marți, septembrie 02, 2014 Ora Locală 14:39

Interviuri

Valeriu Lazăr: Niciodată misiunile FMI nu au fost uşoare

Vicepremierul şi ministrul economiei despre vizita unei noi misiuni a FMI la Chişinău.

x

Multimedia

Audio
Delegaţia Fondului Monetar Internaţional a început o nouă misiune de evaluare în Moldova. Valentina Ursu a stat de vorbă cu negociatorul-şef al  Moldovei în relația cu Fondul Monetar International, Valeriu Lazăr, care este și ministrul economiei. Subiectele discutate: relaţia Moldovei cu FMI şinevoia de reforme economice în Moldova.

Valeriu Lazăr: „Este a şasea Misiune, pe parcursul ultimilor 3 ani, când suntem în program cu FMI-ul. În calitatea mea de coordonator al acestui proces, vreau să zic că noi chiar am făcut faţă acestei situaţii. Niciodată aceste misiuni nu au fost uşoare. Colegii de la FMI, pe lângă faptul că au misiunea de a veghea că în Republica Moldova sunt respectaţi anumiţi indicatori de stabilitate macrofinanciară, macroeconomică etc., ei sunt şi consultanţii noştri.

Valeriu LazărValeriu Lazăr
x
Valeriu Lazăr
Valeriu Lazăr
Ei au viziune globală, la ei se adună informaţii nu doar din regiune, dar din toată lumea. Ei au o capacitate de analiză extraordinară. Mai greşesc şi ei, istoria ne-a arătat aceasta, dar, cel puţin, noi avem parte într-adevăr de o echipă foarte puternică. Şi ei ne ajută să înţelegem nişte procese care au loc în jurul Republicii Moldova, dar de care suntem şi noi foarte dependenţi. Ne ajută cu privire mai critică, constructivă, obiectivă asupra a ceea ce se întâmplă în Republica Moldova. De fapt, au rolul de un auditor extern, dar foarte exigent.

Atunci când ai un program cu FMI-ul, şi atunci când Misiunea FMI-ului de evaluare vine şi spune că în Republica Moldova e ok, este un semnal foarte puternic pentru toţi, în afară. În primul rând, condiţia formală: dacă noi nu am fi avut un program cu FMI-ul, noi nu am fi avut niciun cent de asistenţă, sub formă de granturi, sub formă de credite concesionale, niciun partener de dezvoltare, inclusiv de la Uniunea Europeană. Fiindcă precondiţia pentru a intra în program în 2009, şi cu Banca Mondială, şi cu Comisia Europeană a fost un program pozitiv, valid cu Fondul Monetar Internaţional.”
 
Europa Liberă: Îmi amintesc pe timpul guvernării comuniste, când s-a sistat această colaborare...
 
Valeriu Lazăr: „Corect, corect.”
 
Europa Liberă: ...cu FMI-ul. Imaginea Moldovei a avut foarte mult de suferit.
 
Valeriu Lazăr: „De aceea spuneam: existenţa unui program şi nişte aprecieri pozitive, date de Misiunea de evaluare înseamnă credibilitatea Republicii Moldova. Atât în raport cu finanţatorii noştri instituţionali, cât şi în raport cu capitalul privat. Fiindcă, ştiind cât de exigenţi sunt ei, este cea mai mare certitudine care îşi dă bonitatea unei ţări: ţara aceasta are credibilitatea necesară. Sigur că ei ne ajută să vedem mai bine riscurile. Vin cu anumite instrumente ce putem face, ca să diminuăm aceste riscuri, să stabilim împreună anumiţi indicatori pe care să îi respectăm, care ne dau această stare de certitudine şi de credibilitate. Ei vin cu sugestii de politici, pe care, până la urmă, noi ni le asumăm: ce putem face, ca să respectăm aceşti indicatori. De aceea nu ar fi corect acum să zicem acum că noi îndeplinim nişte condiţii ale FMI-ului. Sunt recomandări: nu vrei, nu le faci. Dar ceea ce am făcut noi până acum, totdeauna noi am găsit compromisurile necesare între a respecta anumiţi indicatori şi nu a distorsiona anumite procese pe intern. Întotdeauna sunt căutate şi sunt găsite aceste compromise.”
 
