miercuri, septembrie 17, 2014 Ora Locală 04:30

Moldova

Despre democrația americană

Punct și de la capăt cu Vasile Botnaru, editorialistul Nicolae Negru și politologul Cornel Ciurea.

Ambasadorul american în China Gary Locke vorbind la un eveniment organizat ambasada Statelor Unite la Beijing cu ocazia alegerilor prezidențiale, 7.11.2012
Ambasadorul american în China Gary Locke vorbind la un eveniment organizat ambasada Statelor Unite la Beijing cu ocazia alegerilor prezidențiale, 7.11.2012


Americanii şi-au ales preşedintele, acei care l-au dorit pe Obama în această funcţie pentru al doilea mandat. Adversarii şi oponenţii săi s-au ales şi ei cu un preşedinte, întrucât tocmai lor Barack Obama le-a spus că revine la Casa Albă mai motivat ca altă dată, după ce s-a înarmat cu doleanţele şi interpelările tuturor. Cât de credibil poate fi un asemenea armistiţiu politic? Cât de instructivă este democraţia americană pentru restul lumii care caută şi ea cum să împace opţiuni divergente, antagoniste ori chiar ireconciliabile – la aceste întrebări vom căuta răspunsul în ediţia de astăzi a emisiunii.

Aşadar, în studiul de la Chişinău se află editorialistul Nicolae Negru şi politologul Cornel Ciurea.
Vasile BotnaruVasile Botnaru
x
Vasile Botnaru
Vasile Botnaru

Prima întrebare ar fi din partea ascultătorilor noştri care tot ne întreabă dacă după victoria lui Barack Obama putem vorbi despre o mostră de alegeri democratice şi, mai cu seamă, de convergenţă, de idee naţională, pe care încearcă să o găsească americanii împăcându-se, cele două aripi înţelegând că, chiar imediat după scrutin, trebuie să găsească limbaj comun întru depăşirea crizei, întru prosperarea Statelor Unite. Corneliu, este sau nu în sensul acesta o democraţie de urmat şi, în special, pentru Republica Moldova care oferă un alt fel de relaţii dintre putere şi opoziţie?

Cornel Ciurea: „Este foarte greu să propui Republicii Moldova ca model democraţia americană care este foarte diferită de modelele europene. Anumite mostre de comportament civilizat pe care le demonstrează americanii sigur că sunt de urmat, însă chiar şi modul de a alege preşedintele este cu totul specific. Dincolo de aceste lucruri, nu trebuie să uităm şi de problemele politice americane sau ale procesului de alegeri în Statele Unite: foarte mulţi oameni nu se prezintă la urne, lupta dintre Obama şi Romney a fost destul de înverşunată, civilizată.”

Europa Liberă: Dar şi scumpă.

Cornel Ciurea:
„Şi scump, da. Exact.”

Nicolae Negru: „Mai mult ca niciodată s-a cheltuit în campania aceasta.”

x
Cornel Ciurea: „Din această cauză, sigur este o democraţie interesantă, curioasă. Este o democraţie în sensul adevărat al cuvântului. Dar nu trebuie să absolutizăm lucrurile. Până la urmă, e un alt continent cu alte standarde.”

Europa Liberă: Dar faptul că stânga şi dreapta, convenţional vorbind, după alegeri spun: „Fraţilor, jos pălăria. Poftim, condu dumneata mai departe, întru binele poporului”, aceasta, din păcate, mai rar se întâmplă, în special în spaţiul răsăritean. Avem cel mai proaspăt exemplu: Ucraina.

Cornel Ciurea:
„A fost un gest frumos, care a încununat bătălia politică. Dacă mă întrebaţi dacă ducem lipsă de gesturi politice elegante în saţiul nostru, da, aş spune că ducem lipsă. Dar nu ştiu în ce măsură politica devine mai curată, în urma unor gesturi elegante, în condiţiile în care nu mai ai altceva de făcut decât gesturi elegante.”

Europa Liberă: Adică haideţi să nu idealizăm acest gest...

