Linkuri accesibilitate

Chișinău-Tiraspol: aparenta idilă și involuția ei


Ceasul lui Evgheni Șevciuk, cu inscripția FSB, fotografiat în cursul unui interviu cu Reuters
Ceasul lui Evgheni Șevciuk, cu inscripția FSB, fotografiat în cursul unui interviu cu Reuters

Oazu Nantoi: „constat cu regret că societatea moldovenească este foarte apatică şi guvernanţii noştri asistă neputincios la aceste schimbări de situaţii”.


După o perioadă de aparentă apropiere între Chişinău şi Tiraspol, odată cu instalarea unor noi demnitari în autoproclamata Republică Moldovenească Nistreană, lucrurile par să revină la un fel de stare „tradiţională” – de război rece sau, în orice caz, de impas în dialog. Despre evoluţiile sau, mai degrabă, involuţiile în dialogul dintre Chişinău şi Tiraspol privind reglementarea conflictului transnistrean vom vorbi astăzi cu analistul politic Oazu Nantoi, directorul de programe la Institutul de Politici Publice.

Europa Liberă: A fost, dle Nantoi, o scurtă, recentă, perioadă în care s-a văzut mai mult jumătatea plină a paharului în ceea ce s-ar numi efort de reglementare transnistreană: noi demnitari la Tiraspol, ambiţii reînnoite la Chişinău de a soluţiona conflictul, chiar dacă nu „repede şi bine”, măcar încet şi pe cât e posibil, iniţiative germano-ruse, măsuri de încredere, trenuri peste podul de la Tighina, format „5 + 2” ieşit din hibernare ş.a.m.d. Iată însă că, subit, lucrurile s-au schimbat: impresia este că nici măcar nu se insistă pe partea goală a paharului în procesul de negocieri, ci chiar paharul este făcut cioburi. Aparenta idilă s-a transformat în răceală distantă din nou, în special din partea Tiraspolului. Ce se întâmplă, din punctul Dvs. de vedere? E o situaţie normală?

Oazu Nantoi în studioul Europei Libere de la Chișinău
Oazu Nantoi în studioul Europei Libere de la Chișinău
Oazu Nantoi: „Cred că dacă ne uităm la realităţile din R. Moldova e o situaţie banală. Deoarece pe de o parte schimbările care au avut loc la Tiraspol au însemnat că Federaţia Rusă nu este atotputernică în ceea ce priveşte modelarea opiniei populaţiei din stânga Nistrului.

Federaţia Rusă a dorit un alt candidat la funcţia aşa-zisului preşedinte, însă pe neaşteptate pentru mai multă lume Şevciuk a devenit cel care a coincis cu aşteptările populaţiei din stânga Nistrului. Însă Şevciuk a trecut printr-o fază destul de scurtă când încă mai avea iluzia că el ceva hotărăşte, deoarece din ceea ce vedem noi, experţii care ne ocupăm de această problemă, după ce Şevciuk s-a declarat preşedinte, el a înţeles că depinde totalmente de Federaţia Rusă.

Și atunci când domnul Filat, prim-ministrul Republicii Moldova, în cadrul unei emisiuni televizate, a declarat că scopul final al întrevederilor bilaterale este reîntregirea republicii Moldova, Şevciuk de urgenţă a fost chemat la Moscova şi timp de o săptămână a stat cuminte lângă Dmitri Rogozin, viceprim-ministrul Federaţiei Ruse, demonstrând fidelitatea şi „cuminţenia” în raport cu indicaţiile de la Moscova.”

Europa Liberă: A propos, dle Nantoi, fidelitatea ca fidelitatea, dar haideţi să le luăm pe rând. Recent, liderul autoproclamatei Republici Moldoveneşti Nistrene, Evgheni Şevciuk deplângea situaţia în care nu ar exista progrese cât de cât notabile în negocierile cu Chişinăul. La o întâlnire cu oficialităţi din Federaţia Rusă la Tiraspol, la 14 octombrie, dl Şevciuk a spus între altele că, în tratativele cu partenerii de la Chişinău, „din păcate, pe parcursul anului 2012, nu am reuşit să avansăm în vederea soluţionării mai multor probleme”. Se pare că el ar sugera că nu e vorba numai de importanţa Moscovei în această formulă, ci şi de vina Chişinăului în negocieri, incorecta şi egoista poziţie din partea Chişinăului, se pare?

