luni, decembrie 22, 2014 Ora Locală 13:17

Europa Liberă la week-end

Cine formează clasă de mijloc în Moldova?

La sfârşit de săptămână cu Valentina Ursu şi invitaţii săi, Natalia Gudima şi Nicolae Vicol.

x

Multimedia

Audio
  • La sfârşit de săptămână cu Europa Liberă: cu Valentina Ursu şi invitaţii săi


Economia are sarcina nu doar de a rezolva problemele primare, dar trebuie să creeze clasa de mijloc, ca mai apoi să apară adevăratele partide. Există această pătură medie în Republica Moldova?
 
Europa Liberă: Experţii încearcă să calculeze cât anume din populaţia Republicii Moldova este considerată bogată, care este clasa de mijloc şi câţi oameni săraci sunt în ţară. Iar locuitorii cu care am discutat la Donduşeni sugerează că în ţară nu se face simţită clasa de mijloc. Ei spun că sunt doar bogaţi şi săraci. Bogaţii sunt puţini, dar cu bani mulţi, iar segmentul pauperizat se tot îngroaşă.
 
„La noi clasă de mijloc nu există, adică doar săraci şi bogaţi.”
 
„Bogaţii, săracii şi mijlocie, să aibă cu ce trăi. Clasa mijlocie trebuie să fie.”
 
„Noi putem în 4-5 ani să facem clasa medie. Nu spun ca în Olanda, Anglia, dar ca în Ungaria. Unicul lucru e să fie investiţii şi să dăm la tineri credite cu 7-8% măcar.”
 
x
„Clasă de mijloc nu există. La noi există clasa de vârf şi clasa de jos. Aceştia de jos sunt oamenii care muncesc zi de zi, nu-şi văd vârful creştetului de munca pe care o prestează în fiecare zi, pe când în clasa de vârf se includ guvernanţii, patronii de firme, de magazine.”
 
„В нашей стране средний класс это, прежде всего, это нормальное, богатое, зажиточное крестьянство и те люди бизнеса которые перерабатывают сельскохозяйственную продукцию. Средний класс это те люди, которые занимаются интеллектуальным трудом.”
 
„E o clasă foarte mică medie. Poate cei care au nişte afaceri mici.”
 
„Oamenii de afaceri trec pe altă baricadă.”
 
„Cred că sunt puţini.”
 
„Oamenii din clasa de mijloc sunt cei care au idee.”
 
*
 
În Republica Moldova sunt înregistrate peste 47.000 de întreprinderi mici şi mijlocii. Acestea deţin aproape 97% din numărul total al întreprinderilor din ţară. Datele Ministerului Economiei arată că, anul trecut, în cadrul acestora, au activat aproape 300.000 de persoane. Adică jumătate di numărul total de angajaţi. Despre aceste IMM-uri, care sunt între concurenţa neloială şi indiferenţa statului, vorbim cu Natalia Gudima, directorul companiei PROF SYSTEM.
 
Europa Liberă: Pe cât e de uşor să practici afacerea în ţară?
 
Natalia Gudima: „Astăzi este cam greu.”
 
Europa Liberă: De ce e greu?
 
Natalia GudimaNatalia Gudima
x
Natalia Gudima
Natalia Gudima
Natalia Gudima: „Deprimările care vin în urma controalelor, concurenţa neloială care este astăzi pe piaţă. Spre exemplu, noi suntem producători de ferestre cu geam termopan, dacă se pune condiţia că fereastra trebuie să fie fereastră, atunci ea trebuie să conţină, din punct de vedere tehnic, toate componentele. Şi, cum pot eu să mă menţin pe piaţă, făcând ferestre calitative? Începe de la preţ, din ceea ce pun eu în acest geam, în această fereastră: metal, profil de calitate. Şi altul, care nu figurează nicăieri legal, el face de dragul de a face o fereastră.”
 
Europa Liberă: Dar de unde ştiţi dumneavoastră că sunt din aceştia care activează ilegal?
 
