vineri, decembrie 19, 2014 Ora Locală 01:03

Interviuri

„Nu ar trebui să confundăm interesul public cu interesul politic”

Un interviu cu Rustam Romaniuc despre clientelismul politic în R. Moldova.


În Republica Moldova sunt de toate, inclusiv clientelism politic. Cum apare acest fenomen şi câtă pagubă pricinuieşte  interesului public? De exemplu, atunci când se alocă cu prea multă  patimă politică şi părtinire mijloace pentru investiţiile capitale? Vom discuta în această dimineaţă cu Rustam Romaniuc, director de programe la Centrul analitic independent „Expert Grup”.      

Europa Liberă: „Clientelism politic în alocarea investiţiilor  capitale autorităţilor publice locale în Republica Moldova” – aşa este intitulat articolul dumneavoastră de analiză. Mi-ar plăcea să încep cu întrebarea - poate retorică - pe care chiar Dvs. o formulaţi în textul cercetării: există clientelism  politic în Republica Moldova?

x
Rustam Romaniuc: „Da. Din păcate există. Noi ne-am propus să vedem care sunt criteriile după care sunt alocaţi banii publici către autorităţile locale şi am descoperit că, de fapt, primarii afiliaţi politic elitei actuale au beneficiat de alocări din partea Ministerului şi a Parlamentului mai mari decât primarii afiliaţi opoziţiei care este PCRM.”

Europa Liberă: Dar cercetarea dvs. cât de mult timp a cuprins, doar segmentul actualei guvernări sau şi segmentul anterior?

Rustam Romaniuc:
„Acest clientelism persistă în timp. Aveam clientelism politic şi în perioada comunistă care era mai pronunţat, mai important decât acum. Dar şi acum observăm că 42% dintre primarii afiliaţi elitei actuale au beneficiat de alocări, pe când doar 3% dintre primarii afiliaţi PCRM au beneficiat de aceleaşi alocări pentru investiţii capitale. Deci, este un fenomen care persistă în timp. Vedem că politicienii de orice culoare ar fi de fapt au aceleaşi interese.”

Europa Liberă: Deci, elitele se schimbă, iar metehnele rămân. Ce alte dovezi ale clientelismului aţi stabilit în urma acestui studiu?

Rustam Romaniuc:
„Este limpede că politica se face din pur interes, şi nu din principii politice. Am utilizat date care sunt disponibile pe site-ul Ministerului Finanţelor, sunt date privind alocarea investiţiilor capitalei către autorităţile publice locale, şi datele din legea bugetului de stat care este aprobată în Parlament. Am observat că de fapt şi în parlament deputaţii cumva negociază alocarea banilor pe criterii politice.”

Europa Liberă: Pe de altă parte „stimularea” susţinătorilor prin diverse favoritisme de către partidele ajunse la putere pare să-şi găsească o destul de largă susţinere tacită în rândul populaţiei: după principiul „cine-mparte, parte-şi face”. Mai ales că există şi justificarea că, iată, unele partide, respectiv tot anturajul acestor partide sau susţinătorii acestor partide, au ajuns unde au ajuns prin lupte grele cu fosta guvernare şi, prin urmare, ar merita nişte premii, ca să spunem aşa, sub diferită formă. Ce-ar fi rău, s-ar întreba omul simplu, în faptul că un partid care a câştigat alegerile îşi mai netezeşte pe cap cu diferite cadouri, sau cu diferite stimulente, primarul fidel?

Rustam Romaniuc:
„Pentru că acest lucru de fapt contravine interesului public. Adică nu ar trebui să confundăm cumva interesul public cu interesul politic. Este un interes politic ca primarii afiliaţi elitei să beneficieze de mai mulţi bani publici, dar este contrar interesului public acest lucru. Pentru că nu proiectele care sunt cele mai importante din punct de vedere al beneficiilor sociale sunt finanţate, dar mai degrabă proiecte care sunt promovate de primari afiliaţi elitei, şi acest lucru nu este sănătos pentru societate şi pentru dezvoltarea economică a ţării. Şi pentru promovarea atractivităţii unor localităţi.”

Europa Liberă: Aceşti bani de la buget parcă sunt un fel de plăcintă tăiată foarte mărunt în mai multe felii. Sunt însă foarte mulţi flămânzi. Cum să se facă alegerea în acest caz, cum să se asigure acest mecanism de a îndrepta banii exact acolo unde este interesul public şi nu acolo unde un primar sau un grup de interese din raionul X sau Y ţipă mai tare?

Rustam Romaniuc:
„Asta e problema. În R. Moldova nu avem reguli clare, obiective pentru a împărţi banii. Nu avem aceste reguli în cadrul
În R. Moldova nu avem reguli clare, obiective pentru a împărţi banii. Nu avem aceste reguli în cadrul Ministerului Finanţelor...

Ministerului Finanţelor care ar trebui să adopte un cadru regulator cu reguli clare.