Cornel Ciurea:
„Categoric. A fost un gest al unui om care, după ce a părăsit lupta, are cu ce se ocupa în viaţă. Aceasta este caracteristic pentru americani: un preşedinte sau un candidat dispare din viaţa politică, dar are sute de alte ocupaţii. Noi însă suntem mult mai înşurubaţi în politică. Şi de multe ori oamenii care fac politică nu au unde pleca. Ei rămân tot acolo. Din această cauză miza în luptă este mai mare.”

x
Nicolae Negru: „Mie mi se pare totuşi că forma contează foarte mult în politică şi atitudinea civilizată, relaţiile civilizate, anumite modele de comportament nu ar strica să luăm şi noi. Aceasta ar duce la însănătoşirea procesului, la însănătoşirea vieţii politice din Republica Moldova. Deosebirea foarte mare, desigur, între modelul american şi cel european sau, mai cu seamă, modelul nostru, este că în America democraţia s-a construit de jos în sus, nu de sus în jos. La noi democraţia a venit de deasupra noastră.”

Europa Liberă: Sau de import.

Nicolae Negru:
„Sau de import, aşa putem să spunem. Acolo s-a pus piatră peste piatră, 200 de ani deja. Desigur, nu toate lucrurile merg perfect. Americanii înşişi nu spun că sistemul lor este perfect. În mass-media americană, în societatea americană, se discută foarte mult modelul lor de alegere a preşedintelui. Şi sunt propuneri de schimbare. Organizaţiile neguvernamentale iniţiază anumite mişcări de schimbare a sistemului electoral. Faptul că Mitt Romney a recunoscut înfrângerea şi a fost foarte civilizat în relaţiile lui cu învingătorul Barack Obama nu spune că e totul perfect. Majoritatea în Camera Reprezentanţilor aparţine Partidului Republican, dar Partidul Republican nu are de gând să cedeze aşa de uşor sau să-şi armonizeze intenţiile cu Barack Obama. Chiar imediat după alegeri, reprezentantul republicanilor a şi spus că republicanii se vor opune politicilor lui Obama. Şi lui Obama nu-i va fi aşa uşor să promoveze proiectele sale, pe care ei le consideră nocive pentru America. Problema acestui partizanat sau bi-partizanat este acută în Statele Unite ale Americii.”

Europa Liberă: Bine, Cornel spunea exact despre Romney personal că are cu ce se ocupa şi suficiente mijloace. Dar susţinători săi fireşte că nu vor părăsi redutele, nu, Cornel?

Cornel Ciurea:
„Categoric nu vor părăsi. Lupta dintre democraţi şi republicani are istorie şi va continua. Nu există un alt scenariu pentru Statele Unite, cel puţin, în viitorul apropiat.”

Europa Liberă: Dar mă interesează punctul dumneavoastră de vedere asupra unui mecanism pe care îl avem şi în Constituţia Republicii Moldova: echilibrul şi balanţa între putere. Iată la americani este doar declarată sau într-adevăr se întâmplă aceasta? Ca urmare iarăşi a acestui scrutin, vedem că Obama are o contrabalanţă în Camera Reprezentanţilor, de exemplu. Echilibrele şi balanţele care sunt şi în Constituţia noastră funcţionează de bună seamă în America?

x
Cornel Ciurea: „Categoric funcţionează. Ei se mândresc cu ceea ce numesc ei checks and balances (limitări şi echilibre). Sistemul politic american conţine toate aceste elemente de separare între preşedinte şi legislativ. Dar chiar şi în cazul unei coabitări a celor 2 partide, atunci când un partid are majoritatea în Camera Reprezentanţilor şi alt partid în Senat, exisă un proces de negocieri. Părţile nu duc lucrurile până la ultima consecinţă, până la conflict  deschis, război civil, dacă doriţi. Şi aici există explicaţii. În primul rând, că au avut război civil şi cunosc toate aceste riscuri şi tragedii în urma unor asemenea evenimente. Noi suntem o democraţie mai tânără şi nu conştientăzăm foarte clar pericolele politicului, ale unei politici iresponsabile. Şi, în al doilea rând, totuşi Statele Unite, fiind un lider global, există o conştientizare foarte clară a riscului destabilizării interne în Statele Unite. Ei nu-şi pot îngădui acest lux pe care noi ni-l permitem, fiindcă suntem un stat mic, fără prea mari responsabilităţi. De noi nu depinde echilibrul marilor puteri. Şi, din această cauză, politicienii noştri în mod logic au posibilitatea să se comporte mult mai responsabil decât politicienii americani.”