Europa Liberă: Domnule Lazăr, totuşi ne amintim de gâlceava care s-a iscat la problema taxei pe valoarea adăugată în agricultură şi la zahăr, majorată de la 8% la 20% şi nu o singură dată se amintea că şi FMI a insistat asupra cotei de 20% pentru producţia agricolă. Apoi o altă constatare, că Ministerul Educaţiei şi-ar fi permis să facă închideri de şcoli, fără acordul administraţiilor locale, că ar fi un angajament al guvernării faţă de FMI, care prevede că, până în anul 2013, să fie optimizate peste o mie de clase, peste 300 de şcoli, pare-se, iar vreo 7.000 de cadre didactice să fie eliberate din funcţie, ceea ce va permite economisirea a câteva milioane de lei din bugetul de stat. Şi cu fiece ocazie se fac trimiteri la aceste condiţii impuse de FMI.
 
x
Valeriu Lazăr: „Uneori, când avem o boală şi medicul ne prescrie o anumită reţetă, până la urmă, el nu ne-o impune. Şi se întâmplă deseori, când că unele medicamente pe care le prescrie medicul sunt foarte amare, dar vezi, în ceva timp, că te simţi mult mai bine. Aşa e şi aici.  Este mult mai bine să vii cu nişte politici care, într-adevăr, la prima impresie, par nişte durităţi, dar să ne uităm real: ce urmărim noi în agricultură?
 
În agricultură urmărim ca sistemul de subvenţionări să fie cât mai eficient. Am atins acest obiectiv? L-am atins. Am atins obiectivul ca să facem reformele în agricultură, astfel încât în sector să vină mult mai mulţi bani. Au venit? Au venit. Faptul că cineva comentează la început, fără să înţeleagă ce urmărim apoi şi care este finalitatea, e pierdere de timp. Până la urmă, am obţinut ceea ce am vrut să obţinem: un sistem de funcţionare în agricultură mult mai eficient. Am avut practic suplimentarea sumelor şi nu doar din fondul de subvenţionare. Ei spuneau că fondul de subvenţionare trebuie să fie un instrument adiţional, dar voi daţi credibilitate şi atunci vor veni alţi parteneri de dezvoltare, vor veni investiţiile private. Este? Este. Fiindcă, dacă am suma acum câţi bani vin în ultimii ani în agricultură, dar trebuie să contabilizăm toate tipurile de asistenţă: din Fondul Provocările Mileniului – 11 reţele de irigare, drumurile, este o investiţie şi pentru producătorii agricoli. Aceasta este logica procesului.
 
Să vedem cu sistemul educaţional. Urmărim copiii noştri, indiferent de faptul că sunt la Chişinău sau în satul meu de baştină, la Mingir, copiii aceştia trebuie să aibă aceeaşi calitate a studiilor, a educaţiei. Copiilor aceştia trebuie să le dăm aceleaşi şanse în viaţa aceasta. Da, e foarte uşor a face chestii din acestea populiste că optimizăm, tăiem etcetera. Nu suntem noi primii. Au făcut-o ţări mult mai bogate decât noi. Slavă Domnului, în Statele Unite ale Americii e o practică obişnuită, când autobuzele şcolare duc copiii la o şcoală din circumscripţie. Ei şi-au propus să aibă calitatea procesului educaţional. Deja lucrurile s-au aşezat. Copiii se urcă în nişte autobuze foarte moderne, drumurile pe care circulă aceste autobuze sunt reparate în mod prioritar. Sunt concentraţi copiii, sunt concentraţi profesorii, avem condiţii mult mai bune. Avem un sistem de siguranţă mult mai cert pentru copii şi pentru părinţi. Şi, până la urmă, avem calitate în procesul educaţional. Să avem răbdare să vedem că în 2-3 ani de zile începem a vedea beneficiile. Eu zic că noi vedem beneficiile deja.”
 
