miercuri, aprilie 16, 2014 Ora Locală 19:04

Interviuri

„Sărăcia nu are naţionalitate...”

Vasile Drangoi: „Avem nevoie de medicină, de asigurări, să documentăm romii, avem nevoie să participăm la tot ce este bun în R. Moldova”.

Vasile Drangoi
Vasile Drangoi

Multimedia

Audio
  • Interviul dimineții la REL: cu Valeriu Drangoi despre problemele populației Roma din R. Moldova

MĂRIMEA TEXTULUI - +

Delegaţii la un congres extraordinar al  Mişcării social-politice a Romilor l-au ales în calitate de nou preşedinte al acestei formaţiuni pe omul de afaceri Vasile Drangoi. Ce-şi doreşte tânăra mişcare a romilor, unde se situează politic şi cât de reprezentativă este ea pentru întreaga comunitate romă? Răspunsuri la aceste şi alte întrebări în interviul cu dl Vasile Drangoi.

Europa Liberă: Dle Drangoi,  Mişcarea Social-Politică a Romilor din Republica Moldova este o mişcare destul de tânără  - constituită în martie 2010. Aşa cum aţi găsit-o acum, mişcarea reprezintă sau doreşte să reprezinte întreaga comunitate romă sau  doar  o parte a acestei comunităţi cu anumite convingeri politice?

Vasile Drangoi
: „Întreaga comunitate, desigur.”

Europa Liberă: În acest caz, şi comunitatea romă este divizată oarecum din punctul de vedere al convingerilor politice, a modului în care văd soluţionarea pe cale politică a diferitor probleme din societatea moldovenească. Cine sunt adversarii politici şi aliaţii mişcării, în interiorul comunităţii rome şi în afara ei?

Vasile Drangoi:
„Un pic nu este aşa, din cauză că romii nu sunt divizaţi. Pur şi simplu, noi ştim cu toţii că sărăcia nu are naţionalitate şi omul când are probleme sociale, când are probleme de medicină, când are alte probleme ca şi fiecare din noi, deci, caută unde e mai bine. Romii încontinuu au ştiut ce vor. Deci, au fost printre primii care au dus şi cultură în ţară la noi şi peste hotare. Până la urmă, eu cred că nu avem mari diversificări în etnia romă.”

Europa Liberă: Dar adversari politici aveţi, ca Mişcare social-politică?

Vasile Drangoi:
„Noi nu avem adversari. În primul rând noi avem problemele noastre etnice şi vrem să le soluţionăm. Anume ale noastre probleme. Nu concurăm noi cu nimeni.”

Europa Liberă: Şi ce apreciaţi ca fiind sarcina principală a mişcării din punctul de vedere al intereselor şi  dorinţelor  romilor din R. Moldova?

Vasile Drangoi:
„Eu cred că toată lumea cunoaşte situaţia romilor din Republica Moldova şi e clar că noi avem nevoie să fim în societate integraţi, să fim alături de toată lumea. Avem nevoie de medicină, de asigurări, avem nevoie să documentăm romii, avem nevoie să participăm la tot ce este bun în Republica Moldova.”

Europa Liberă: Aţi fost citat la un moment dat accentuând că romilor astăzi le este necesară în special unitatea. Ce dezbină sau ştirbeşte din unitatea comunităţii? Adică ce-i desparte pe romi acum?

Vasile Drangoi:
„Dacă vorbim de localităţi, mă rog Soroca, Chişinău, Râşcani, cam peste tot sunt romi care sunt un pic mai ridicaţi material, dar nu ca suflet, ca cultură, ca naţionalitate. Noi, în principiu, nu ne separăm. Eu acum am fost în teren în toată republica şi vreau să vă zic că nu am găsit persoane ca să zicem că aceştia se separă, nu au rude la Soroca, sau Soroca n-are rude la Cahul. Nu este aşa. Eu cred aşa: nu văd eu separare, sunt toţi împreună şi eu lupt pentru aceasta.”

Europa Liberă: „Mişcarea Social-Politică a Romilor din Republica Moldova sprijină orientările şi acţiunile acelor formaţiuni politice, care pledează consecvent şi principial pentru ocrotirea şi întărirea temeliilor naţional-statale ale Republicii Moldova.” Trebuie să înţelegem din această precizare din Program că adepţii unionismului românesc sau cei ai diminuării suveranităţii în favoarea unui centru de atracţie şi dominare din est nu se regăsesc în cadrul mişcării?