Nicolae Negru: „Sigur, Congresul poate frâna într-un fel anumite intenţii sau anumite acţiuni ale preşedintelui. Şi preşedintele, la rândul său, poate întoarce anumite legi adoptate de Congres şi de Senat. Şi atunci Camera Reprezentanţilor sau Senatul trebuie să treacă această lege cu 2/3, adică trebuie să depună un efort mai mare. E prevăzut un control foarte riguros, foarte strict din partea Congresului privitor la acţiunile pe care le întreprinde executivul american. Pe de altă parte, chiar în cadrul Congresului o cameră o poate controla pe cealaltă. Nicio lege nu poate fi adoptată – sunt unele excepţii – nicio lege nu poate intra în vigoare, dacă, de pildă, nu este aprobată şi de cealaltă cameră. Şi acesta este un factor care ţine în echilibru politica americană.”

Europa Liberă: Comentatorii care prezentau campania din Statele Unite simplificau, fireşte, ca să înţeleagă toată lumea, bătălia dintre stânga şi dreapta. Şi este foarte greu să-ţi imaginezi că Obama ar fi pe aceeaşi felie, pe acelaşi culoar cu Voronin, de exemplu, care se consideră, se declară şi el de stânga. În sensul acesta vreau să vă întreb – domnul Ciurea a pomenit situaţia aceasta cu responsabilitatea americanilor – indiferent că e vorba de dreapta sau stânga, atunci când iranienii atacă de exemplu, tronul acesta american, reacţia şi a dreptei, şi a stângii va fi aceeaşi. Exact pentru că au o anumită responsabilitate în faţa partenerilor şi liniştii mondiale. Putem noi vorbi despre Statele Unite ca despre un posibil teren de convergenţă între stânga şi dreapta? Între aceste contradicţii care au fost accentuate în condiţiile de criză? Mă refer şi la încercarea preşedintelui francez, care înghesuie, strânge la colţi marii capitalişti, în favoarea unui stat social. Dar lui i se răspunde: „Dacă vei insista prea mult, nu va avea cine plăti cotizaţiile”, simplist vorbind. Poate America oferi un model de convergenţă post-industrială, domnule Ciurea?

x
Cornel Ciurea: „N-aş vrea să vă dezamăgesc, dar nu cred că se poate întâmpla acest lucru. Aş vrea să vă amintesc că şi în Republica Moldova a fost posibil de câteva ori un vot unanim sau cvasiunanim în Parlament, în 2005, când era vorba de regimul transnistrean. În America aceste contradicţii dintre stânga şi dreapta sunt seculare, bine cunoscute şi sunt ineradicabile: dreapta fiind conservatoare şi stânga fiind liberală. Acesta este, de fapt, marele paradox, pentru că axa este un pic inversată. Amercanii nu au cunoscut socialismul şi, din această cauză, stânga în Statele Unite a rămas ceea ce a fost stânga în Europa, la începutul secolului XIX, adică liberalismul.”

Europa Liberă: Dar, în fond, pledează pentru asistenţa socială acordată clasei de mijloc.

Cornel Ciurea:
„Da.”

Europa Liberă: Am văzut cine s-a bucurat de victoria lui Obama, pe când, în cazul lui Romney vorbim despre oamenii bogaţi care mişcă economia.

Cornel Ciurea:
„Exact. Şi bătălia cea mare în interior se dă pe impozite: dreapta dorind impozite cât mai mici pentru cei bogaţi, stânga liberală dorind impozite mai mari pentru ca bogaţii să dea ceva şi celor mai săraci.

Europa Liberă: Da, şi cum a spus Romney, dacă cota de oameni care beneficiază de asistenţa statului, va depăşi 50%, republicanii nu mai au nicio şansă.”

x
Nicolae Negru: „Lucrurile sunt amestecate acolo. Nu poţi trage această linie între stânga şi dreapta atât de uşor. În unele probleme, în economie, de exemplu, şi Partidul Republican, şi Partidul Democrat sunt liberale în temelia lor. Partidul Republican pledează – Romney spunea în campania electorală – pentru dezvoltarea întreprinderilor mici şi mijlocii, clasa de mijloc. Şi el se adresa clasei de mijloc, nu zicea că apără interesele corporaţiilor. Pe parcursul istoriei şi chiar nu demult s-a întâmplat când republicanii, să zicem, adoptau politici care semănau a politici de stânga. Bush, de exemplu, când era preşedinte, a majorat cheltuielile din partea guvernului federal, când, de fapt republicanii spun: cât mai puţin guvern federal. Pe urmă, Obama, de exemplu, până la urmă, a acceptat anumite reduceri ale impozitelor aplicate, pe o anumită perioadă, e adevărat, dar şi-a dezamăgit susţinătorii. Anumite reduceri fiscale, care au fost înfăptuite de Bush, dar care nu sunt în consens cu politica democraţilor. Democraţii vor o implicare mai puternică a guvernului în procesele economice, în asistenţa socială, în asistenţa medicală. Pe când, de pildă, republicanii, ca şi cum creează un fel de opoziţie. Dar uneori seamănă, pur şi simplu, ei coboară de pe un nivel la alt nivel. Ei consideră că această asistenţă trebuie acordată, dar nu la nivelul guvernului federal, dar la nivelul statelor componente ale federaţiei.”