Europa Liberă: De ce aţi grăbit procesul adoptării bugetului, înainte să se pronunţe şi Misiunea FMI, care e în Moldova?
 
Valeriu Lazăr: „Nu sunt eu cel care este responsabil de politica bugetar-fiscală.”
 
Europa Liberă: Nu, dar o părere a dumneavoastră?
 
Valeriu Lazăr: „Hai să zic aşa. Eu aş fi făcut altfel. Dar este deja decizia guvernului, este deja decizia Parlamentului. Chiar nu are rost acum să o mai comentăm. Sigur că acest buget va fi revizuit. Acum deja ţine mai mult de tactica procesului legislativ şi mai puţin de partea de esenţă. Toţi înţeleg că după Misiune vom avea şi noi mai multă claritate, că lucrul acesta se va întâmpla anul curent.”
 
Europa Liberă: Dar vă aşteptaţi la nişte obiecţii din partea FMI?
 
Valeriu Lazăr: „Eu deja am aceste obiecţii. Ei totdeauna o fac pe diplomaţii. Au spus sigur poate că ar fi fost mai bine, dacă noi întâi ne mai uitam încă o dată, dar nu e nimic grav. Până la urmă, nimic nu e bătut în cuie. Să nu uităm, un lucru important.”
 
Europa Liberă: Modificările unde ar putea să apară?
 
Valeriu Lazăr: „Există într-adevăr un anumit conflict. Suntem într-o zonă de incertitudine absolută. E foarte greu să faci pronosticuri nu că pentru 3 ani înainte. Pentru 1 an înainte e greu să faci pronosticuri. Şi nu e vina Republicii Moldova. În toate ţările care sunt în jurul nostru se întâmplă lucrurile acestea şi le văd germanii, şi le văd britanicii şi le văd toţi. Şi atunci, în situaţia aceasta, trebuie să mergi înainte, să dai claritate operatorilor economici, instituţiilor publice, fiindcă cel mai important document economic e Legea bugetului. Dar, pe de altă parte, nu trebuie să te duci pe extremă şi să creezi nişte aşteptări prea optimiste. S-a făcut ceea ce s-a făcut şi acuma avem în faţă această Misiune. Vom avea cu ei încă consultări la ce să ne aşteptăm din perspectivă internă, din perspectivă externă. Într-o zonă incertă, periodicitatea cu care au loc anumite revederi ale previziunilor economice şi ale bugetului să ne deprindem că trebuie să fie nu numaidecât o dată în 3 ani.”
 
Europa Liberă: Domnule Lazăr, creştere economică nu a fi?
 
Valeriu Lazăr: „Va fi creştere economică, ceva mai mică decât 5% pe care noi le-am aştept. Pe moment vedem o creştere economică de 3,5%. Încetinirea creşterii economice şi descreşterii economice sunt lucruri total diferite. Sper că încă anul acesta noi vom fi pe plus, adică vom avea o creştere modestă, dar vom avea o creştere. Iar anul viitor inevitabil vom reveni pe fond de creştere. Şi eu mi-aş fi dorit ca ea să fie mai mult de 5%.”
 
Europa Liberă: Dar cum explicaţi descreşterea?
 
Valeriu Lazăr: „Simplu. 50% din exporturile Republicii Moldova merg în Uniunea Europeană. Vedeţi ce se întâmplă acolo. Sunt factori care obiectiv sunt în afara gestiunii noastre. Scade consumul, să zicem, în Franţa sau în Germania, sau în Italia, sau în România, automat simţim noi. Noi suntem prinşi în circuitul acesta al comerţului internaţional. La fel, lucrul acesta se întâmplă din cauza unui factor natural: seceta. Noi nu suntem fatalişti. Noi doar constatăm. Ce înseamnă? Încă o lecţie în plus. Trebuie să diversificăm în continuare pieţele, dar şi produsele. Da,  trebuie să investim foarte mult în agricultură. Noi suntem prin definiţie într-o zonă de agricultură de risc. Aceasta înseamnă că trebuie să revedem tehnologiile. Adică nu trebuie să stăm şi să ne uităm în sus, să o facem pe fataliştii.”
 
