sâmbătă, septembrie 20, 2014 Ora Locală 18:57

În jurul Moldovei

De ce urăsc politicienii de la București Agenția Națională de Integritate?

Pentru că nu îi lasă să fure cît ar dori.

Casa Poporului din București.Casa Poporului din București.
x
Casa Poporului din București.
Casa Poporului din București.

Multimedia

Audio
  • De ce urăsc politicienii de la București Agenția Națională de Integritate?



Înființarea Comisiei Naționale de Integritate, un instrument de luptă cu mita la nivel înalt, a fost un angajament al Republicii Moldova față de Uniunea Europeană. Agenția Națională de Integritate, o instituție similară creată cu ani în urmă în România tot sub presiunea Uniunii Europene a devenit una din cele mai urâte instituții de către politicienii români. Chiar vineri, Agenția Națională de Integritate de la București a descalificat trei miniștri și un secretar adjunct al guvernului care au averi dubioase. Detalii de la Sabina Fati.

Ministrul roman al Transporturilor Ovidiu Silaghi are in conturi cu 45 de mii de euro mai mult decit a cistigat in ultimele sase luni, adica exact de cind a preluat functia guvernamentala. Impotriva lui agentii de integritate au sesizat Oficiul de Spalare a Banilor si Comisia de verificare a averirilor de pe linga Parchet.

Ministrul Dezvoltarii si Turismului Eduard Hellvig a ocupat simultan cu portofoliul ministerial 3 functii in sectorul privat, iar Agentia Nationala de Integritate il considera incompatibil si ca atare este decazut din dreptul de a mai exercita o functie publica executiva o perioada de 3 ani.

Ministrul delegat pentru dialog social Liviu Pop a dat un ordin de ministru care viza banii sindicatelor din invatamint de unde a fost de altfel propulsat, pe vremea cind era ministrul educatiei, acum citeva luni. Functionarii de integritate au sesizat si in cazul lui Parchetul General. Cei 3 ministri români declarati incompatibili sint liberali, la fel ca si secretarul general adjunct al guvernului Dan Mihalache care potrivit datelor Agentiei Nationale de Investigatii a ocupat in paralel si functia de administrator in cadrul unei companii private.

Toti cei patru membri ai guvernului român s-au declarat nevinovati si au acuzat manevre politice, pornind de la faptul ca seful Agentiei Nationale de Integritate si-a luat functia in primire in perioada in care guvernarea se afla in miinile PDL. Pe de alta parte insa, Horia Georgescu, presedinte ANI din martie anul acesta, a trecut printr-un concurs si printr-un vot in Parlamentul de la Bucuresti inainte de a fi confirmat in aceasta functie. In plus are experienta de 4 ani ca  secretar general al Agentiei Nationale de Integritate, iar din rapoartele anuale facute de Comisia Europeana, rezultatele sale par viabile.

La 35 de ani, presedintele ANI este o persoana bine vazuta la Bruxelles, dar cu multi dusmani la Bucuresti, fiindca nu i-a iertat pe incompatibilii nici unui partid. Parlamentarii, ministrii si functionarii de la toate nivele se tem de Horia Georgescu si de Agentia Nationala de Integritate. Decizile date de aceasta institutie pot fi atacate in justitie in termen de 15 zile de la publicare.

Potrivit legilor românesti, parlamentarii, ministrii si functionarii publici nu pot fi in paralel angajati in mediul privat sau in companii de stat. De asemenea, avocatii care sint parlamentari nu-i pot asista pe pe invinuitii de coruptie, pe cei acuzati de trafic de influenta, de trafic de droguri sau de persoane, pe cei trimisi in judecata  sub acuzatia de spalare de bani sau pe cei care au atentat la siguranta nationala. Demnitarii au voie, in schimb, sa exercite simultan cu functia publica, activitati didactice, stiintifice sau artistice.

De cind a inceput sa functioneze din plin, Agentia Nationala de Integritate, 20 de persoane cu functii publice au fost descoperite cu diferente semnificative de venituri intre ceea ce au cistigat in mod legal si ceea ce a aparut in plus in averile acestora, iar instantele le-au dat dreptate inspectorilor de integritate. In ultimii patru ani aproape 100 de demnitari au fost trecuti pe lista neagra a conflictelor de interese. Cazul cel mai celebru este cel al actorului Mircea Diaconu, senator liberal care a ocupat simultan functia de director al Teatrului Notarra din București, care e o instituție publică, fiind finanțată de stat.

Potrivit Inaltei Curti, acesta nu mai are voie sa ocupe functii publice timp de trei ani si ca atare si-a retras candidatura si a amenintat ca liberalii vor schimba legea ANI, mai ales dupa „recolta” de astazi dupa cum s-a exprimat actorul. Mai mult din cele peste 1500 de plingeri impotriva amenzilor administrative aplicate de ANI din 2008 si pina acum, peste 1300 au ramas definitive.

In plus in aceasta perioada intre 20 si 30 de parlamentari se afla in atentia Agentiei Nationale de Integritate, care le verifica atit averile cit afacerile, cit si eventualele situatii de incompatibilitate.

Parlamentarii, indiferent de culoarea lor politica si-ar dori sa schimbe atit legea de functionare a Agentiei Nationale de Integritate, cit si pe cea care reglementeaza DNA, Directia Nationala Anticoruptie.

Inaltii demnitari au salarii de 1000 de euro lunar in România, iar cei care candideaza nu mizeaza pe aceasta suma, ci pe ceea ce ar putea obtine folosindu-se de influenta pe care o au, de aceea ANI si DNA sint institutiile cele mai urite de politicieni.
Acest forum a fost închis
Comentarii
     
În acest forum nu există încă niciun comentariu. Fiţi primul şi contribuiţi cu unul

În exclusivitate