Europa Liberă: Reiterez întrebarea mea simplistă, dar ca să înţeleagă lumea: în condiţiile Americii, fără ca să idealizăm, se întâmplă această alternanţă sau relaţie civilizată în care cel care câştigă este lăsat la manivele, la butoane, la pupă, iar ceilalţi se angajează pe post de marinari şi lucrează fochişti, dar nu pun beţe în roate, adică nu-l împiedică pe căpitan?

Cornel Ciurea:
„Funcţionează acest principiu cu remarca că fochişti nu există în politica americană. Opoziţia se află într-o opoziţie faţă de cei care guvernează şi în confruntă pe diverse segmente. Deci, lupta politică în Statele Unite nu este anulată, chiar dacă nu există coabitare precum e în Senat şi în Camera Reprezentanţilor, dar bătălia este întotdeauna în toi. Din această cauză noi mai puţin avem de învăţat, pentru că pacea şi liniştea în politica americană nu s-a înstăpânit şi nu a existat niciodată. Şi nu ar trebui să se întâmple. Noi nu putem anula politicul din viaţa umană. Or, politicul înseamnă conflicte.”

Europa Liberă: Dar depinde ce formă ia această bătălie. Dacă ia forma bătăliei la microfon, în faţa camerelor de luat vederi sau într-adevăr e o muncă pe argumente, pe proiecte de legi?

Cornel Ciurea:
„Domnule Botnaru noi cunoaştem şi cazul Clinton, noi cunoaştem şi cazul Nixon. Cunoaştem şi asasinate în istoria Statelor Unite. Ştim şi despre războaie civile, şi despre abolirea sclaviei şi despre Ku Klus Klan. Haideţi să nu idealizăm lucrurile.”

Europa Liberă: Nu, dar nici să avem Ku Klus Klan în secolul 21.

x
Nicolae Negru: „Nu idealizăm. Există probleme. Eu particip la această emisiune ca jurnalist, ca om care citesc presa americană. Am fost în America, am văzut cum funcţionează. În presa americană se scrie, de exemplu că actuala majoritate în Camera Reprezentanţilor, republicanii, acţionează nu ca o forţă majoritară, dar acţionează ca şi cum s-ar afla ei în opoziţie. Adică nişte probleme există. Se vorbeşte foarte mult acuma că ar fi necesară o a treia forţă, care, într-un fel, să intervină între republicani şi democraţi care, de fapt, domină scena politică. E adevărat că nu reuşeşte aceasta, a treia forţă să se coaguleze. Amintiţi-vă că au încercat reprezentanţi ai altor partide să candideze la preşedinţie şi, până la urmă, n-a reuşit. Ross Perot, de
Există probleme pe care societatea americană le înţelege şi încearcă a le rezolva. Nu se dramatizează atât de mult ca la noi, de exemplu.

exemplu, e miliardarul care a băgat mulţi bani personali şi, până la urmă, n-a făcut mare treabă nici el. Au fost şi alţi candidaţi. Există probleme pe care societatea americană le înţelege şi încearcă a le rezolva. Nu se dramatizează atât de mult ca la noi, de exemplu. Nu sunt formele violente care, din păcate, se aplică la noi. Nu cheamă nimeni în stradă la nesupunere civică, cum cheamă la noi.”

Cornel Ciurea: „Domnule Negru, îmi permit să intervin, totuşi Occupy Wall Street este o mişcare protestatară care scoate lumea în stradă şi care este, cel puţin, de remarcat.”

Nicolae Negru:
„Scoate lumea în stradă, dar din alte puncte de vedere.”

Cornel Ciurea: „Împotriva finanţei mondiale.”

Nicolae Negru: „Împotriva finanţei mondiale, da.

Europa Liberă: E ca şi Greenpeace-ul.

