duminică, aprilie 20, 2014 Ora Locală 11:17

În exclusivitate

Pledoarie pentru „Competitivitatea Agricolă şi dezvoltarea Întreprinderilor”

Ion Perju: „faptul că la noi fermierii s-au învăţat că aşa cum ştiu ei e cel mai bine, îi împiedică să ajungă la success şi să fie competitivi”.

Ion Perju
Ion Perju

Multimedia

Audio
MĂRIMEA TEXTULUI - +

Datele statistice arată că cel mai rău în Republica Moldova sunt salariaţi agricultorii. Ce pot face fermierii pentru a avea profit, aflăm de la invitatul Europei Libere din această dimineaţă - vicedirectorul proiectului „Competitivitatea Agricolă şi dezvoltarea Întreprinderilor” (ACED), finanţat de guvernul Statelor Unite ale Americii, Ion Perju:
 
Ion Perju: „Cred că ar putea fi număraţi pe degete acei producători agricoli care astăzi au venituri mari din agricultură. De ce? Pentru că în afară de o capacitate managerială foarte bună în agricultură şi cunoştinţe în agronomie, în protecţia plantelor, trebuie să intuieşti, cel puţin, care vor fi efectele schimbărilor climatice. Să ne referim la ultimii 10 ani de zile - în 2003 au fost ploi abundente, s-au pierdut cerealele, în 2006 a fost embargoul impus de Federaţia Rusă, în 2007 – secetă, în 2008 începe criza financiară globală, în 2012 - secetă. Agricultura este afectată foarte mult. Sunt o serie întreagă de riscuri la care agricultura trebuie să facă faţă şi nu este atât de simplu. Deci, capacitatea managerială trebuie să fie una foarte puternică.”
 
Europa Liberă: Ce pot face fermierii, care o duc de azi pe mâine, pentru ca afacerile pe care le deţin să fie mai profitabile?
 
Ion Perju:
„Fermierii, în primul rînd, trebuie să înveţe şi ceea ce învaţă trebuie să implementeze. La noi fermierii s-au învăţat că „e bine ceea ce a spus consultantul, dar eu voi face puţin altfel, ca să minimizez din cheltuieli”. Ei aleg să facă lucrurile după bunul lor plac şi nu întotdeauna calculele lor ajung cu rezultatele scontate. Deci, trebuie să implementeze noile tehnologii.”
 
Europa Liberă: Pe de altă parte, ACED oferă consultanţă fermierilor. Cît de deschişi sunt ei spre inovaţii?
 
Ion Perju:
„Sunt deschişi să înveţe şi anume aceştia sunt cei mai de succes fermieri, pentru că inovaţiile aduc o profitabilitate mai mare şi o profitabilitate în termen lung. De multe ori nu se cer mari investiţii dar se cere ca tehnologia să fie respectată. Dar anume faptul că la noi fermierii s-au învăţat că aşa cum ştiu ei e cel mai bine, asta îi împiedică să ajungă la un success şi să fie competitivi.

Ceea ce pot ei nu se mai solicită, trebuie să producă ce vrea consumatorul, el întotdeauna are dreptate. Să alegem pieţile din Est sau Vest? Nu cred că este o abordare atît de corectă, trebuie să alegi piaţa unde poţi realiza şi obţine profitul maxim posibil. Piaţa din Est este o piaţă tradiţională pentru producătorii agricoli, ei au vândut în Rusia, Ucraina, Belorusia din toate timpurile. Piaţa europeană este o piaţă greu de penetrat.

Consumatorul cere o anumită calitate şi o anumită cantitate de produse la o anumită perioadă de timp, noi nu putem să facem faţă anumitor cerinţe. Astăzi se lucrează intens la viitorul Acord de Liber Schimb cu UE. Vor fi anumte bariere netarifare cu care ne vom confrunta. Dacă e să vorbim de acelaşi preţ minim de intrare, despre care ştim că încă nicio ţară din Uniunea Europeană nu a putut să-l elimine, produsele noastre atunci cînd vor intra pe piaţa UE, nu vor putea fi vândute la un preţ mai mic decât preţul de pe piaţă şi dacă nu vor avea acea calitate solicitată nu vor fi competitive.

Dacă mai luăm şi o altă problemă, că producţia agricolă în UE şi activitatea agricolă este subvenţionată foarte puternic, aici iarăşi avem o discrepanţă între produsele noastre autohtone şi cele de pe piaţa europeană. Deci, până în prezent, cel mai mare flux de export al produselor de valoare adăugată merge spre piaţa de est, aceasta însă nu este o regulă, pentru că nu trebuie să îţi ţii ouăle în acelaşi coş, pieţele trebuie să fie diversificate.”
 
