felul în care o majoritate a populaţiei simte, înţelege şi apreciază realităţile la zi. Vom discuta despre explicaţiile unor cifre de sondaj cu directorul IPP, Arcadie Barbăroşie.
 
Europa Liberă: Bună dimineaţa, dle director, aşadar un nou Barometru de opinie, după cel din primăvară, dar cam aceeaşi  realitate sau percepţie a realităţii moldoveneşti de către populaţie. Am putea spune, înainte de a concretiza anumite lucruri, anumite rezultate ale cercetării că societatea moldovenească  este destul de stabilă, ca să nu spunem încremenită într-un fel de a înţelege şi aprecia lucrurile?

x
Arcadie Barbăroşie: „Eu nu aş zice încremenită! Cred că, într-adevăr, s-a ajuns la un anumit nivel „de stabilizare” în privinţa multor factori care determina opinia publică, determină dezvoltarea socială, dar nu aş zice că tocmai este o stabilitate.

Dacă o să mă uit peste câteva cifre, cred că de fapt am putea vorbi despre o creştere a nivelului de pesimism social, sau o scădere a nivelului de optimism social. Da, în privinţa ratingurilor anumitor partide politice sau ale liderilor politici situaţia cam s-a stabilizat, dar în acelaşi timp am încercat să măsurăm şi alte fenomene şi am ajuns la nişte concluzii foarte interesante.”

Europa Liberă: Ce vi se pare cel mai surprinzător  în rezultatele acestui sondaj faţă de precedentul?

Arcadie Barbăroşie:
„De fapt nu prea sunt surprize, pentru că am ajuns în fond la o stabilizare, dacă vreţi, a diferitor percepţii.   Poate lumea se aştepta, spre exemplu, ca răspunsul la întrebarea noastră tradiţională: „cum credeţi, lucrurile în ţară merg într-o direcţie bună, sau o direcţie greşită?” să releve o micşorare a procentului celor care consideră că direcţia este greşită. Or, nu s-a întâmplat lucrul acesta deoarece nu s-au întâmplat prea multe nici în societate.

În primăvară, dacă vă amintiţi, am întrebat oamenii ce cred despre alegerea preşedintelui, pentru că se stabilizase situaţia politică, preşedintele fusese ales. Lumea îşi pusese mari speranţe probabil în alegerea preşedintelui, dar încet-încet lucrurile au revenit în fond în albia lor firească şi, în linii mari, într-adevăr, parametrii sociali, socio-politici nu s-au schimbat.”

Europa Liberă: Eu nu-mi amintesc vreun sondaj de opinie în care o majoritate a respondenţilor să nu spună că Republica Moldova merge într-o direcţie greşită? Dvs.? Vă amintiţi?

Arcadie Barbăroşie:
„Nu există. Eu cred că nu doar în Republica Moldova lucrurile se întâmplă cam la fel. Eu cred că în general lumea se uită la ceea ce se întâmplă în societate destul de sceptic. Dar cifrele acestea cu direcţia greşită, 72% din cetăţeni consideră că direcţia este greşită şi doar aproape 20% consideră că direcţia este bună, sunt cifre în general îngrijorătoare, pentru că asemenea cifre s-au întâlnit în ajunul unor crize.

Dacă ne uităm peste cifre, o să vedem că cam aceleaşi cifre s-au măsurat în anii '98, '99, 2000, adică într-o perioadă foarte dificilă pentru ţară. Vă amintiţi că în acea perioadă salariile nu se plăteau câte 2-3 ani, pensiile nu se plăteau câte 2-3 ani, oamenii glumeau că există sate în Republica Moldova care nu ştiu cum arată leul la înfăţişare, leul în sensul de monedă internaţională, nu de animal. Asemenea lucruri s-au mai întâmplat în ajunul anului 2009. Iată că cifrele acestea persistă şi asta trebuie să lase de gândit administraţiei, guvernării, liderilor politici.”

Europa Liberă: De aici decurge, cel puţin, o întrebare: chiar ţara merge în direcţie greşită, ca printr-un blestem şi o majoritate a populaţiei votează mereu pentru căpitani care greşesc direcţia sau busola este stricată?