Nicolae Negru:
„Dar nu Partidul Republican. La noi Partidul Comunist încearcă să scoată lumea în stradă şi încearcă să-i cheme pe oameni să nu se supună civic.”

Europa Liberă: În loc să facă opoziţie în legislativ.

Nicolae Negru:
„În loc să facă opoziţie în legislativ. Despre aceasta vorbim: că probleme există, dar e un alt nivel de cultură politică şi e un alt nivel de responsabilitate, cum ai spus şi tu. Nimeni nu-şi permite acolo să încline atât de mult barca, să producă instabilitate care ar afecta nu numai imaginea Statelor Unite ale Americii, dar şi stabilitatea în lume. Trebuie să spunem lucrul acesta deschis.”

Europa Liberă: Aceasta pentru că ei au senzaţia de lider mondial sau pericolele îi fac să stea grămăjoară?

x
Cornel Ciurea: „Eu cred că la nivelul elitei există conştientizarea faptului că Statele Unite sunt lideri mondiali. Alegătorii simpli din Statele Unite nu cred că se gândesc foarte mult la politica externă şi la rolul pe care îl joacă SUA în lume. Dar elita, acest număr limitat de oameni, nu este foarte mare raportat la întreaga populaţie americană, au conştiinţa importanţei acestui stat în lume şi, din această cauză, există, aici trebuie să vă dau dreptate, există o anumită dispoziţie consensuală, pe fundalul totuşi al unor lupte politice crâncene.”

Nicolae Negru: „Pe parcursul istoriei americane, au existat momente critice, dar, până la urmă, se ajunge la o înţelegere, atunci când era nevoie de această înţelegere. Acum nu e situaţia atât de dramatică, desigur, dar nu putem ignora faptul că se discută, faptul că există problemele iarăşi nu-l putem ignora. Dar eu zic că sunt probleme totuşi de alt ordin. La noi ele chiar sunt dramatice şi capătă proporţii periculoase pentru stabilitate şi chiar pentru existenţa statului Republica Moldova.”

Europa Liberă: Eu nu idealizez Statele Unite, chiar dacă sunt la o instituţie finanţată de americani. Dar încerc să polemizez cu cei care le reproşează americanilor că, vezi, Doamne, până nu demult au avut segregare, Ku Klus Klan etc. Dar, odată ce au scăpat de această mizerie socială, ei dau mostre de toleranţă, de convieţuire. Or, comparând cu Republica Moldova, de exemplu, care, trebuie să recunoaştem: în Chişinău s-a produs primul pogrom, e
După ce a fost pogromul de la Chişinău, după ce a fost Holocaustul, nu ne învăţăm şi nu ne ferim de pericole şi avem ură interetnică, uneori încurajăm aceste lucruri.

adevărat pe timpul ţarismului care a avut ciornaya sotnya în spate. Dar, după ce a fost pogromul de la Chişinău, după ce a fost Holocaustul, nu ne învăţăm şi nu ne ferim de pericole şi avem ură interetnică, uneori încurajăm aceste lucruri. În sensul acesta, noi putem să ne învăţăm de la americani şi poate America sau oricine altcineva să ne dea un exemplu, astfel încât bătălia între stânga şi dreapta, între liberali şi comunişti să nu fie dusă până la ultimul cartuş, până când adversarii vor fi îngropaţi şi fără cruce? Aceasta mă interesează. Domnule Ciurea, e posibil sau este o abordare iarăşi idealistă?

Cornel Ciurea:
„Anumite lucruri sigur că putem să le învăţăm. Nu în zadar plecăm în Statele Unite deseori, la invitaţia diferitor instituţii. Anumite lucruri sunt de invidiat. Dar, când ne întoarcem, de fiecare dată, ne întrebăm cum putem aplica ceea ce vedem în Statele Unite, lucruri frumoase, în Republica Moldova. Şi o a doua întrebare: oare nu este legată toată această frumuseţe de un grad înalt de bunăstare? Până la urmă, ajungem la marxism şi determinism şi ne întrebăm dacă nu cumva banul este determinant în această situaţie, pentru că atunci când este un stat prosper, îţi poţi îngădui să-ţi ierţi
Situaţia este atât de diferită, încât uneori exemplele frumoase, trebuie să recunoaştem, precum sunt Statele Unite, mi-e teamă să zic că nu întotdeauna sunt relevante pentru noi.

