sâmbătă, octombrie 25, 2014 Ora Locală 19:46

Rubrici / Dicționar European

Erasmus Mundus

Un program european pe cale de dispariție.

x

Multimedia

Audio


Aproape o sută de personalități din toate statele membre ale Uniunii Europene au semnat o scrisoare deschisă în care cer șefilor de stat și de guverne din Uniune menținerea finanțării pentru Programul Erasmus. Inițiativă comunitară care a permis pînă acum ca peste două milioane de tineri europeni să studieze în străinatate, Erasmus Mundus este în pericol din cauza negocierilor pentru viitorul buget al Uniunii Europene. Dan Alexe și Liliana Barbăroșie despre Programul Erasmus la obișnuita rubrică de vineri a Europei Libere Dicționar european.


Programul Erasmus, de la numele umanistului olandez al Renașterii, care a fost și unul din primii pedagogi, există din 1987 și a rămas pînă azi cel mai mare succes al UE în domeniul învățământului. Peste două milioane de studenți au participat pînă acum la Erasmus, studiind o vreme într-o altă țară decât a lor.

Este un program de schimb de studenți între instituțiile de învățământ participante. Studenții trebuie să fi terminat primul an de facultate, iar perioada petrecută într-o universitate din altă țară nu poate fi mai mică de 3 luni. Perioada respectivă e recunoscută și înglobată în durata totală a studiilor la întoarcere în țara lor.

Unul din cele mai mari avantaje, pe lîngă lărgirea orizontului cultural și aprofundarea unei limbi străine - sau a mai multora - mai e și de natură financiară: studenții nu trebuie să achite costuri suplimentare pentru a putea studia în universitățile străine, ba chiar pot solicita o bursă pentru a-și acoperi parte din celelalte cheltuieli, ceea ce majoritatea o fac.

Nu toată lumea caută însă să profite din plin de acest program. Ultimele statistici culturale ale Eurostat, biroul de statistică al UE, constatau astfel că atunci când se calculează numărul studenților care merg să studieze în străinătate în cadrul Erasmus, România se situează în coada listei, alături de Bulgaria, Grecia și, ca în multe alte clasamente din domeniul învățămîntului, Marea Britanie.

In cazul britanicilor explicația e multiplă, inclusiv culturală și ținând de natura sitemului lor de învățământ, Anglia numărându-se de pildă printre țările cu cel mai coborât nivel al predării limbilor.

Doar 0,5 %din studenții români, bulgari, greci și britanici au profitat pînă acum de avantajele sistemului Erasmus, față de aproape 2% în țări precum Austria sau Cehia, ca să nu mai vorbim de cazul particular al Luxemburgului, a cărui universitate nu are decît trei facultăți, ceea ce îi face pe o majoritate a studenților locali să urmeze oricum cursuri în străinătate, circa 1 din 6 profitând astfel de programul Erasmus.

Erasmus rămâne unul din programele de mare succes ale Uniunii Europene, una din acele interfețe vizibile și eficace care pot fi oferite drept model a ceea ce a adus Europa, la fel precum libertatea de circulație, suprimarea frontierelor interne, sau armonizarea diplomelor la nivelul continentului.

-----------

Un tânăr politolog moldovean, care în 2010 a făcut prin bursele Erasmus un doctorat în marketing politic la Varşovia, mi-a spus că a obţinut o experienţă fantastică:
„Deschidere, noi profesori, noi studenţi, acces la bibliotecile din Europa care sunt foarte mari şi foarte bune. Şi cunoştinţe foarte multe. Cel puţin asta mi-a dat mie.”

Numai că, îmi spune Victor Gotişan, a avut senzaţia, atunci când a accesat această bursă, că există un vid informaţional deliberat în legătură cu acest program, şi tocmai asta ar explica de ce tinerii din Moldova profită de el prea puţin:

„Nu prea se vrea ca acest program să fie popularizat. Bursa este foarte consistentă şi mi se pare că cei care administrează aceste burse în Republica Moldova de multe ori ascund această informaţie din diferite motive, interese. Eu absolut individual am accesat bursa. Şi când am obţinut-o am fost sunat şi întrebat de unde am aflat informaţia. Mi s-a părut foarte suspect acest lucru.”
O senzaţie asemănătoare mi-a împărtăşit şi experta asociată a IDIS Viitorul, Viorica Antonov, care pe bursele Erasmus a făcut un masterat în Italia şi recunoaşte că a alat despre această oportunitate, dar mai ales a reuşit să adune dosarul necesar numai graţie unui incredibil noroc:
„Am fost singura din fosta URSS în programul în care am fost recrutată şi mi-a fost greu să înţeleg de ce mai mulţi beneficiază din China, America Latină, Ţările Magrebului. Profesorii erau supăraţi că vin puţini din fosta URSS şi nu se întâmplă acel schimb de informaţii pentru care programul a fost gândit. Eu am fost încântată de acest program, am venit în ţară, mi-am găsit uşor de lucru. Adică sunt privilegii, dar de ce nu se informează bine oamenii despre acest program e o întrebare. În România, în Ungaria, în Bulgaria, Polonia, este foarte transparent acest proces. E pe site-uri, pe forumuri, pe facebook, chiar pe twitter este. De ce atunci acceptăm să fim o parte a acestei ferestre de schimb. Pentru că foarte puţini studenţi beneficiază. Iar cei care beneficiază, e sub mare semn de întrebare cum au fost aleşi.”

Pentru că nu am reuşit să obţin de la Ministerul Educaţiei o explicaţie, am apelat la statistica pe care am găsit-o pe site-ul instituţiei. O ştire din 2011 anunţă că până atunci, numai în jur de 50 de studenţi moldoveni au profitat de bursele Erasmus. Despre motivele acestei situaţii am discutat cu deputata Ana Guţu, adjuncta rectorului unei universităţi private moldoveneşti:

„Din păcate, nu suntem capacitaţi să gestionăm astfel de proiecte internaţionale. Dar cu câţiva ani în urmă s-a deschis un proiect, Erasmus Mundus open Window, care ne permite să accesăm aceste burse. Experienţele studenţilor sunt foarte utilee, dar cel mai mare regret pe care îl avem în legătură cu aceste mobilităţi este că foarte mulţi nu se mai întorc din ţările în care studiază. Ne sărăcesc într-un fel de resurse umane. Cred că trebuie să ne axăm pe un proces educativ şi să-i motivăm să se întoarcă,”ne-a spus Ana Guţu.
Acest forum a fost închis
Comentarii
     
În acest forum nu există încă niciun comentariu. Fiţi primul şi contribuiţi cu unul

În exclusivitate