Oazu Nantoi:
„Aici, dacă ne uităm la realităţile de pe ambele maluri ale Nistrului, eu sunt nevoit să constat că în stânga Nistrului mult mai categoric, să spunem aşa, se insistă asupra realităţilor impuse, adică există o listă de persoane din dreapta Nistrului care nu pot merge în stânga Nistrului, există un FGB, care foarte sever urmăreşte orice manifestări de infidelitate în raport cu ideea independenţei Transnistriei şi de avanpost al Rusiei, pe când la noi pe malul drept se observă o relaxare evidentă.

Funcţionarii şi politicienii moldoveni circulă în stânga Nistrului şi se „pupă” acolo cu liderii regimului anticonstituţional, un oarecare Formuzal, başcanul Găgăuziei, îi decorează pe cei din stânga Nistrului cu prilejul aniversării a 20-a când ei au ajutat autoproclamata republică găgăuză să supravieţuiască la sfârşitul anilor '80, începutul anilor '90. Şi aici vreau să vă spun că probabil Federaţia Rusă, atunci când vorbesc despre Tirasăpol, totdeauna ţin cont de faptul că ei sunt ghidaţi de Federaţia Rusă.

Federaţia Rusă caută motiv ca acel dezgheţ care s-a observat în comunicarea între Tiraspol şi Chişinău să nu dea nici un impact pozitiv. Şi atunci când Tiraspolul insistă asupra politicii paşilor mici, trebuie să conştientizăm că Tiraspolul doreşte să scape de controlul Chişinăului în unele domenii sensibile, cum ar fi sectorul bancar, cum ar fi posibilitatea de circulaţie liberă a cetăţenilor altor ţări, ai Ucrainei şi Federaţiei Ruse în primul rând, care vor să circule pe malul drept şi să traverseze frontierele noastre fără a avea actele în regulă. Şi aici nu este vorba de căutarea sinceră a unei soluţii care se numeşte reîntregirea Republicii Moldova.

Sunt nevoit să constat că Alianţa noastră pentru Integrare Europeană nu manifestă acea voinţă politică, acea coerenţă şi acea competenţă, fără de care noi doar putem să constatăm că problema conflictului transnistrean se reduce la declaraţii banale şi proiectul statalităţii Republicii Moldova rămâne unul neîmplinit.”

Europa Liberă: Cât despre Rusia, dle Nantoi. După nişte improvizaţii în legătură cu iniţiativa Germaniei, Rusia pare să fi revenit la lucrurile pe care le consideră serioase – menţinerea status quo-ului transnistrean ca minimum. „Memorandumul de la Mezenberg" are toate semnele că a eşuat, desanturi întregi de oficialităţi ruse invadează Tiraspolul, transnistrenilor li se spune din Kremlin despre dreptul la autodeterminare. Cum poate fi explicată această schimbare de macaz?

Oazu Nantoi:
„N-a avut loc nici un fel de schimbare de macaz. Cum am comentat noi ironic „Memorandumul de la Mezenberg", faptul că domnul Medvedev pe atunci a semnat acel memorandum deloc nu însemna că competenţele dumnealui se extind şi asupra problemei conflictului din raioanele de est ale Republicii Moldova.

Putin a fost cel care a controlat situaţia; şi atunci când la 21 martie curent domnul Medvedev a semnat decretul prin care am fost desemnat Dmitri Rogozin reprezentant al preşedintelui Federaţiei Ruse pentru o parte a Republicii Moldova, era evident că acel reprezentant va fi reprezentantul lui Vladimir Putin pentru o parte din teritoriul Republicii Moldova.

Acum noi observăm două proiecte care concurează între ele, două proiecte geopolitice. Pe de o parte, Vladimir Putin a anunţat proiectul Uniunii Europasiatice şi în mod firesc pentru Federaţia Rusă, Republica Moldova trebuie să facă parte din acest proiect, şi totodată Uniunea Europeană a anunţat intenţia că în toamna anului 2013 va fi semnat acordul de asociere cu Republica Moldova. Ceea ce înseamnă că va fi trecut un oarecare Rubicon geopolitic pentru Republica Moldova.