Care ar spune: avem analiza cost-beneficiu, pe care o aplicăm la toate proiectele care vin, ajung în Ministerul Finanţelor, şi primesc banii primarii şi sunt finanţate proiectele care aduc beneficii sociale mai mari decât costuri, sau care aduc beneficii sociale mai multe decât proiectele alternative…”

Europa Liberă: Republica Moldova este o ţară în care lamentările că reglementările, legislaţia sunt proaste a devenit deja o tradiţie. Dar din punctul dvs. de vedere, aceste reglementări ineficiente, proaste, neinspirate, sunt menţinute cu voie sau fără voie, ca greşelile? Adică există interes în a menţine confuzia astfel încât să poţi direcţiona banii unde ai interesul politic s-o faci?

Rustam Romaniuc:
„Da, din păcate sunt aceste motivaţii, stimulente pentru a menţine cadrul instituţional ineficient. Cum spuneam, nu există deloc un cadru regulator în cadrul Ministerului Finanţelor, dar am aflat că de fapt este un proiect de lege în acest sens, care a fost elaborat de către experţi internaţionali şi naţionali, dar acest cadru regulator nu a fost aprobat, el cumva circulă în cadrul Ministerului Finanţelor, iar aceştia nu prea se uită la el. adică nu ştim când o să fie aprobat şi trimis în Parlament. Am lăsat vulpea să ne păzească găinile şi acum nu ştim cum să motivăm vulpea ca să se limiteze strategiile nocive social.”

Europa Liberă: Ce se poate face pentru a descuraja acest fenomen, în condiţiile în care foarte mulţi în asta şi-şi văd rostul de a obţine bani privilegii pentru fidelitate politică. Că de altfel primarii nu ar trece de la un partid la altul, la cel care e la putere, aşa uşor. Ce soluţie vedeţi?

x
Rustam Romaniuc: „Noi am elaborat recomandări. Este absolut necesar şi esenţial ca Ministerul Finanţelor să adopte acest cadru regulator – reguli clare şi imparţiale. Impersonale mai bine spus, adică care nu favorizează unele persoane, dar favorizează proiectele care sunt economic benefice, aduc beneficii sociale mai mari.

În al doilea rând ar trebui să facem presiuni, noi, societatea civilă, pentru ca concurenţa politică să crească în Republica Moldova. Deoarece în condiţii de presiune constantă şi incertitudine privind rezultatele viitoarelor alegeri, politicienii sunt mai mult stimulaţi să înceapă restricţii pentru partidul care va guverna în viitor. Astfel îşi maximalizează şansele ca şi el să vină la putere o dată.”

Europa Liberă: Când vorbiţi de aceste presiuni ale societăţii civile, şi acest studiu a dvs., acest articol de cercetare, este o formă de presiune asupra autorităţilor, în ce măsură credeţi orbiţi poate de interese politice şi de griji, grija faţă de cei care jură credinţă partidului, deci în ce măsură aceste partide aud asemenea recomandări, se lasă influenţate de asemenea presiuni? Pentru că o analiză poate fi impecabilă, dar dacă s-a întors funcţionarul cu spatele, se duce ca în nisip.

Rustam Romaniuc: 
„Mai sunt şi oamenii care aleg aceşti primari şi partidele care vor guverna ţara. Deci, rolul nostru mass-media, rolul Europei Libere este cumva să facem presiune şi de a informa populaţia despre ce se întâmplă, cum sunt alocaţi banii publici.

Europa Liberă: La guvernare este o alianţă. În acest caz nu se complică alegerea corectă a priorităţilor şi împărţitul banilor, pentru că nu este nu singur partid care decide, sunt trei şi ca să nu zicem că nu ştiu câte grupări de interese?

Rustam Romaniuc:
„Cercetarea noastră confirmă că toate partide sunt favorizate comparativ cu opoziţia şi mai sunt favorizaţi încă şi candidaţii independenţi, care nu fac parte nici din opoziţie, nici din coaliţia de guvernare.”

Europa Liberă: În ce mod sunt favorizaţi? Adică ei ca şi cum profită de bunătate tuturor celor trei partide sau chiar patru?

Rustam Romaniuc:
„Da, adică primesc mai multe, media este mai mare, mai mari finanţările în investiţii capitale în teritoriul unde primarii sunt independenţi. Practic cei de la guvernare încearcă cumva să influenţeze preferinţele politice ale acestor candidaţi şi ale populaţiei din autorităţile locale. Ei, candidaţii independenţi, nu mai sunt independenţi, ci depind de partidul care este la guvernare.”

Taguri moldova,Radio Europa Liberă,Alexandru Canțîr,Liliana Barbăroșie,Interviu,clientelism politic,Rustam Romaniuc

Acest forum a fost închis
Comentarii
     
În acest forum nu există încă niciun comentariu. Fiţi primul şi contribuiţi cu unul

În exclusivitate