Linkuri accesibilitate

„Sectorul cultural poate fi o practică bună pentru tot restul Guvernului”


Vasile Botnaru în dialog cu Angela Stafii.


Parlamentul a votat recent, în prima şi a doua lectură, proiectul Legii bugetului de stat pentru 2013. Accentele care se pun sunt ilustrarea cea mai clară a strategiei economice a guvernului pentru anul viitor: care sectoare sunt prioritate şi de ce ? Nimeni nu va fi mulţumit, toată lumea aşteaptă mai mulţi bani de la stat, dar într-o perioadă de criză economică, cel mai important ar fi ca bugetul să fie echilibrat. Vasile Botnaru a stat de vorbă cu experta in politici publice Angela Stafii:

Angela Stafii: „Eu cred că, în general, sectorul cultural poate fi o practică bună pentru tot restul Guvernului, pentru toate instituţiile publice. Pentru că e vorba de sistemul de management al performanţelor, de stabilire a anumitor priorităţi: fie noi mergem pe priorităţi care ţin de, generic vorbind, dezvoltarea neamului... Dar pe interior sunt acţiuni, care, nu contează, organizarea festivalului ar putea fi, de exemplu, una dintre acţiuni. Ar putea fi liniştit făcută cu ajutorul sponsorizărilor. Pentru aceasta nu trebuie acordate două milioane de lei. Sau teatrele. Eu înţeleg că salariile sunt foarte mici. Şi atunci oamenii cumva recuperează, dar se plătesc salarii duble sau triple pentru un singur angajat. Şi atunci, dacă ar merge pe indicatori de performanţă, teatrele pe număr de spectatori, muzeele pe număr de vizitatori, expoziţiile pe care le elaborează, le creează, bibliotecile iarăşi pe număr de utilizatori, programe dezvoltate virtual, cheltuielile ar scădea. Ministerul Culturii a elaborat acuma o politică publică legată de teatre şi s-a demonstrat că statul câştigă din această politică aproximativ un milion şi ceva de lei. Şi acesta este abia începutul, în momentul în care teatrele vor începe să se descurce singure, ceea ce e şi normal să se întâmple, povara statului va scădea şi atunci vom putea da, aloca banii în altă parte.”

Europa Liberă: Dar sunt domenii care nu vor fi niciodată profitabile: Muzeul de Arheologie unde sunt nişte oale vechi...

Angela Stafii:
„Dacă acest Muzeu de Arheologie ar avea expoziţii... A fost efectuat un studiu pe disponibilitatea de a plăti a cetăţeanului, acuma, recent. Vizitatorii de la diferite muzee au spus că sunt disponibili să plătească de la 15 la 150 de lei, în funcţie de expoziţia pe care o văd. Ele sunt neatractive. Din cauza aceasta nu au vizitatori. Din cauza aceasta nimeni nu dă 20 de lei pe bilet. În momentul în care acest Muzeu de Arheologie ar şti cum să-şi promoveze produsul, să fie pus în situaţia să promoveze. Să nu primească bani, dacă nu are performanţe. Clar.”

Europa Liberă: Dar, pe de altă parte, fiţi de acord, vedem la televizor tot felul se sărbători care costă foarte multe milioane, inclusiv curăţirea gunoiului, care nu e cum să măsori eficienţa lor, pentru că au fost poate 100 de oameni în piaţă, dar alte 3 milioane au stat în faţa televizorului şi au devenit mai patrioţi. Cum facem cu genul acesta?

Angela Stafii:
„Au devenit mai patrioţi? S-au făcut ceva studii de impact ca să se demonstreze să au devenit mai patrioţi? Păi, haideţi să vorbim aşa: sau noi vorbim de performanţe în interiorul unui domeniu şi atunci e foarte clar că şi aici trebuie să se rezolve problema. De aceea reparăm atâta timp casele de cultură care s-au transformat în nişte localuri, nu ştiu, de distracţie permanentă, dar nici nu e de calitate distracţia că ar fi fain să fie entertainment acolo. Se întâmple alte lucruri. Să organizeze barurile discoteci, că ar putea să facă aceasta. Centrele acestea, casele de cultură să fie centre multifuncţionale. Dacă nu – închise. Nimeni nu are nevoie de clădirea pentru care se plăteşte încălzire. Sunt foarte mulţi bani alocaţi pentru reparaţii capitale, în cultură, pentru case de cultură.”

