Era o vreme, nu cu mult timp în urmă, cînd se relata că Rusia avea un cuvînt greu de spus cu privire la cine anume era numit în fruntea „ministerelor puterii” (apărare, interne, securitate și afaceri externe) din Georgia. Miheil Saakașvili a pus capăt acestei practici în 2003, iar rezultatul a fost o deteriorare serioasă a relațiilor cu Moscova. Noul premier desemnat Bizdina Ivanișvili a afirmat că va încerca să îmbunătățească relațiile cu Rusia, menținînd însă orientarea pro-occidentală a lui Saakașvili. Va putea el găsi calea de mijloc între confruntare și capitulare? Ce ne spune componența viitorului său cabinet? Un posibil răspuns în analiza corespondentului Europei Libere Robert Coalson, rezumată de Lucian Ștefănescu.
Miliardarul Bidzina Ivanișvili a promis în campania electorală că va reduce nivelul de confruntare cu Rusia, fără să sacrifice orientarea Georgiei spre integrarea europeană, sau relațiile apropiate cu Statele Unite, și o eventuală intrare în NATO.
Un semnal important legat de cum anume vrea el să pună asta în practică a fost dat în 8 octombrie, cînd Ivanișvili a anunțat lista miniștrilor săi desemnați.
Potrivit analiștilor, alegerile făcute de el pentru echipa de politică externă sugerează că intenționează să atenueze retorica ce a marcat relațiile cu Rusia, să îmbunătățească relațiile economice cu această țară, și să revizuiască atitudinea autorităților de la Tbilisi față de regiunile separatiste pro-moscovite Abhazia și Osetia de sud.
Între cei nominalizați pentru portofoliile guvernamentale se află fostul ambasador la ONU Irakli Alasania, un sprijinitor fervent al integrării europene, lider al partidului pro-occidental Georgia Noastră. Purtătoarea de cuvînt a lui Ivanișvili, fost ambasadoare a Georgiei în Germania, Mika Panjikidze, a fost desemnată pentru șefia ministerului de externe.
Probabil cea mai ușor de îndeplinit promisiune a lui Ivanișvili va fi aceea de a reface legăturile economice cu Rusia, care de ani de zile a boicotat exporturile georgiene de vin și apă minerală.
Dar problema principală dintre Moscova și Tbilisi, statutul provinciilor georgiene separatiste Osetia de Sud și Abhazia, promite însă să fie una dificilă: după războiul din 2008, Moscova a recunoscut independența celor două regiuni, iar Georgia le consideră sub ocupație rusă.
Maia Panjikidze, desemnată, cum spuneam, la externe, a spus la 8 octombrie că acest conflict nu va putea fi rezolvat cu ușurință:
„Avînd în vedere că Rusia operează două ambasade, una la Suhumi și alta la Țhinvali, reluarea relațiilor diplomatice e o chestiune foarte dificilă. Dar va trebui să o rezolvăm. E prea devreme să spunem ce pași concreți vor face ambele părți. Am afirmat de nenumărate ori - aceste relații nu vor fi corectate într-o zi sau două, cît timpă 20 la sută din teritoriul Georgiei este sub ocupație rusească.”
Cu toate acestea, unul din consilierii coaliției Visul Georgian, profesorul Lincoln Mitchell de la Universitatea Columbia din New York, spune că există loc de manevră în ce privește această chestiune aparent de nerezolvat.
În opinia lui Mitchell, faptul că Saakașvili a tratat problema doar ca pe un conflict între Moscova și Tbilisi a fost echivalent cu acționa de parcă în Abhazia și Osetia de Sud nu ar locui oameni.
Ca rezultat, după opt ani de președinție a lui Saakașvili, acest regiuni sînt mai departe de Tbilisi ca niciodată. În opinia pofesorului american, noul guvern are șansa de a corecta această stare de fapt.
Iar analiștii spun că noua echipă a lui Ivanișvilii ar putea mișca lucrurile înainte: de ani de zile ministrul desemnat al apărării Alasania s-a pronunțat pentru stabilirea unor legături directe între Tbilisi și provinciile separatiste și a insistat că Georgia trebuie să le atragă înapoi devenind ea însăși o țară prosperă și cu adevărat democratică. Alasania a fost unul din negociatorii lui Saakașvili în discuțiile cu Abhazia și are reputația de a fi singurul politician georgian important cu care liderii separatiști de la Suhumu vor să stea de vorbă.
În același timp, numirea pro-occidentalului Alasania la apărare trimite un semnal clar că Georgia își va continua eforturile pentru a fi primită în NATO.
O altă figură importantă, cu o reputație pragmatică similară este Paata Zakerișvili, nominalizat la funcția de ministru de stat pentru reintegrare.
Thomas de Waal dela Carnegie Endowment Caucasus spune că numirea acestuia arată o modificare reală a politicii de pînă acum a lui Sakașvili:
„Paata Zakerișvili este georgianul care a fost poate cel mai implicat în dialogul cu abhazii și osetienii, mergînd pe câmpul de luptă pentru a negocia schimburi de prizonieri și repatrierea militarilor uciși în Abhazia. E un bărbat care îi respectă cu adevărat, și ei îl respectă la rîndul lor.
De Waal adaugă că refuzul lui Saakașvili de a se adresa direct regiunilor separatiste, în special în cazul Abhaziei, i-a făcut pe ruși să ia de-a gata dependența regiunilor față de Moscova, iar asta s-a putea schimba curînd:
„Ar putea fi un adevărat coșmar pentru ruși - să aibă un georgian care vrea să dialogheze cu adevărat și substanțial cu abhazii și osetinii de sud.”