Natalia Gudima: „Chiar pe teritoriul unde activez eu, spre exemple, legalizate avem 2 companii, restul 3 lucrează la negru. Deci, din start, preţul pe care îl am eu nu poate concura cu al lor, fiindcă ei nu au evidenţă contabilă, ei nu plătesc impozite. Ei ţin salariaţii la negru, ei nu plătesc fondul social, ei nu pun în acea fereastră ceea ce trebuie să conţină o fereastră de calitate. Şi atunci evident că preţul meu, deja automat, este cu 30% mai scump. Dar eu mă menţin pe piaţă, dând contracte la mână clientului. Noi activăm de 7 ani şi nu ne-am schimbat niciodată telefonul sau adresa juridică, sau denumirea companiei. Şi atunci cei, care lucrează la negru, azi sunt, mâine nu sunt. Evident că lumea este indusă în eroare. Şi eu ştiu că această problemă este nu numai în sfera noastră cu ferestre.”
 
Europa Liberă: Dar unde credeţi că e fiscul?
 
Natalia Gudima: „Fiscul vine acolo unde sunt evidenţe, fără doar şi poate. Dacă se face evidenţă şi sunt rulaje mari, dar ei vin astăzi la toţi cei care sunt oficial înregistraţi, că acei care lucrează la negru, acolo vine poliţistul de sector, le de mită şi el se duce. Poliţiştilor de sector nu le prea place cei care lucrează la alb, că de la ei nu au ce lua, ca să mă înţelegeţi. În schimb, noi suntem asupriţi şi deprimaţi de Inspectoratul Fiscal.
Poliţiştilor de sector nu le prea place cei care lucrează la alb, că de la ei nu au ce lua. În schimb, noi suntem asupriţi şi deprimaţi de Inspectoratul Fiscal...
 

Fac controale şi inventează legi, peste noapte care chiar nu au treabă cu a face ordine în ţară. Nu mai ştiu de unde să scoată bani din oameni şi penalizează cu chestii care chiar sunt absurde. Eu, ca un director de companie, am complet alte funcţii decât să umblu timp de 3 săptămâni pe la Inspectoratul Fiscal şi să duc dări de seamă pe nişte decizii, care chiar nu ţin de domeniu, pentru ca să-mi scot un certificat de lipsa datoriilor. Ca să meargă compania mea la un tender, eu trebuie să merg trei săptămâni, să aştept o decizie. O decizie care chiar nu are treabă cu ceea ce facem noi. Deci, ne pun beţe în roate şi vorbeşte domnul premier că vrea creştere economică. Nu va reuşi chestia aceasta, fiindcă toate controalele acestea ne stopează, ne blochează activitatea.”
 
Europa Liberă: Se zice că agenţii economici, dacă nu ar fi impuşi să dea mită, nici nu ar exista această corupţie despre care se spune că există.
 
Natalia Gudima: „Prin ce am trecut eu anul trecut... Acuma eu zic că mai bine dădeam mita ceea care mă costa poate mai ieftin decât timpul şi banii pierduţi. Deci, nu am dat când mi-au cerut, mi s-a făcut dosar şi acuma sunt pe drumuri, prin judecăţi şi cu cheltuieli mai mari, cu avocaţi. Şi legea noastră nu ne protejează. Astăzi nu este lege. Dacă înainte auzeam de la televizor, din presă şi îmi părea: „Ei, nu ştie ce zice
Legea noastră nu ne protejează. Astăzi nu este lege...
 

lumea aceasta”. Astăzi singură m-am ciocnit cu aşa o problemă, că într-adevăr legea nu este funcţională la noi în stat. Chiar directorul, ceea ce înseamnă antreprenor, nu are unde să se adreseze ca să fie cumva protejat.”
 
Europa Liberă: Dumneavoastră, într-un fel, aţi reprezenta clasa de mijloc în societatea moldavă. Se zice că, dacă un stat nu ajută clasa de mijloc, atunci statul rămâne unul sărac.
 
Natalia Gudima: „Aşa este. Deci, ceea ce nu vede astăzi statul nostru: că nu poate fi deprimat cel care aduce bani în stat, fiindcă business-ul mic şi mijlociu trebuie susţinute. El nu aduce plusvalori poate foarte mari în stat, dar noi creăm locuri de muncă şi se creează atmosfera că e bine. Deci, ceea ce a fost, spre exemplu, chiar 4 ani în urmă, mi-e mai greu acuma şi la mulţi chiar dintre concurenţii noştri din domeniu, ne este mai greu acum să desfăşurăm activitate.”
 