Europa Liberă: În negocierile cu FMI, acum vulnerabilităţi unde apar?
 
Valeriu Lazăr: „Estimările noastre arată că noi suntem în linie cu tot ceea ce ne-am asumat. Ei au scos în evidenţă îngrijorarea lor şi aceasta va fi una din temele principale de discuţie. Ce putem face în continuare e să consolidăm administrarea fiscală şi vamală. Aceasta este o temă.”
 
Europa Liberă: Şi ce puteţi face?
 
Valeriu Lazăr: „Multe putem face.”
 
Europa Liberă: Multe puteţi şi puţine faceţi sau cum să înţelegem?
 
Valeriu Lazăr: „Le sugerez colegilor de la Ministerul de Finanţe, celor de la Fisc, de la Vamă, ştiu că nu le e uşor, să nu cadă pradă tentaţiei de a spori presiunea administrativă. Este un drum care nu duce nicăieri. Ba din contra. Ei trebuie să aibă o atitudine mult mai prietenoasă faţă de mediul de afaceri. Noi trebuie să extindem baza fiscală.”
 
Europa Liberă: De ce atât de greu faceţi lucrul acesta?
 
Valeriu Lazăr: „Noi, ca şi Ministerul Economiei, spunem vă noi putem şi trebuie să acumulăm mai mulţi bani la buget, dacă vom extinde baza fiscală, dar nu vom mări presiunea fiscală pe baza care există. Pentru aceasta trebuie să nu ne temem să oferim stimulente pentru tot ce se numeşte procesul investiţional. Acum Ministerul Economiei are un proiect de lege, prin care încercăm să convingem colegii de la Ministerul de Finanţe că este absolut normal să atragem, în primul rând, investiţii. Dacă nu vor fi investiţii, nu vom avea fiscalitate, în genere, fiindcă se îngustează baza fiscală. Venim cu o propunere concretă, inclusiv din perspectiva administrării vamale, chiar dacă am fost învinuiţi că noi ne depăşim competenţele. Să fie acesta cel mai mare păcat pe care mi-l asum eu. Dar, dacă eu văd că cineva dintre colegi are anumite carenţe, eu sunt deprins nu doar să critic. Eu sunt deprins să vin cu soluţii, aşa cum le vedem noi.”
 
Europa Liberă: Dar cât de mult vă joacă festa acest algoritm politic?
 
Valeriu Lazăr: „Chiar deloc. Trebuie să căutăm soluţiile în zona tehnocrată, în zona profesionalismului.”
 
Europa Liberă: Cum explicaţi cetăţeanului simplu această ideea precum că FMI îngloadă Moldova în datorii şi vor fi nevoiţi şi copiii, şi nepoţii, şi strănepoţii să întoarcă aceste datorii?
 
Valeriu Lazăr: „Este o teză absolut greşită. Ştiţi care este ţara cea mai bogată din lume? Statele Unite ale Americii. Dumneavoastră ştiţi care este ţara cu cea mai mare datorie?”
 
Europa Liberă: Statele Unite ale Americii.
 
Valeriu Lazăr: „Statele Unite ale Americii. Problema este alta: dacă aceste credite – prima – nu le investeşti acolo unde trebuie şi iroseşti banii. Dar dacă atrage credite şi le investeşti în drumuri mai bune, în utilităţi mai bune, în spitale...”
 
Europa Liberă: Şi creditele au fost băgate în infrastructuri?
 
Valeriu Lazăr: „Cel puţin, în  ultimii 3 ani de zile eu pot să vă garantez că toate creditele pe care le-a luat actualul guvern merg pe aceste priorităţi.”
 
Europa Liberă: Şi la consum nu s-au dus?
 
Valeriu Lazăr: „Nu s-au dus. Niciun bănuţ nu s-a dus la consum. Fondul rutier a fost practic de 4 ori majorat. Noi numai pentru drumuri care sunt în şantiere avem pachete de 400 de milioane de euro, pe următorii 3 ani de zile. Datoria noastră, datoria publică are 20% raportată la produsul intern brut. Ştiţi cât e în ţările foarte dezvoltate? O sută şi ceva de procente. Problema e atunci când ţie nu ţi se dau credite, aceasta înseamnă că tu nu eşti credibil. Şi a doua problemă este dacă tu iai credite mai mult decât anumiţi indicatori de sustenabilitate, din perspectiva aceasta. Şi cea mai mare problemă e unde se duc aceşti bani.”
 