Europa Liberă: Dar nu exageraţi totuşi cu raţionalizarea? N-o să omoare anumite domenii ale culturii care nu pot să fie eficiente, prin definiţie?

Angela Stafii:
„De exemplu, protejarea patrimoniului. În zona aceasta, statul trebuie să aloce banii. Aceasta este o prioritate. Noi avem bogăţii pe care nu neapărat le vedem toţi. Dar muzeele sunt pline de piese foarte importante.”

Europa Liberă: Sau biserica de la Căuşeni, de exemplu.

Angela Stafii:
„Sau biserica. Patrimoniul, în general. Acesta trebuie protejat. Pentru dezvoltarea patrimoniului trebuie alocaţi bani. Aceasta nu se întâmplă astăzi. În schimb teatrele sunt finanţate foarte bine, pe când teatrele ar putea să se descurce singure. Deci, e vorba de aceasta, de ce n-ar exista un fond pentru cultura undeground? De ce se promovează tot aceeaşi? De ce un pictor sau scriitor să nu poată să-şi publice cartea, având premiul de la Ministerul Culturii, de exemplu? În sensul acesta raţionalizare, nu în sensul tăiem tot ce nu aduce bani. Pentru că sunt lucruri care nu aduc bani acum, dar ele prezintă o valoare. Deci, în sensul de a vedea foarte clar care sunt priorităţile noastre, ce vrem, unde vrem să fim în 20 de ani.”

Europa Liberă: Dar pentru vitrina în exterior, că, de regulă, cultura duce informaţia despre Republica Moldova şi acolo iarăşi e foarte greu să măsori eficienţa, ce criterii ar fi de aplicat?

Angela Stafii:
„Eu, în general, cred că nu trebuie impuse anumite limite legate de vitrinele care ies. Libertatea artistului este extrem de importantă şi atunci noi vom avea calitatea actului artistic şi a produsului artistic. Tocmai pentru aceasta Ministerul ar putea da bani, nu să decidă ei cine pleacă, dar să le plătească drumul, pentru ca să plece. Pentru că am avut foarte multe cazuri: Valentina Naforniţă şi mulţi, mulţi alţi care iau premii foarte serioase. Pavel Brăila care face ceea ce face în Germania. Trebuie susţinut artistul şi nu clădirea, nu instituţia în sine. Aceasta e ideea.”

Europa Liberă: Experienţa institutelor culturale, în special a Institutului Cultural Român, este un exemplu pentru noi sau încă e devreme să ne gândim la aşa ceva?

Angela Stafii:
„Ştiţi, eu mă gândeam foarte mult la aceasta şi găsisem azi dimineaţă şi un raport despre o oarecare fundaţie din Moldova care subvenţionează programele culturale. Eu cred că noi nu suntem încă pregătiţi pentru institute culturale, tocmai din cauza că nu ne-am eliberat de mentalităţile vechi, care să ne permită să fim liberi, chiar dacă luăm bani de la alţii. Şi atunci, în afară de aceasta, Institutul Cultural Român e pentru o zonă geografică extrem de largă. Faci un institut cultural moldovenesc – nu neapărat pot să pronunţ aceasta – pentru Spania, pentru Portugalia, pentru Italia, pentru diasporă? Ce oferim noi diasporei?”

Europa Liberă: Eu mă refer ca metodă de funcţionare, de parteneriate de căutare a fondurilor de intrare în proiecte europene. În sensul acesta

Angela Stafii:
„Acesta da. În sensul acesta da. Dar căutarea fondurilor... iarăşi e vorba de nişte abilităţi pe care le deţin autorităţile. Sau artiştii. Şi care pot fi dezvoltate.”
XS
SM
MD
LG