marți, septembrie 02, 2014 Ora Locală 21:48

Moldova

Proiectul „Energie şi Biomasă” și beneficiarii săi

Reportaj la grădinița din Crasnoarmeiscoe, Hâncești.


În condiţiile în care R. Moldova încă nu a încheiat un contract de livrare a gazelor naturale cu compania rusă „Gazprom”, iar preţul cărbunelui creşte în fiecare an, tot mai multe instituţii publice din ţară aleg să se încălzească pe timp de iarnă utilizând biomasa produsă din paie sau crengi uscate. Este şi cazul grădiniţei din satul Crasnoarmeiscoe, Hânceşti, care îşi asigură încălzirea arzând pelete de floarea soarelui. Diana Răileanu a fost să vadă cît de cald este în această gradiniţă.

De la Crasnoarmeiscoe ajungi într-o oră cu microbuzul
x
până în capitală. Aşezată între dealuri, localitatea nu duce lipsă de resturi de cereale, mai ales pe timp de toamnă.

Din acest motiv, administraţia satului s-a gândit să utilizeze energia pe care, metaforic vorbind, o calcă în picioare, pentru a încălzi grădiniţa din localitate. Directoarea instituţiei, Svetlana Grubleac, spune că s-a lăsat convinsă din prima, mai ales după ce a înţeles că va plăti de două ori mai puţin pentru a încălzi grădiniţa:
 
Svetlana GrubeacSvetlana Grubeac
x
Svetlana Grubeac
Svetlana Grubeac
„Desigur nu ne ajungeau bani pentru încălzirea grădiniţei. Până acum pentru o tonă de cărbuni plăteam aproape 4 mii de lei, astăzi pentru o tonă de pelete de floarea soarelui plătesc 2 mii de lei. Însă diferenţa nu constă doar în bani. Cu cărbuni reuşeam să încălzim doar câteva odăi în care copii mâncau, dormeau, se jucau. Acum este căldură peste tot.”
 
Motivele financiare dar şi căldura produsă din biomasă i-a pus pe gânduri pe unii săteni din Crasnoarmeiscoe. Svetlana Pisiuc, de exemplu, nu exclude posibilitatea să renunţe la cărbune şi lemne şi să-şi instaleze în gospodărie un cazan de ardere a paielor sau a peletelor:
 
Svetlana PisiucSvetlana Pisiuc
x
Svetlana Pisiuc
Svetlana Pisiuc
„Numaidecît că o să-şi pună fiecare, pentru că o tonă de pelete costă mai ieftin decît o tonă de cărbuni şi eu socot că o să fie de acord mai multă lume ca să-şi pună aşa căldură.”
 
Utilizarea energiei produse din resturi de cereale generează nu doar căldură dar şi locuri de muncă. Bunăoară, pentru asigurarea grădiniţei cu combustibil din biomasă, în satul
Bio combustibilBio combustibil
x
Bio combustibil
Bio combustibil
vecin a fost lansată o linie de producere a peletelor la care au fost angajaţi şase oameni.
 
Autorităţile moldovene şi-a propus până în anul 2020 să reducă consumul de gaze şi cărbune cu 20%. Acest lucru însă nu înseamnă că Republica Moldova nu va mai avea nevoie de energia importată de peste hotare, mai exact din Federaţia Rusă, explică ministrul Economiei, Valeriu Lazăr:
 
„Să nu ne ducem pe extreme, fiindcă vom nevoie în continuare şi de gaze naturale şi de cărbune. Pentru
Vicepremierul Valeriu LazărVicepremierul Valeriu Lazăr
x
Vicepremierul Valeriu Lazăr
Vicepremierul Valeriu Lazăr
procesele industriale complexe, să zicem Fabrica de sticlă sau s Uzina Metalurgică, care nu pot utiliza doar pelete sau brichete, noi vom avea nevoie în continuare pentru proiecte industriale mari, de gaze naturale, vom avea nevoie de cărbune, dar dacă vom reuşi ca 20 % să substituim prin materia primă locală, prin energia locală, vă daţi seama ce efect o să fie multiplu.”
 
Proiecutul „Energie şi Biomasă” finanţat de Uniunea Europeană îşi propune ca până în anul 2014 să conecteze peste 130 de grădiniţe şi şcoli din ţară la sisteme de încălzire pe bază de biomasă. Mai ales că, potrivit experţilor, anual pe câmpurile Republicii Moldova rămân neutilizate aproape 700 de mii de tone de paie şi alte resturi de cereale, prelucrarea cărora este echivalentul unei pătrimi din importul anual de gaze naturale.

Taguri moldova,Radio Europa Liberă,Diana Răileanu,Valeriu Lazăr,reportaj,Energy & Biomass Project,Svetlana grubeac

Acest forum a fost închis
Comentarii
     
În acest forum nu există încă niciun comentariu. Fiţi primul şi contribuiţi cu unul

În exclusivitate