Europa Liberă: E mai grea povara fiscală, regulile de joc nu sunt clare, ce vă serveşte ca obstacol?
 
x
Natalia Gudima: „Povara fiscală şi regulile de joc. Cum am zis, concurenţa neloială este una chiar incorectă. Ca să rezişti pe piaţă, ori nu trebuie să faci contabilitate, ori să amăgeşti clientul. Şi atunci poate că treburile ţi-ar merge. Cam asta se susţine astăzi în stat. Dacă tu vrei să fii corect şi cu fiscalitatea, şi cu clientul, şi cu angajatorul, şi tu să mai ai un profit, e cam greu. Eu citesc seminare pentru business, mai e o activitate a mea care îmi aduce foarte mare plăcere şi întrebarea din partea celor din sală este: „Da, e bine, doamna Natalia. E bine ce spuneţi dumneavoastră...”
 
Europa Liberă: Dar cunoaşteţi că realităţile nici pe departe nu sunt cele despre care vorbiţi că ar putea fi propice pentru dezvoltarea business-ului mic şi mijlociu.
 
Natalia Gudima: „Aceasta este, fiindcă ceea ce spun eu este bine într-o societate unde măcar 80% din oameni sunt corecţi. Spre marele regret, societatea noastră astăzi degradează complet. Este susţinut cel care dă mită. Acela e bun. Cel care umblă cu şmecherelile, acela este bun, că el umblă cu şmecherelile şi cu poliţistul de sector, şi cu Inspectoratul Fiscal, şi cu cel de la achiziţiile publice, şi cu nu ştiu mai cine. Dar cel
Spre regret, societatea noastră astăzi degradează complet. Este susţinut cel care dă mită...
 

care vrea să facă corect şi să facă parteneriatul acesta bine, dar corect, după cum e scrisă buchia legii, că: „La noi vedeţi aicea cum este?” Dar, sorry, când mi se dă cu aceasta în ochi şi eu văd, pe faţă e scris că nu este aşa, chiar te tulbură.”
 
Europa Liberă: Doamna Natalia, dar nu pot să înţeleg totuşi: sunt structuri ale statului care vin şi te forţează, într-un fel, să le mituieşti?
 
Natalia Gudima: „Da. Dar ce, acesta este un secret? Nu este un secret că, dacă nu te pricepi, că el nu-ţi spune suma deschis că, mă rog, dar dacă nu te pricepi, aplicarea la sancţiuni este mai dură şi cum mi-a zis cineva: „Vei regreta mai mult.”
 
Europa Liberă: Şi atunci cum de se dezvoltă o economie prosperă în ţară?
 
Natalia Gudima: „Nu ştiu. Eu vă spun. De aceea nu mai pot să tac. Reprezint un club al directorilor pe care îi văd tot mai deprimaţi şi cu ochii mai trişti. Şi văd lume plecând din ţară, văd afaceri care se închid sau care se stopează, şi pleacă lumea cu familiile. În ceea ce se întâmplă acum în ţară eu văd ceea ce era odată, cu dusul în Siberia a oamenilor gospodari. Numai că atunci îi urcau în transport...”
 
Europa Liberă: Forţat şi acum de bună voie.
 
Natalia Gudima: „Acuma el, da, îşi cumpără bilet la avion şi pleacă de bunăvoie.”
 
Europa Liberă: Dar multe afaceri falimentează?
 
Natalia Gudima: „Sunt multişoare. Să zicem că toată lumea dă vina pe criză. Tocmai
Nu mai pot să tac. Reprezint un club al directorilor pe care îi văd tot mai deprimaţi şi cu ochii mai trişti. Şi văd lume plecând din ţară, văd afaceri care se închid sau care se stopează...
 

că statul trebuie să ne intre puţin în situaţie că este într-adevăr criză. Dar să nu ne preseze şi să ne pună ghiara în gât, chiar să nu mai avem cu ce respira.”
 