adversarul politic. Şi atunci când, aşa precum sunt politicienii americani, preşedinţii americani, ei vin în politică fiind deja bogaţi şi siguranţa lor personală nu este determinată de faptul dacă va fi în politică sau nu va fi în politică, atunci o anumită detaşare, o anumită relaxare poate să existe. Or, în cazul Republicii Moldova, oamenii care merg în politică şi care fac politică, o fac pentru că de aceasta depinde siguranţa vieţii lor şi a familiei. Şi situaţia este atât de diferită, încât uneori exemplele frumoase, trebuie să recunoaştem, precum sunt Statele Unite, mi-e teamă să zic că nu întotdeauna sunt relevante pentru noi...”

x
Nicolae Negru: „Noi într-adevăr ne aflăm în situaţii cardinal diferite. Statele Unite a construit bogăţia pe parcursul timpurilor. Îmbogăţirea lor a mers pas în pas cu democratizarea, cu liberalizarea. Chiar unele partide, partidele conservatoare, să le spune, şi Partidul Republican, de exemplu, este conservator. Dar ei nu ţin la sclavie. Adică, dacă s-au dezis cândva, acuma niciun republican, oricât de conservator ar fi el, nu se încumetă să se întoarcă la sclavie. Din acest punct de vedere, putem să vorbim că ar exista şi la noi o oarecare evoluţie, că parcă Partidul Comuniştilor am impresia că nu are de gând să deporteze pe cineva sau să repete epurările care au avut loc la vremea respectivă în Partidul Comuniştilor. Câte ceva se învaţă, desigur. Pe de altă parte, de ce să nu luăm anumite lucruri? Modelele sunt foarte...”

Europa Liberă:  La îndemână?

Nicolae Negru:
„La îndemână. Şi aceasta ar trebui să facem. Nu sunt de acord cu cei care zic că hai să construim propria noastră democraţie sau propriile noastre modele, fiindcă noi ne aflăm în situaţii diferite. Recunoaştem lucrul acesta. Dar aşa cum în tehnică, de exemplu, anumite motoare, anumite principii funcţionează şi la, să zicem, un camion, şi în cazul unui vapor, şi aşa mai departe.... eu cred că anumite principii ale democraţiei, ale relaţiilor sociale, ale culturii politice funcţionează în orice societate şi chiar în societatea în care ne aflăm noi, într-o societate care abia porneşte să construiască democraţia.”

Europa Liberă: Tema pe care a atins-o domnul Ciurea mi se pare foarte importantă în sensul că oamenii bogaţi nu sunt corupţi sau nu sunt atât de corupţi ca cei săraci şi hrăpăreţi care vin să-şi adune primul milion sau primul miliard în politică. Şi îl întrebam dăunezi pe Jonathan Powell dacă pe bune în politica engleză sunt oameni devotaţi, cei care într-adevăr vor să facă ceva pentru naţiune, pentru cei mulţi şi nu pentru buzunarul lor. Dânsul a spus cumva cu un fel de mirare că este evident. Sigur că sunt şi acolo cazuri de corupţie, dar, în mare, clasa politică într-adevăr este cea care se declară că vrea să mişte ţara înainte, să facă ceva bun pentru cei mulţi. La acelaşi lucru mă gândeam, atunci când citeam acuma cartea lui Hodorkovski. Cred că nouă ne-a lipsit un Hodorkovski. Lui i s-a lipit pe frunte o etichetă că ar fi furat bunurile şi petrolul. Dar, dacă citim cu atenţie această carte, omul chiar era preocupat de altceva. În sensul acesta se poate întâmpla reabilitarea clasei politice, astfel încât să scape de această trenă sau de această imagine care li s-a creditat că politicienii, deputaţii, în special, merg pentru cu totul altceva în Parlament decât declară?