Arcadie Barbăroşie:
„Explicaţii sunt mai multe şi mai mulţi factori determină acest pesimism social, dar în primul rând m-aş opri la situaţia economică, la nivelul de trai al populaţiei. Dacă ne mai uităm şi peste alte cifre. De exemplu avem o întrebarea tradiţională în Barometru: „pentru ce vă ajung veniturile dvs?”

Iată că începând cam cu 2004 nu s-a schimbat procentul acelor care consideră că venitul le ajunge doar pentru strictul necesar,
75% din populaţie se consideră săracă.

sau nici pentru strictul necesar – cam 75-78% din populaţie se consideră în felul acesta săraci -  noi numim indicatorul acesta „percepţia subiectivă a sărăciei”. Deci, 75% din populaţie se consideră săracă.

x
Atunci noi vrem ca ei să considere că ţara se mişcă într-o direcţie bună? Deci, nivelul de trai determină în mare măsură şi acest nivel crescut al pesimismului social, al percepţiei că lucrurile în ţară merg în direcţie greşită. Aici să precizăm că întrebarea nu înseamnă dacă mergem spre integrarea europeană, spre est sau spre vest, spre nord sau spre sud. În general e vorba despre percepţia schimbărilor în ţară. Deci, cum merg lucrurile în ţară.

Când ne întâlnim cu un coleg, îl întrebăm cum îi merg lucrurile şi el spune în general bine. Deci nu începe a spune că, domnule, iată am fost la medic, sau am prăşit, sau am arat, sau am semănat, sau am cumpărat o maşină. În general, merg bine sau nu prea merg. Cam acesta este sensul întrebării: cum percepe lumea evoluţia evenimentelor în ţară, evoluţia ţării în general.

Europa Liberă: O cifră care nu poate să nu ne întristeze pe noi, jurnaliştii - 54,7% din respondenţi au declarat ca au foarte multă/oarecare încredere în mass-media din Republica Moldova, dar cu peste 20 de procente mai puţin decât în luna mai. Mass-media rămâne, totuşi, pe locul doi, după Biserică cu încrederea a peste 82%… Cum aţi explica totuşi căderea atât de dramatică în cazul mass-media?

Arcadie Barbăroşie:
„Sunt lucruri care se întâmplăm în societate şi care au o influenţă imediată asupra opiniei publice. M-aş referi şi la alte întrebări din acest sondaj în acest sens. Este foarte greu de spus de ce anume la acest indicator situaţia se manifestă în acest fel. Probabil ceva i-a neliniştit pe cetăţeni în legătură cu mass-media, probabil că nişte scandaluri, nu ştiu.Să zic eu că spre exemplu s-a închis NIT-ul şi cetăţeanul astfel percepe. Sunt nişte lucruri din categoria celor care este mult mai greu să le măsurăm în Barometru…”
 
Europa Liberă: Multe  din cele răspunse de populaţie contrazic priorităţile, afirmaţiile sau acţiunile elitelor politice. De exemplu, intenţia de reînnoire a Constituţiei, a guvernării, este dorită de populaţie, dar într-un alt sens parcă decât cel dorit de autorităţi. E vorba aici de limbă, neutralitate, alegerea şefului statului etc. Asta cum s-ar explica, totuşi, că autorităţile merg paralel cu dispoziţia populaţiei?

Arcadie Barbăroșie, la o dezbatere în studioul Europei LibereArcadie Barbăroșie, la o dezbatere în studioul Europei Libere
x
Arcadie Barbăroșie, la o dezbatere în studioul Europei Libere
Arcadie Barbăroșie, la o dezbatere în studioul Europei Libere
Arcadie Barbăroşie: „Şi da, şi nu. Dacă o să corelăm răspunsurile la aceste câteva întrebări prin care am încercat să vedem care este opinia publică vizavi de reformele constituţionale preconizate în programul de guvernare, în acordul de alianţă şi să încercăm să vedem care sunt şansele ca o nouă Constituţie să fie reformulată într-un fel sau altul, să fie aprobată într-un referendum, părerea mea personală este că în genere o asemenea experienţă nu prea are şanse de izbândă.