Europa Liberă: Dar ar trebui să vă asumaţi şi dumneavoastră o responsabilitate, pentru că foarte mulţi reprezentanţi ai mediului de afaceri se tem să vocifereze ceea ce spuneţi dumneavoastră la microfonul Europei Libere.
 
Natalia Gudima: „Lumea într-adevăr se teme, fiindcă sunt cumva induşi într-o frică, aceasta şi este, fiindcă organele de control nu vin să facă ordine. Ele vin pentru a te opri. Eu studiez în continuare. Fac nişte cursuri de conducător eficient peste hotare. Şi de 2 ani încoace am înţeles foarte multe: antreprenorul se simte rău sau deprimat, când vine un control la el. De aceea, când auzi cuvântul „corupţie” sau „inspectorat fiscal”, imediat aici, la linguriţă, ţi se face cald sau nu ţi se face comod.

Deoarece oamenii de business – aceştia sunt foarte puţini, ei de la natură sunt vreo 20% – sunt oameni creativi, oameni productivi. El este undeva într-un entuziasm, ca să vă zic eu, dar aceasta ar fi o tonalitate foarte înaltă că business-ul este creaţie. Şi, atunci când vine organul de control, el are tenta de a opri ceva, de a opri, de fapt, criminalul. Dar ei când vin, ei văd criminali în toţi noi. Când el intră, nu se uită: e Natalia Gudima, e altcineva, el zice: „M-au trimis, tu eşti un criminal, tu eşti o femeie rea”, că aşa mi-au zis data trecută: „Plahaya tiotya trebuie de oprit”. Şi atunci, noi fiind acolo, sus, în entuziasmul nostru de
„Lumea într-adevăr se teme, fiindcă organele de control nu vin să facă ordine...
 

a crea, vine acesta şi te opreşte, şi te coboară în jos. Ştiţi, energia aceasta a noastră ne-o bagă parcă într-un balon şi devenim aşa, un balon umflat. Eu nu tac, eu vorbesc, eu merg pe calea legală. Dar, în loc să mă ocup cu a crea, eu mă ocup cu a mă îndreptăţi, în faţa la organele de drept. Cum zice rusul: „Dacă de-amu mai sunt şi eu om rău de oprit în statul acesta, nu ştiu cine deja mai este bun". Nu că mă laud, dar asta este.”
 
Europa Liberă: Ce reproşuri aţi avea la adresa guvernării?
 
Natalia Gudima: „Eu cred că ceea ce a mai rămas în Moldova nu este modalitatea de a scoate bani sau de a suplini bugetul, care, de fapt, este gol. Sunt conştientă de aceasta, că sunt cetăţean al acestei republici şi văd ce se face. Trebuie să se pună accent pe a produce. Aceasta aduce valoare în stat. Să ne oprim în a lua granturi şi credite de peste hotare, că devenim dependenţi şi robi, şi vor plăti copiii noştri.”
 
Europa Liberă: Pot fi create locuri de muncă, din moment ce ne spuneţi despre atâtea bariere, care se pun în faţa dumneavoastră ca reprezentanţi ai mediului de afaceri?
 
Natalia Gudima: „Măcar ceea ce este acuma să nu se distrugă. Spre exemplu, în compania mea a avut, mai întâi, 36 de angajaţi, după aceasta 24, după controlul de anul
Trebuie să se pună accent pe a produce. Aceasta aduce valoare în stat. Să ne oprim să mai luăm granturi şi credite de peste hotare...
 

trecut, că a fost criză, s-a mai micşorat, am rămas cu 16 angajaţi. Deci, 16 familii se uită la mine ca la director şi aşteaptă să le dau de lucru, ca să-şi menţină familiile. Ceilalţi au plecat. Sunt plecaţi în Italia, în Rusia.

Dacă statul ne-ar da pace, ca să menţinem măcar locurile acestea de muncă, să mai rămână lumea aceasta. Şi după aceasta să mai pună accent pentru a ne dezvolta, fiindcă sunt oameni care aduc valori în stat şi sunt oameni pe care într-adevăr pot să-i numesc criminali.”
 