În situaţia aceasta se observă că Federaţia Rusă îşi consolidează controlul asupra unei părţi a teritoriului Republicii Moldova sub toate aspectele: financiar, economic, politic, militar, şi noi asistăm neputincios la aceste proiecte şi nicicum încercăm să folosim acele oportunităţi care în mod firesc apar în urma faptului că conflictul nu este unul intern, nu este între populaţia de pe ambele maluri ale Nistrului, ci un conflict între proiectul edificării statalităţii R. Moldova şi ambiţiile neo-imperiale ale Federaţiei Ruse.”

Europa Liberă: În ce măsură împărtăşiţi opinia celor care spun, de exemplu, că această înrăutăţire ar face parte din povestea cu înrăutăţirea relaţiilor între Rusia şi SUA pe subiectul scutului defensiv, că ar fi un răspuns la instalarea unor elemente ale acestui scut în România?

Oazu Nantoi:
„Aici vreau să constat că problema conflictului din raioanele de est ale Republicii Moldova există din punct de vedere juridic din 2 septembrie 1990, când la Tiraspol a fost proclamată Republica Moldovenească Sovietică Socialistă Transnistreană, în componenţa URSS. De atunci au trecut mai mult de 22 de ani şi pe parcursul acestor ani au fost mai multe situaţii şi noi putem doar să constatăm neputincios că, iată, apar nişte factori care, în fond, explică situaţia.

Totodată eu iarăşi sunt nevoit să constat cu regret că societatea moldovenească este foarte apatică şi guvernanţii noştri asistă neputincios la aceste schimbări de situaţii şi nu folosesc acele oportunităţi care apar în mod firesc pentru a mişca situaţia spre reîntregirea Republicii Moldova. Astăzi este baza anti-rachetelor de la Deveselu, mâine va fi încălzirea globală, va fi nu ştiu ce, dar apare întrebarea: noi ce întreprindem ca Republica Moldova să devină un stat integru, fără prezenţă militară străină şi fără ingerinţele din exterior?”

Europa Liberă: Autorităţile ca autorităţile, asistă, cum spuneţi, sau nu. Dar cum percepe presa din R. Moldova şi, în consecinţă, populaţia de pe malul drept atât realităţile din regiunea secesionistă, cât şi modul în care se negociază o soluţie a conflictului transnistrean? Are un cuvânt, calificat, de spus mass media în acest sens inclusiv pentru oficialităţi? Ştiu că chiar astăzi este programată o reuniune de natură să constate ceva în acest sens, sau să sugereze presei ceva.

Oazu Nantoi:
„Da, astăzi IPP, în parteneriat cu Fundaţia Friedrich Ebert din Republica Moldova, încercăm să realizăm o acţiune modestă care se reduce la ceea că un grup de experţi care pricep ceva în conflictul din raioanele de este a Republicii Moldova vor avea o discuţie deschisă, sper informală, cu reprezentanţii mass-media de pe ambele maluri ale Nistrului.

Şi aici eu vreau să remarc că problema conflictului există mai mult de 22 de ani şi, în perceperea conflictului, au apărut nişte stereotipuri evident greşite şi presa uneori jonglează cu aceste stereotipuri şi concetăţenii noştri nu înţeleg esenţa celor ce se întâmplă. Iniţiativa noastră de azi urmăreşte scopul să ajutăm reprezentanţii mass-media să înţeleagă mai în profunzime esenţa lucrurilor care se întâmplă şi, pe această cale, să contribuim la informarea mai corectă a concetăţenilor noştri de pe ambele maluri ale Nistrului.

Noi nu avem iluzii vizavi de libertatea mass-media din stânga Nistrului, dar oricum comunicarea inter-umană este foarte importantă în asemenea situaţii. Şi pe această cale dorim să sensibilizăm opinia publică din Republica Moldova, demonstrând că aceşti 22 de ani sunt 22 de ani de oportunităţi ratate în calea spre normalitate, ca să avem un stat din care să nu evadăm, dar cu care să ne mândrim. E o abordare niţel idealistă, dar fără o doză oarecare de idealism nu se mişcă lucrurile pe pământ.
XS
SM
MD
LG