duminică, aprilie 20, 2014 Ora Locală 17:27

În jurul Moldovei

Stefan Fule reia la Bucureşti mesajul de încurajare pentru R.Moldova

Comisarul european pentru extindere sugerează că R.Moldova are șanse să devină membră a UE.

Stefan FuleStefan Fule
x
Stefan Fule
Stefan Fule
MĂRIMEA TEXTULUI - +
Despre Moldova ca „poveste de succes” a vorbit astăzi, la Bucureşti, comisarul Uniunii Europene pentru extindere şi bună vecinătate, Stefan Fule. Despre scopul vizitei sale în Romania – ţară a Uniunii Europene din 2007, ne spune mai multe, Sabina Fati:
 
România a evoluat în ultimii ani sub așteptări, în vreme ce Republica Moldova a avansat pe drumul reformelor cu „o viteză fără precedent”. Comparația a fost făcută la București de Stefan Fule, comisarul pentru extindere si vecinatate care a constatat că „România a avut o performanță submediocră în ultimii cinci ani și nu și-a folosit pe deplin avantajele, influența. dimensiunea și resursele pentru a putea deveni un exemplu de succes”. În schimb, Republica Moldova „este o poveste de succes” pentru că a făcut progrese „concrete” într-o perioadă foarte scurtă de timp.
 
Contrastul dintre cele două peisaje descrise de comisarul pentru extindere si vecinătate este și mai accentuat dacă luăm în considerare declarația sa de săptămâna trecută în care a explicat că România a intrat nepregătită în Uniunea Europeană.
 
În schimb, Stefan Fule sugerează că Republica Moldova are șanse să devină membră a Uniunii, dacă își păstrează ritmul reformelor. Este o formulă prin care oficialul de la Bruxelles încearcă să încurajeze statele aflate la periferia continentului, oferindu-le o perspectivă, chiar dacă destul de îndepărtată.
 
„La capătul Parteneriatului Estic nu se află un zid”, a subliniat comisarul pentru extindere și vecinătate, glosînd asupra faptului că aprofundarea integrării și extinderea sînt două procese care fac parte din AND-ul Uniunii.
 
Parteneriatul Estic este un acord de asociere semnat în 2009 între 6 state foste sovietice și Uniunea Europeană, iar politica de vecinătate a fost concepută de strategii de la Bruxelles în mod distinct de politica de lărgire.
 
Altfel spus, politica de vecinătate nu a fost gîndită pentru pregătirea lărgirii, fiindcă după cum explica Gunter Verheugen, fostul comisar pentru integrare, „țările cărora i se adresează nu sînt vizate pentru o viitoare integrare”.
 
Mecanismul inițial, face astfel o diferențiere clară între statele Balcanilor de Vest,  care ar putea deveni cândva membre, și țările Parteneriatului Estic, pentru care a fost creată posibilitatea asocierii.
 
Stefan Fule vrea să modifice acest design pe care îl consideră incorect, dar optimismul său ar putea fi limitat de eșecurile succesive ale Bruxelles-ului din ultimii ani.
 
Parteneriatul European pentru vecinătate s-a dezvoltat până acum pe patru direcții: Rusia, grupul Ucraina, Moldova, Belarus; Caucazul de de Sud (Armenia, Azerbaidjan și Georgia) și statele din Sudul Mediteranei (Algeria, Egipt, Israel, Iordania, Liban, Libia, Maroc, Autoritatea Palestiniana, Siria si Tunisia).
 
Încă nu este foarte clar câtă Europă își dorește Rusia și dacă, la o adică, ar fi de acord cu extinderea unor instituții comune în spațiul său vital.
 
Pe de altă parte, proiectul european va stagna sau chiar se va restrînge, în absența fondurilor necesare dezvoltării acestor state, aflate la marginea continentului, dar și pe fondul contracțiilor de tot felul care au loc în interiorul Uniunii.
 
Amânarea primirii României și Bulgariei în Spațiul de Liberă Circulație, Schengen, este deja un semn, că porțile Europei încep să se închidă. Stefan Fule a explicat la București că „orice discuție despre aderarea la Schengen sau despre trecerea la euro nu va fi posibilă cîtă vreme Romania este sub Mecanismul de Cooperare și Verificare”. România nu reușește de cinci ani să scape de monitorizare, iar Bruxelles-ul ar putea renunța doar dacă justiția se dovedește a fi cu adevărat independentă.
 
Ridicarea monitorizării nu se afla, în primă instanță, printre condițiile aderării țării la Schengen, dar a fost adăugată pe parcurs, pe de o parte, pentru că politicienii continuă să pună piedici justiției și, pe de altă parte, pentru că marile puteri europene și-au dat seama că extinderea a fost prea rapidă și a inclus țări care nu fac față concurenței comunitare și nu se pot adapta regulilor Uniunii Europene, iar din acest grup al neadaptatelor nu face parte doar Grecia.

Taguri moldova, Sabina Fati, Parteneriatul Estic al Uniunii Europene, Bucuresti, Stefan Fule

Acest forum a fost închis
Comentarii
     
În acest forum nu există încă niciun comentariu. Fiţi primul şi contribuiţi cu unul

În exclusivitate