Europa Liberă: Care prejudiciază statul?
 
Natalia Gudima: „Da, dacă el amăgeşte acel client, care plânge că i s-a făcut fereastra de proastă calitate şi nu-l opreşte nimeni. Şi toţi îl ştiu că el, în numele cutare, a făcut ferestre rele, are 3 dosare penale, clientul l-a dat în judecată, lui îi este mai uşor să-şi schimbe numele şi statul de asta ştie, cine este el. Şi el îşi schimbă numele, şi el stă bine merci şi face ferestre mai departe, închizând o firmă şi activând mai departe sub alt nume.

Statul ştie de asta şi Inspectoratul Fiscal ştie de asta. Ei zic: „Ei, că i s-a schimbat codul fiscal”. Corect, dar tu ştii că e aceeaşi persoană. Dar statul astăzi trebuie să pună accent pe acei oameni care aduc valori, să-i susţină că uite, eu am
Dacă statul ar face aşa mecanisme, mai multă lume ar fi încurajată să plătească aceste impozite...
 

plătit anul acesta impozit de 100.000 lei, spre exemplu, uite omul acesta la anul viitor, bunăoară, va fi scutit de careva plată. Şi dacă statul ar face aşa mecanisme, mai multă lume ar fi încurajată să plătească aceste impozite. Dar aşa, el nu plăteşte nimic, el are preţuri mai joase, toate tenderele le câştigă el.

Eu plătesc impozite, mie tendere nu mi se dau, pentru că la mine preţul este mai mare. Se deprimă ce este bun şi se încurajează ce nu e prea bun. De aceea şi înfloresc criminalii. Deci, astăzi trebuie menţinută producerea. Ştiţi în economie este efectul – am să zic în limba rusă – doinoi korovî. Aceasta este. Vaca aceasta tot înţarcă la un moment, fiindcă, dacă nu o hrăneşti, nu are de unde, de unde să se mai plătească atâtea impozite? Dar ei ne pedepsesc pe noi.

În fiecare zi stă cineva şi inventează acolo, în Inspectoratul Fiscal: prin ce să mai penalizăm acest antreprenor? Aaa, nu a scris factura, a scris-o ceva cu greşeli şi a dat-o acolo – penalitate 10.000 lei. Aaa, nu a dat în registrul acesta electronic. De abia s-a introdus de 2 luni de zile. Tot trebuie un termen de...”
 
Europa Liberă: Acomodare.
 
Natalia Gudima: „Acomodare. Gata, poc în cap 3.600 de lei. Şi umblătură pe drum nu vă imaginaţi câtă. Eu am scris nenumărate scrisori şi la Ministerul Finanţelor, şi la
Chem mai mulţi antreprenori să fie mai curajoşi, că se poate. Dacă vom fi mai mulţi, eu cred că noi vom izbuti...
 

Ministerul de Construcţii, ceea ce e legat de ramura mea. Spre marele meu regret, nu am primit niciun răspuns, nu ştiu dacă ele sunt citite, în genere. Chem mai mulţi antreprenori să fie mai curajoşi, că se poate. Apa sparge şi piatra, da, pic, pic. Dacă vom fi mai mulţi, eu cred că noi vom izbuti.”

 
*
 

Europa Liberă: Întreprinderile mici sunt forţa motrice pentru inovare şi creare de locuri de muncă în Europa. Dimensiunea lor mică le face foarte sensibile la schimbările apărute în industria şi în mediul în care îşi desfăşoară activitatea. Acesta este motivul pentru care trebuie pus accentul pe necesitatea de a facilita dezvoltarea întreprinderilor mici. Dacă e aşa sau altfel în Republica Moldova, ne va spune directorul Inspectoratului Fiscal Principal de Stat, Nicolae Vicol. Mai întâi, însă l-am rugat şi pe dumnealui să ne spună dacă în Moldova este vizibilă această pătură medie.
 
Nicolae VicolNicolae Vicol
x
Nicolae Vicol
Nicolae Vicol
Nicolae Vicol: „Clasa medie, de obicei, este foarte sensibilă, atunci când o apreciem.”
 