Vasile Drangoi:
„În principiu eu vreau să vă zic că noi suntem şi aici, şi în Moscova, şi în alte colţuri ale lumii toţi la fel – nu avem o ţară să zicem aşa cum alte etnii sau naţionalităţi, dar nu suntem divizaţi pe opţiuni, fie spre est, fie spre vest.

Noi avem problemele noastre locale pe care cât de cât vrem să le rezolvăm. Foarte mare sărăcie, medicină care la ziua de azi nu i se atrage atenţia absolut deloc sau foarte puţin. Pătura aceasta de romi la noi este lăsată la noi un pic mai la urmă şi de aceea noi avem nevoie în casa noastră, deci aici întâi să facem tot ce e posibil pentru romi. Mai puţin ne gândim la integrări, la altele. Noi acum suntem aici, în Moldova, unde este o vorbă bună: întâi de toate trebuie să-ţi mături casa.”

Europa Liberă: Vorbeaţi despre actele de identitate pentru romi. De ce rămâne o problemă până acum? De ce este atât de greu de rezolvat şi ce soluţie aveţi?

Vasile Drangoi:
„Actele romilor într-adevăr este o problemă. Sau a fost o problemă.”

Europa Liberă: Câţi dintre romi sunt documentaţi, aveţi ştiinţă?

Vasile Drangoi:
„Este foarte greu de spus acest lucru. Pentru că în Republica Moldova, cu părere de rău, nu s-a făcut până în ziua de astăzi un recensământ general al romilor şi nu se ştie câţi romi avem. Noi ştim că sunt peste 200 de mii de romi şi o bună parte din ei nu sunt documentaţi. Paşapoartele sovietice mai există la mână la cetăţenii de etnie romă, la care ei din diferite motive nu au renunţat: că nu au fost informaţi, că au mai puţină carte, că mai puţin cineva le-a adus la cunoştinţă.

Deci, ei au rămas cu aceste paşapoarte şi noi o să rugăm guvernul să vedem ce modalitate ar exista ca să-i putem documenta pe romi. În schimb, guvernul nu este indiferent de etnia romă. Cred că aţi citit, aţi auzit că acum este legea care de la 1 octombrie este în vigoare, prin care adeverinţa de naştere este oferită nou-născuţilor gratuit, tinerii însurăţei la fel primesc adeverinţă de căsătorie gratuită şi primul buletin pe care îl au romii la fel este gratuit. Asta va dura până la 1 aprilie.”

Europa Liberă: Dar asigurările medicale probabil nu vi le dă nimeni gratuit.

Vasile Drangoi:
„Da. Nimeni nu le dă gratuit şi avem o mare problemă aici. Fiindcă dacă nu sunt toţi documentaţi, deci nu au buletine, clar că este complicat şi cu asigurările. De aceea anume în sectorul acesta avem foarte mult de lucrat.”

Europa Liberă: Am văzut şi în documentele mişcării şi în diferite luări de atitudine, declaraţii, deci m-am ciocnit de cuvântul discriminare. Din punctul dvs. de vedere, cât de des simte comunitatea romă această atitudine de discriminare şi prin ce se manifestă ea, din partea statului, a cetăţenilor?

Vasile Drangoi:
„Nu este într-atât de mare discriminarea. Nu aş zice că statul contribuie la o discriminare. În schimb noi ştim cu toţii că când se vorbeşte despre romi, toţi cred că romul este mai la urmă la lecţii, în banca şcolii.

Eu nu sunt de acord că este discriminare. Pur şi simplu trebuie să fim mai prietenoşi toţi, romii, alte etnii. Eu nu aş vedea mare discriminare, în schimb se simte la unii care sunt cu noi împreună, într-o republică, trăim, mâncăm împreună, dar totuşi este ceva. E foarte greu de răspuns la această întrebare, fiindcă nu aş vrea ca să supăr pe cineva. Dar aş vrea să rog pe toţi să considere că romii sunt aceiaşi cetăţeni ei Republicii Moldova.”

Taguri moldova, Radio Europa Liberă, Alexandru Canțîr, Liliana Barbăroșie, Interviu, populație roma, Vasile Drangoi, Mișcarea Social-Politică a Romilor

Acest forum a fost închis
Comentarii
     
În acest forum nu există încă niciun comentariu. Fiţi primul şi contribuiţi cu unul

În exclusivitate