Linkuri accesibilitate

Pussy Riot şi sistemul penitenciar din Rusia


Maria Aliohina şi Nadejda Tolokonnikova
Maria Aliohina şi Nadejda Tolokonnikova

Cele două membre ale grupului s-ar putea lovi de condiţii şi mai severe de detenţie, parţial pentru că sunt cunoscute, parţial din motive politice.


În scurt timp, două dintre membrele grupei punk Pussy Riot, Maria Aliohina şi Nadejda Tolokonnikova vor afla unde vor ispăşi cei doi ani de închisoare la care au condamnate pentru protestul anti-Putin din principala catedrală din Moscova. Şi aşa s-a reaprins o discuţie despre condiţiile de viaţă şi muncă din penitenciarele pentru femei: zeci de femei care împart o celulă, violenţă, abuzuri. Ileana Giurchescu rezumă relatarea corespondentei Europei Libere, Dasy Sindelar:

Inna Bazibina a fost doi ani într-o colonie de muncă forţată după ce fusese condamnată pentru contrabandă şi a strâns o mulţime de mărturii de la foste deţinute pe care, după eliberare, le-a publicat pe internet.

Dar crede că cele două membre ale grupului Pussy Riot se vor lovi de condiţii şi mai severe de detenţie, parţial pentru că sunt cunoscute, parţial din motive politice. Mai mult, Bazibina este convinsă că vor fi trimise în una din cele mai temute colonii de muncă silnică, undeva în Mordovia. Este o zonă de mlaştini, clima este dură, vara este plin de ţânţari, mai povesteşte fosta deţinută, Europei Libere.

Pentru moment, Aliohina şi Tolokonnikova sunt într-o închisoare, relativ civilizată, de la Moscova, iar avocatul lor a cerut ca cele două fete să rămână acolo, pentru că ambele au copii mici. Cererea a fost respinsă şi acum aşteaptă să fie mutate într-unul din cele 40 de lagăre de muncă forţată. Cea de a treia membră a grupului, Ecaterina Samuţevici a fost eliberată condiţionat săptămâna trecută.


Potrivit legii, persoanele condamnate la mai mult de 6 luni închisoare sunt transferate într-un lagăr în apropierea oraşului unde au reşedinţa oficială. „În apropiere”, în sistemul penitenciar din Rusia este însă o noţiune relativă.

Acum se speculează că Tolokonnikova, care are domiciliul la Norilsk , ar putea ajunge într-un din cele trei temute lagăre din Mordovia, la peste 450 de kilometri de Moscova. Nici Aliohina, care este din Moscova, nu va fi mult mai aproape de casă. Speculaţiile sunt că-şi va ispăşi pedeapsa undeva în regiunea Şakovo, la peste 400 de kilometri sud de capitala rusă.

Desigur, penitenciarele de astăzi nu pot fi comparate cu sistemul crud al GULAG-ului sovietic. Astăzi, deţinutele lucrează numai opt ore pe zi, în general, în ateliere de manufactură şi sunt chiar plătite, un pic, bani cu care-şi pot cumpăra articole sanitare, ţigări sau ceva mâncare.

Cu toate acestea, activişti pentru drepturile omului atrag atenţia că deţinutele trăiesc în condiţii precare, fără nici un fel de şansă la un pic de viaţă privată. Mai mult, în închisori domneşte o ierarhie severă între deţinute şi de cele mai multe ori, cele mai tinere sau mai vulnerabile sunt maltratate, chiar violate de gardieni sau alţi deţinuţi.

Cele două fete din Pusy Riot au numai 22 şi respectiv 24 de ani, iar situaţia lor ar putea fi mult complicată şi de faptul că între timp sunt cunoscute. O notorietate care s-ar putea întoarce împotriva lor. Mai ales pentru că sunt condamnate pentru huliganism, motivat religios. Şi asta într-o societate tradiţionalistă, care se declară în cea mai mare parte credincioasă.

Maşa Noel a fost şi ea doi ani într-un lagăr de muncă forţată, condamnată pentru furt, şi crede că mult va depinde de ordinele pe care le va primi administraţia lagărului. Dacă vor încerca să facă din cele două tinere exemple de re-educare, atunci ar putea fi supuse unui regim foarte dur, crede Maşa Noel. Pe de altă parte, ar putea avea şi noroc pentru că la doi gardieni cruzi, ai toate şansele să întâlneşti şase, mult mai umani. Problema este să rezişti primele luni în sistemul penitenciar, declară Noel, Europei Libere.
  • 16x9 Image

    Ileana Giurchescu

    Un „dinozaur” al Europei Libere, am început să lucrez în redacția de limba română încă din 1987, la Munchen, Germania, unde mi-am descoperit și cultivat interesul pentru știri și politica internațională. Ca membră a echipei de la Radio Europa Liberă, am „făcut” revoluțiile din 1989, am scris despre căderea URSS și am relatat în direct, alături de Nestor Rateș, despre atentatele teroriste din 11 septembrie 2001. Rămân fascinată de istoria și moștenirea lăsată de Europa Liberă în arhiva audio.

XS
SM
MD
LG