Europa Liberă: Cine în Moldova sunt reprezentanţii clasei mijlocii?
 
Nicolae Vicol: „Sunt destui.”
 
Europa Liberă: Cât la sută din populaţia Moldovei?
 
Nicolae Vicol: „E o întrebare dificilă la care nu cred că va răspunde cineva. Cu siguranţă, cred că nu găsiţi răspunsul la întrebarea respectivă.”
 
Europa Liberă: Dumneavoastră, Nicolae Vicol, vă consideraţi reprezentantul cărei pături din societate?
 
Nicolae Vicol: „Nu aş putea acuma...”
 
Europa Liberă: Sărac, bogat, mediu?
 
Nicolae Vicol: „Să îmi fac o evaluare... Vreau doar să afirm că sunt mai sus de medie.”
 
Europa Liberă: Pe cât de mult ajută fiscul sau poate uneori şi împiedică reprezentanţii mediului de afaceri?
 
Nicolae Vicol: „Am studiat riscurile ce ţin de administrarea fiscală. Am selectat cu grad de risc sporit fenomenul firmei fantomă. Timp de o lună de activitate, în cadrul funcţiei pe care o deţin, am obţinut rezultat favorabil. Suma încasată, în luna septembrie 2012, este cel mai bun indicator din ultimii 10 ani.”
 
Europa Liberă: Domnule Vicol, dar şi experţii, uneori şi autorităţile, recunosc că economia tenebră ar alcătui cam 40 la sută.
 
Nicolae Vicol: „Nu cred că este cineva în stare să determine exact proporţia economiei tenebre. Dar, cu siguranţă, fenomenul există în proporţii deosebite. Au fost eliberaţi din funcţie inspectori, în rezultatul participării la actul de corupţie, în cadrul efectuării controlului fiscal. Întreaga societate trebuie să conştientizeze faptul că, atâta timp cât va provoca inspectorul fiscal la mită, atâta timp există tentaţie. Însă mita reprezintă o parte minoră a contribuţiei agentului economic la buget. Este un factor care urmează să fie combătut, deoarece nu ar fi normal ca suma mitei să justifice soarta întregii societăţi.”
 
Europa Liberă: Dar ştiţi ce spun antreprenorii? Că pentru ei ar fi mai convenabil să mituiască, inclusiv Inspectoratul Fiscal, decât să fie hărţuiţi prin atâtea instanţe unde ar trebui ori să ridice mâinile în sus, ori să falimenteze din start?
 
x
Nicolae Vicol: „Situaţia este total inversă. Este dificil să încasezi suma, în urma actului de control, deoarece există riscul ca raportul de corupţie să prevaleze la momentul controlului, după care există riscul să prevaleze în raport cu conducerea echipei de control a inspectorilor fiscali.

Este un alt moment dificil, ca să poţi să argumentezi anume prin cunoştinţe şi prin experienţă că există încălcare. E foarte dificil să examinezi dezacordul asupra actului de control. E foarte dificil să examinezi contestaţia pe marginea deciziei. E foarte dificil să participi în procesul de judecată unde, de asemenea, există corupţie şi, nu în ultimul rând, e foarte dificil să încasezi suma.”
 
Europa Liberă: Să vă întreb, dacă aveţi cumva o statistică, ştiţi câte afaceri anuale se închid, dau faliment din cauza fiscului?
 
Nicolae Vicol: „Nu cunosc niciun agent economic care ar fi falimentat din cauza acţiunilor serviciului fiscal.”
 
Europa Liberă: Am auzit din mediul acesta de afaceri că sunt mulţi şmecheri care îşi schimbă codul fiscal, închid şi deschi de zece ori firme care prestează aceleaşi servicii.
 
Nicolae Vicol: „E o problemă de neconlucrare între instituţiile statului. Odată cu reforma e-guvernare, urmează să fie implementată o platformă unică cu o bază de date comune, unde noi vom putea să administrăm întreg procesul care se referă la persoanele fizice în cauză. Fenomenul respectiv este specific doar firmelor fantomă.”
 