Europa Liberă: Dle Perju, v-aţi referit la subvenţionarea agriculturii. Ce relaţie trebuie să existe între stat şi fermieri, astfel încât agricultura să fie de succes?
 
Ion Perju:
„Statul trebuie să creeze un mediu de afaceri favorabil. Cadrul legal ar trebui să devină un pilon de susţinere şi de creare a condiţiilor pentru producători, dar nu un instrument de constrângere. Trebuie să fie eliminate toate acele bariere care nu se observă la prima vedere.

x
Noi am realizat un aşa numit studiu „Ciber”, care se referă la modul cum reformele, cadrul legal, influenţează mediul de afaceri. L-am făcut pe trei lanţuri valorice: pentru mere, struguri şi roşii. Am pornit de jos în sus. Au ieşit la iveală unele taxe de import care nu ar trebui să fie, a ieşit la iveală acelaşi sistem de certificare fitosanitară care la fel trebuie să fie mai simplificat.

Toate acestea s-au discutat la nivel de minister şi lucrăm împreună ca acele constrângeri să fie eliminate. Producătorii şi exportatorii pot să-şi asume unele riscuri atunci cînd mediul de afaceri este unul prietenos faţă de ei.”
 
Europa Liberă: În agricultura moldovenească se observă cu ochiul liber parcelarea pământului. În ce măsură această parcelare împiedică dezvoltarea agriculturii?
 
Ion Perju:
„Defragmetarea puternică într-adevăr persistă şi este un obstacol în dezvoltarea durabilă a sectorului agricol, în ridicarea profitabilităţii şi în utilizarea tehnologiilor avansate. Evident că nu poţi să implementezi unele tehnologii avansate pe două, trei hectare.

Totuşi, în ultima perioadă de timp se observă acea tendinţă naturală de consolidare a terenurilor agricole. Aş menţiona că mai sunt unele goluri poate şi în legislaţia moldovenească, de exemplu cînd producătorii doresc să se consolideze dar fie că tarifele sunt prea mari pentru toate tranzacţiile de schimb, de arendă, de vânzare cumpărare, fie că este un producător care îşi are mica sa parcelă de 0,5 ha în mijlocului un lan consolidat de o sută de ha şi este un obstacol pentru cel care a consolidat terenul, dar omul nu vrea să plece de acolo şi e dreptul lui consfinţit prin lege, e dreptul lui la proprietate.

Sunt goluri care ar trebui să fie revăzute de experţii în domeniu şi eliminate. În ţările de peste hotare consolidarea terenurilor a durat o perioadă destul de lungă. La noi şi statul ar trebui să vină cu un anumit suport logistic de ajutorare a procesului de consolidare, pentru că este un împiediment în sporoirea profitabilităţii fermierilor, pentru că  care mulţi dintre ei produc doar pentru familie şi dacă mai rămâne ceva – pentru piaţă.”
 
Europa Liberă: În ce măsură proiectul pe care îl reprezentaţi poate să ajute şi ajută fermierii moldoveni?
 
Ion Perju:
„Proiectul ACED poate să îi ajute în cîteva direcţii de bază. Am vorbit despre dezvoltarea relaţiilor de piaţă şi proiectul încearcă să aducă producătorul primar mai aproape de consumatorul final. Eu nu spun că intermediarii sunt băieţi răi, ei trebuie să existe pentru că uneori producătorul nu vrea să aibă de a face cu exportul, dar noi vrem să ajutăm producătorul să elimine acele verigi slabe pe care le are în lanţul său valoric şi să ajungă pe piaţa pe care şi-o doreşte şi unde realizarea produsului îi va aduce cel mai mare profit.

Doi, este vorba de instruiri continue, concrete, de exemplu cum să fie tăiată livadă după îngheţurile pe care le-am avut în iarnă sau ce fel de chimicale să utilizeze, sau ce fel de tehnologii. Sunt o serie întreagă de seminare pe diverse subiecte şi avem specialişti din cadrul proiectului, cît şi experţi internaţionali pe care îi invităm.

De asemenea, crearea unui mediu de afaceri favorabil. Aici lucrăm pe două direcţii – reformele care trebuie să fie efectuate în domeniul agricol şi în special în sectorul legal, modificarea unor acte legislative. De asemenea, lucrăm şi în direcţia sectorului fitosanitar, pentru că statul trebuie să asigure şi siguranţa alimentară a populaţiei.”

Taguri moldova, Radio Europa Liberă, Diana Răileanu, Interviu, agricultură, fermieri, competitivitate, Ion Perju

Acest forum a fost închis
Comentarii
     
În acest forum nu există încă niciun comentariu. Fiţi primul şi contribuiţi cu unul

În exclusivitate