Da, un procent mare de populaţie consideră că este important ca constituţia să fie modificată sau să fie adoptată o nouă constituţie. Dar dacă e să corelăm răspunsurile la această întrebare: „avem nevoie de o nouă constituţie?” cu ceea ce consideră lumea despre faptul că lucrurile merg într-o direcţie greşită sau cu cei care se consideră săraci, o să vedem că un mare procent din cei care vor o nouă Constituţie vor de fapt schimbări spre bine, leagă adoptarea noii Constituţii cu schimbări spre bine în ţară, cu reforme care ar îmbunătăţi nivelul de trai al cetăţeanului.

Eu aşa aş interpreta răspunsurile la această întrebare foarte importantă pentru noi. Da, noi am vrea o nouă Constituţie probabil nu de aceea că sunt subtilităţi constituţionale care trebuie ajustate, care trebuie modificate, trebuie lichidate contradicţii. Nu cred că cetăţeanul a intrat în asemenea subtilităţi. Eu cred că aceasta este de fapt o reflectare a necesităţii unor reforme şi asta ar trebui să dea de gândit guvernării.

Pe de altă parte, răspunsurile la cele câteva întrebări pe care le-am formulat în acest sondaj vizavi de noua Constituţie: cum vreţi să fie adoptată noua Constituţie, vreţi să rămână ţara neutră sau nu, cum se va numi limba oficială în Constituţie, cum este ales preşedintele, lucru care trebuie formulat în Constituţie, cum trebuie să arate sistemul electoral -  circumscripţii uninominale,  liste de partid sau jumătate – jumătate, lucruri care se discută în societate  – vedem că de fapt aceşti factori determină o scindare profundă a societăţii care pe mine personal mă fac să gândesc că nu are şanse de izbândă o asemenea experienţă, modificarea Constituţii sau adoptarea unei noi Constituţii în referendum.”

Europa Liberă: Preşedintele Rusiei Vladimir Putin (cu 74,6%) se bucură de cea mai mare încredere a cetăţenilor Republicii Moldova  printre oamenii politici de peste hotare, urmat de cancelarul Germaniei, Angela Merkel cu 52%, preşedintele SUA Barack Obama cu 48,9% şi preşedintele  român Traian Băsescu cu 37,8%. Cum s-ar explica acest şarm politic mai pronunţat în cazul preşedintelui rus, altminteri tot mai contestat la el acasă?
 
Arcadie Barbăroşie:
„Sunt mai mulţi factori care determină acest rating înalt al preşedintelui Putin la noi în ţară şi eu, nu în ordinea importanţei probabil, aş încerca să sonorizez aceşti factori: unul ar
Spaţiul nostru informaţional este în mare măsură dominat de sursele de informare ruseşti, care nu sunt antiprezidenţiale...

fi nostalgia sau amintirea timpurilor vechi, când eram împreună şi Rusia juca un rol important în existenţă şi dezvoltarea URSS.

Doi, este probabil faptul că spaţiul nostru informaţional este în mare măsură dominat de sursele de informare ruseşti, care nu sunt antiprezidenţiale în Rusia, nu sunt de opoziţie, ci sunt proguvernamentale şi ele anume determină în mare măsură opinia publică de la noi în această privinţă.

x
Un alt factor este imaginea preşedintelui Putin în ţară, imaginea unui conducător atotputernic, iar societatea noastră, fiind una patriarhală, ea tânjeşte după un conducător puternic, un „tătuc al naţiunii” care rezolvă toate problemele.

O să vedeţi acest lucru într-o mulţime de alte întrebări: care ar fi rolul statului? ce ar trebui să întreprindă statul? etc. Răspunsuri sunt de genul  - să ne asigure nouă viaţă mai bună, deci nu noi singuri să ne asigurăm viaţă mai bună, ci statul să ne asigure subvenţii etc. deci, acesta ar fi al treilea factor.

Rolul important pe care îl joacă Rusia de fapt în existenţa Republicii Moldova, şi conflictul transnistrean, dar şi resursele energetice etc… Iată cam aceştia ar fi câţiva factori care determină ratingul foarte înalt al preşedintelui Putin, dar care era mai înalt, de fapt, în sondajele precedente  - cred că cel mai mare a fost 84 sau 85% în unul din sondaje. Iată acum chiar şi acest rating a mai scăzut.”
Acest forum a fost închis
Comentarii
     
În acest forum nu există încă niciun comentariu. Fiţi primul şi contribuiţi cu unul

În exclusivitate