Europa Liberă: Eu am mers într-o locaţie unde îşi au sediul mai mulţi agenţi economici. O parte din ei sunt înregistraţi oficial, altă parte lucrează la negru. Şi nemulţumirea celor care activează legal e că anume la ei vine fiscul, pentru că sunt înregistraţi oficial, achită impozite oficial. Iar la cei care activează la negru merge doar poliţistul, le pune o amendă sau e mituit şi poliţistul şi astfel ei au mult mai multe profituri decât cei care prestează serviciile legal.
 
Nicolae Vicol: „Noi vom reacţiona prioritar, în sensul combaterii fenomenului respectiv. Însă vreau să vă asigur că între serviciul Fiscal de Stat şi Ministerul de Interne este conlucrare pozitivă. Noi combatem fenomenul respectiv la maximum. Însă datorită faptului că agenţii economici au o practică nefavorabilă, de-a lungul anilor, statul i-a facilitat în afaceri, începând cu anul 2007, când a fost realizată amnistia fiscală. După care a fost îmbunătăţit cadrul fiscal, odată cu venirea noii guvernări şi este primordial pus accentul pe faptul că contribuabilul onest să nu fie deranjat. O altă metodă benefică, care este promovată de actuala guvernare, în special, de domnul premier, este o atitudine favorabilă faţă de contribuabilii oneşti.”
 
Europa Liberă: Iată mie îmi spune, de exemplu, un contribuabil onest: el a vărsat în haznaua statului câteva sute de mii de lei pentru anul trecut. Ar trebui să se bucure de anumite facilităţi la următorul an?
 
Nicolae Vicol: „Suma impozitului sau a contribuţiilor vărsate la buget urmează să fie expusă în contextul cifrei de afaceri. În multe cazuri, câteva sute de mii de lei reprezintă...”
 
Europa Liberă: O părticică foarte mică din afaceri?
 
x
Nicolae Vicol: „Da, o sumă nesemnificativă care concluzionează că într-adevăr există evaziune în proporţii deosebit de mari.”
 
Europa Liberă: Câte firme fantome ar activa în Moldova?
 
Nicolae Vicol: „A existat un număr enorm de firme fantome. El nu poate fi stabilit cu exactitate, deoarece activitatea lor este foarte scurtă, presupune un termen până la 2-3 luni, presupunea. Ar fi de ordinul miilor, însă nu aceasta nu este important.”
 
Europa Liberă: Aici se includ şi cele de care vorbeam ceva mai devreme că îşi schimbă codul fiscal?
 
Nicolae Vicol: „Nu e problema schimbarea codului fiscal. Codul fiscal este atribuit agentului economic şi nu urmează să fie schimbat în niciun caz. Poate fi schimbată denumirea agentului economic, forma juridică, fondatorii.”
 
Europa Liberă: Şi aici nu întrevedeţi anumite şmecherii?
 
Nicolae Vicol: „Da, şmecheriile sunt doar la capitolul modificării fondatorilor. De obicei, se depistează că fondatorii sunt persoane de o vârstă înaintată sau sunt boschetari. Sunt agenţi economici care dispun de spaţii comerciale, dacă puteţi să vă imaginaţi, de 2 metri pătraţi. Vreau să vă asigur că obligaţia mea de bază, pe care mi-am asumat-o, odată cu preluarea funcţiei, este combaterea fenomenului respectiv, pentru totdeauna şi urmează să fie interpretat, sub aspectul trecutului.

Am ales o altă strategie. Nu combatem fenomenul care este deja reflectat în evidenţa contabilă, deoarece cu siguranţă urmează să vizităm agenţii economici care au nereguli în evidenţa contabilă. Însă combatem prioritar fenomenul fantom. Până la urmă, ţine doar de cultura, ţine de educaţia societăţii, la general. Prin spălarea banilor, cu ajutorul aşa-numitor firme fantomă, nu putem asigura o bunăstare a societăţii, nu putem asigura pachetul social. Nu putem asigura o pensie părinţilor noştri, nu putem asigura un prezent şi un viitor al copiilor noştri şi, până la urmă, nu putem să fim mândri de ţara pe care o reprezentăm.”