x
Nicolae Negru: „Am vorbit şi eu uneori despre o necesitate a schimbării atitudinii sau să privim niţel altfel, nuanţat la clasa noastră politică. Chiar mă uit colegii noştri jurnalişti, când scriu despre politicieni, îi pun pe toţi într-o singură oală: că toţi sunt corupţi, toţi sunt egoişti, toţi sunt cinici, urmăresc interesul personal. Mi se pare că această atitudine este neproductivă. Această atitudine nu duce nicăieri. Dimpotrivă, stimulează lehamitea, atitudinea pesimistă, negativistă. Demoralizează, de fapt, întreaga noastră societate. Ar fi normal să mergem totuşi pe exemplele bune şi exemplele rele să le scoatem în evidenţă. Să vedem că un politician nu este corupt, pare animat de anumite idealuri, pare chiar să creadă în ceea ce spune el că face şi vrea să facă. Pe de altă parte şi noi, presa, să ne dăm silinţa să scoatem la iveală, să-i identificăm pe cei corupţi cu adevărat. Spune Corneliu despre preşedinţii americani că sunt oameni înstăriţi. Dar nu numai faptul acesta îi reţine, într-un fel au modelează comportamentul lor. Dar şi o anumită etică, putem să o numim etica protestantă sau creştină, sau oricum am numi-o, dar iarăşi anumite principii de comportament s-au format pe parcursul timpului. Ceea ce, din păcate, nu observăm la noi, unde presiunea societăţii sau influenţa societăţii asupra politicienilor nu este cea care ar trebui să fie.”

Europa Liberă:  Dar şi cererea societăţii, din păcate, este minimalizată. Vrem un tătuc şi nu vrem un Reigan, de exemplu.

Nicolae Negru:
„Despre aceasta şi vorbeam. Noi toţi trebuie: şi cei de sus, şi cei de jos să ne revizuim modul de comportament, principiile, să încercăm să vedem ce vrem noi, de fapt, să facem cu noi înşine.”

Europa Liberă:  Cornel, comentariul dumitale?

x
Cornel Ciurea: „Eu totuşi cred că nota dominantă în relaţiile dintre politicieni şi cetăţeni atât în ţara noastră, cât şi în Occident este cinismul, chiar dacă Jonathan Powell spune că toţi politicienii sunt înamoraţi de propria lor ţară.”

Europa Liberă:  Nu e adevărat. El nu a spus că toţi, dar a spus că sunt şi romantici rataţi.

Cornel Ciurea:
„Dar trendul acesta de neîncredere faţă de politicieni în sistemele democratice este unul foarte clar, vizibil şi Republica Moldova are mai multe explicaţii. De atâtea ori au fost fraieriţi alegătorii şi cetăţenii statului, încât este o prostie să ai încredere în politicieni, până la zeci şi sute de probe contrarii. În această situaţie....”

Nicolae Negru: „În toţi politicienii sau în unii politicieni?”

Cornel Ciurea:
„În toţi. În toţi politicienii, pentru că nu a fost un singur politician care a fraierit populaţia.”

Europa Liberă:  Dar la următoarele alegeri trebuie să mergi să-i dai votul de încredere oricum unui politician. Şi atunci?

Cornel Ciurea:
„Păi de aici şi apare cinismul. Cinismul este reacţia de apărare a cetăţeanului care nu crede în cetăţeanul pe care îl votează. Ar o face cu un zâmbet ironic pe buze, pentru că nu are de ales. L-a votat, dar, în acelaşi timp, nu crede că acest politician va fi în stare să vegheze asupra interesului său.”

Europa Liberă:  Şi atunci politicianul la ce bun să câştige încrederea celui care îl tratează în acest fel?

Cornel Ciurea:
„Scoatem pălăriile în faţa acestor alegători cinici care ung mecanismul democratic şi fac ca democraţia să funcţioneze. Pentru că, dacă n-ar fi mers şi nu l-ar fi votat, atunci ar fi trebuit să ne gândim la alte regimuri politice şi atunci, probabil, am fi optat pentru nişte sisteme dictatoriale, autoritare.”

Europa Liberă:  Sau monarhie.

Cornel Ciurea:
„Sau monarhie. Afirmaţia lui Churchill despre regimul democratic care este foarte prost, dar mai bun decât altele rămâne în picioare. Funcţionează prost, avem alegători cinici, avem politicieni corupţi, dar, dacă îl înlocuim cu un alt regim, vom regreta foarte mult acest lucru.

Europa Liberă:  Nu e căderea mea să dau concluzii, dar eu aş pleda totuşi pentru formula lui Nicolae Negru: atunci când avem ocazia să găsim un model, să-l scoatem în faţă, ca să dăm luminiţa din capătul tunelului, cred că ar trebui să o facem cu discernământ.

Taguri moldova,Vasile Botnaru,RFE/RL,US,democracy,Cornel Ciurea,Radu Negru

Acest forum a fost închis
Comentarii
     
În acest forum nu există încă niciun comentariu. Fiţi primul şi contribuiţi cu unul

În exclusivitate