Europa Liberă: Sunteţi adeptul luării creditelor?
 
Valeriu Lazăr: „Eu sunt adeptul luării creditelor pentru dezvoltare. Ceea ce voi discuta eu acum, de pe poziţia de negociator cu colegii de la FMI, cred că Republica Moldova are suficient spaţiu de manevră, din perspectiva sustenabilităţii, din perspectiva sustenabilităţii datoriei externe. Tocmai aceşti indicatori la care m-am referit, noi trebuie să ne împrumutăm în condiţii concesionale, pentru a investi în infrastructuri. De ce? Dacă investim în şcoli, în spitale, infrastructuri, investim în oamenii noştri. Dacă investim în drum, investim în viitor, în competitivitatea economiei.
 
De aceea nu trebuie să ne temem şi nu trebuie să ne propunem să avem cel mai mic deficit bugetar, dacă  avem cu ce-l acoperi. De aceea ţările membre ale Uniunii Europene se plâng că au depăşit 3%, noi cu 1,14%... Spuneam că ancora stabilizării macro-bugetare era absolut necesară în 2009. Este necesară în continuare. Dar ancora care te ţine pe loc şi nu te poţi dezvolta economic deja pe mine nu mă aranjează. De aceea noi trebuie să fim atenţi să nu depăşim anumiţi indicatori. Dar eu sunt adeptul că nu trebuie să ne temem să ne împrumutăm, în condiţii concesionale, noi avem bonitatea necesară, dar trebuie să investim. Ca să investească, statul trebuie să împrumute. Analizăm foarte clar riscurile, într-o manieră foarte transparentă de alocare a acestor surse. Dar niciodată necesarul de investiţii nu va fi acoperită doar din mijloace publice.
 
Noi trebuie să creăm condiţii, ca să investească sectorul privat. Mi-a luat un an de zile, ca să mişc de pe punct mort proiectul Legii cu care a venit guvernul, de modificări la Legea privatizării, să oferim sectorului privat nişte întreprinderi că la noi sectorul privat este gata să investească şi nu pierdem timpul să vânăm aceşti directori: ne fură, nu ne fură, care e salariul. Mai bine să le oferim sectorului privat, lăsăm un număr de întreprinderi cu adevărat strategice, să le oferim sectorului privat să investească, să concentrăm resursele pe nişte lucruri pe care trebuie să le facem.”
 
Europa Liberă: Ce elemente noi vor apărea în noul acord pe care îl va semna Republica Moldova cu FMI?
 
Valeriu Lazăr: „Colegii vor veni cu câteva propuneri de reforme noi, care ţintesc anumite optimizări ale finanţelor publice, acolo unde ei consideră că există încă rezerve. Chiar nu vreau să anticipez. Noi suntem pregătiţi pentru aceste discuţii. Lucrurile pe care le vor propune ei şi vor fi în rezonanţă cu ceea ce credem noi că poate face bine Republicii Moldova, sigur că le vom accepta. Ba din contra, poate vom solicita de la ei şi alte idei inspirate din experienţa bună a altor ţări. Ei au avantajul că ştiu cum s-a procedat în alte ţări care au avut probleme similare. Să zicem, pe mine acum mă deranjează cum vom restructura noi calea ferată, pe mine mă deranjează ce vom face noi cu alte sectoare importante. Pe mine mă deranjează ce vom face noi ca să îmbunătăţim administrarea fiscală şi vamală. Eu sunt gata să îmi ajut colegii din aceste instituţii.”

Taguri moldova,Valentina Ursu,RFE/RL,IMF,FMI,Valeriu Lazăr

Acest forum a fost închis
Comentarii
     
În acest forum nu există încă niciun comentariu. Fiţi primul şi contribuiţi cu unul

În exclusivitate