Taguri Valentina Ursu,La sfîrșit de săptămînă cu Europa Liberă,Natalia Gudima,Nicolae Vicol,clasa de mijloc

Acest forum a fost închis
Comment Sorting
Comentarii
     
de: Veaceslav
05.11.2012 10:04
Clasa de mijloc a "abandonat" şcoală şi a fugit din ţară...

de: parere
04.11.2012 10:41
Nu are societatea asta cum să meargă înainte fără asemenea modele, ca al Nataliei! E sarcina societăţii să monitorizeze şi să-i sară în apărare atunci când este persecutată pentru îndrăzneala şi cutezanţa ei! Deci, hai, şi noi suntem parte din societate! ;)

de: vlad de la: chisinau
04.11.2012 09:50
buna analiza, dar se putea mai simplu : in R M exista doua paturi sociale --- 1. hotii ; 2. trudnicii manipulati.

de: Viorel Strambeanu
04.11.2012 09:15
Domana Ursu, ati pus degetul pe rana facand aceasta emisiune. Va multumesc mult pentru tot ce faceti la Europa Libera vorbind despre adevar si dreptate. Sunteti o jurnalista careia va purtam respectul. Mai multe asemenea emisiuni.

de: Procop de la: Chisianu
03.11.2012 19:55
Draga Natalia , pe linga faptul ca esti un antreprenor creativ, mai esti si o doamna destul de indraznaeata! Astazi ,nimeni nu se incumeta sa nu se adapteze ,,regulilor de joc "elaborate de organele de control.Ma bucur pentru faptul ca esti si incerci sa aduci adevarata schimbare promisa de guvernanti si asteptata de cetateni, dar tot odata imi este frica de viitorul tau in calitate de antreprenori , deoarece singura ai mentionat ca in aceste institutii activeaza oameni lacomi , necompetenti si fara frica de lege si dumnezeu care elaboreaza si actioneaza potrivit propriilor reguli de joc.Cei ,, mai buni " din ei , in termeni rezonabili devin sefi si spun ca,pornind de la averea care o detine, se atribuie la categoria de cetateni care este mai superioara dechit cea medii . ..Bravo pentru adevar si sa te aiba DOMNUL in paza !
P.S. Pina acum imi mai roeste in cap sloganul electoral ,,Verde pentru Moldova" !
Domnilor Guvernanti ,oare nu este timpul sa ne coacem, sa muncim pentru acest popor ?

de: din prima sursa
03.11.2012 15:35
am lucrat 6 luni la fisc, eram cu ochii in lacrimi, inspectorii fi(s)cali inpun sa platesti mita si sa achiti impozite... fiecare inspector (mai ales din sectorul TVA, sau directia control) achita lunar sefului o suma bunisoara... pia in 2009 se mai ascundeau de cea ca eu bani... acum mai ca ar pune un praislist de mita))) In ucraina daca platesti mita, stii pentru ce platesti, aici nu intelegi pentru ce platesti :(

de: Tatiana
03.11.2012 14:30
Clasa mijlocie, printre altele, se numeste mijlocie nu doar de acea ca se afla dintre saraci si bogati, dar si de acea ca este cel mai numeros grup de oameni. Dar la noi activitatea antreprenoriala genera venituri mai putini de cat venituri din indemnizatii sociale! Despre ce noi vorbim oameni buni. (

de: Valeriu
03.11.2012 13:22
Bataie de joc in Moldova asta fata de cei care mai au careva afaceri mici, mijlocii. Se imbogatesc doar rechinii si guvernarea.Multumim mult pentru aceasta emisiune si acestei doamne Gudima care ne reprezinta pe multi dintre noi.

de: Maria
03.11.2012 05:16
Cite adevaruri spune dna directoare... Asa ca Dvs. mai rar in Moldova, mult succes in activitatea Dvs. Imi pare foarte rau de ceea ce se intimpla in Moldova si cred ca nimic nici nu se va schimba, exemplul cel mai elocvent este faptul ca parlamentarii au aprobat acum bugetul pentru 2013, unde cele mai multe fonduri sunt pentru salariile si primele lor de parlamentari...

În exclusivitate