Moldova între Uniunea Europeană și Uniunea Eurasiatică

Republica Moldova nu va renunţa la integrarea în Uniunea Europeană în schimbul unui preţ mai mic pentru gazele ruseşti – declaraţiile aparţin liderilor coaliţiei de guvernare, dar disputele încotro merge Moldova, spre Est sau spre Vest, continuă. Unii moldoveni vor în Uniunea Europeană, alţii – în Uniunea Euroasiatică. Despre beneficiile şi impactul pe care ar putea să-l aibă Moldova de la o Uniune sau de la alta alta vorbim la acest sfârşit de săptămână.

Uniunea Europeană ar putea semna Acordul de Asociere cu Republica Moldova într-un an, înaintea summit-ului Parteneriatului Estic, programat în noiembrie 2013, apreciază preşedintele Comisiei Europene, Jose Manuel Barroso. În discuţiile avute cu locuitorii din Cahul, oamenii recunosc că nu au reţinut această declaraţie a înaltului demnitar occidental, dar că mulţi dintre ei şi-ar dori o apropiere a ţării de Uniunea Europeană.

„Aş zbura şi m-aş duce acolo, în Italia.”

„Am copii peste hotare şi aşa aş vrea să mă duc şi eu la dânşii, să vină şi ei la mine, o unite să fie...”

„În Europa... Eu aşa am înţeles. Ceva eu ştiu, s-a schimba situaţia, poate mai bună [va fi]. Că aşa se spune că parcă în Europa e mai bine. După cum suntem noi cu Moldova în situaţie grea...”

„Niciodată nu vom intra în Europa cu salariile şi cu educaţia noastră, şi cu toate celea. De atâta că sunt venită acuma de acolo şi am văzut cum trăieşte lumea acolo şi cum trăim noi. Nu, peste 20 de ani mătincă n-o să intrăm. Îmi pare rău de ţara aceasta.”

„Nado citobî abiedinilisi bâvşie savetskie stranî, patamu şto Evropa nas ne jdiot.”

„Cu intrarea în Europa, Moldova va pierde foarte mult. Părerea mea este că vom fi conduşi de Europa, cât în politică, cât în baza religioasă.”

„Integrarea europeană cred că e un avantaj, e un nivel de viaţă mai ridicată a republicii, dezvoltarea economiei.”

„Poate şi cultura asta... mai frumos [va fi]: am în vedere curăţenia poate, dezvoltarea poate ceva mai bun[ă va fi].”

„Ia dumaiu şto mî doljnî tuda vstupiti. Mî zaslujîvaem, u nas oceni trudaliubivîi narod.”

„Cu Europa să ne înţelegem: să avem de lucru, de mâncare...”

„Uniunea Europeană asta e toată Moldova noastră, care ne alimentează. De ce moldoveanul se duce peste hotare şi lucrează la dânşii, dar el e foarte plătit. E corect?”

„În Moldova noastră nu-s reguli defel.”

„Mî ne gadnî dlia Evropî. Mî samîie bednîie, Moldova.”

*

În pofida dificultăţilor, Uniunea Europeană este o structură funcţională, iar Uniunea Euroasiatică este un proiect care nu a demonstrat că este viabil deocamdată. Este părerea lui Avram Micinschi, preşedintele raionului Cahul. El se mândreşte că, de mulţi ani, este cetăţean al comunităţii europene, pentru că are cetăţenia României, chiar dacă în funcţie a ajuns fiind promovat de Partidul Comuniştilor al cărui membru este.

Europa Liberă: Raionul Cahul se află în imediata vecinătate cu Uniunea Europeană.

Avram Micinschi: „De 14 ani, tot aruncăm peste Prut idei şi propuneri, şi respectiv primim invitaţii, prin cadrul euro-regiunii Dunărea de Jos care este una din cele mai viabile din Republica Moldova. Am început, în ultimii ani, să implementăm proiecte în domeniul cultural.”

Europa Liberă: Pe dimensiunea economică ce vă reuşeşte?

Avram Micinschi: „Pe dimensiunea economică până când nu ne reuşeşte nimic.”

Europa Liberă: De ce?

Avram Micinschi: „De aceea că aşa este legislaţia. Nu permite activitatea instituţiilor cu capital străin, numai mixt, în afară de întreprinderile mixte pe care le avem (dar noi avem undeva peste 20 de întreprinderi mixte moldo-române), care activează în teritoriu. Sunt întreprinderi comerciale, în primul rând, de mărfuri industriale. Sunt întreprinderi care exportă grâne, transportă strugurii şi respectiv vinurile.”

Europa Liberă: Şi dacă ar fi legislaţia perfectă, ce v-ar reuşi?

Avram Micinschi: „Se va reuşi ca să fie aduse încoace investiţii, utilaje. În anii ’90, erau nişte relaţii mult mai simple. Mergeau cei care făceau agricultură cu utilajele lor şi efectuau anumite lucrări agricole. Veneau de acolo investitori. Astăzi nu mai vin. Nici ai noştri nu se pot duce încolo şi nici ei. Ori se duc cu totul şi îşi fac business-ul acolo, în România, ori încetează aici să aibă o activitate...”

Europa Liberă: Cum vedeţi acest proces de eurointegrare?

Avram Micinschi: „Din ceea ce ştim noi din presă, parcă e bine şi frumos.”

Europa Liberă: Dar aici, în teritoriu?

Avram Micinschi: „Dar aici, în teritoriu, oamenii nu înţeleg ce e aceasta, eurointegrarea. Ei ştiu că ar vrea să aibă acces liber în România, în Uniunea Europeană. Şi pentru aceasta asaltează, zi de zi, toate consulatele din Republica Moldova şi se vehiculează din 2 părţi: unioniştii că oamenii vor unire cu România, dar ceilalţi că vor în Uniunea Euroasiatică. Dar oamenii vor să aibă o libertate.”

Europa Liberă: Sunt împărţiţi oamenii pe aceste 2 criterii: unii cu Estul şi alţii cu Vestul?

Avram Micinschi: „Nu, sunt împărţiţi, numai politicienii. Şi tot ceea ce s-a făcut de la marşul unirii până la marşul anti-unirii. Acestea sunt, pur şi simplu, nişte show-uri politice pe care le fac domnii politicieni de la centru. Şi pe oameni nu-i interesează aceasta. Pe oameni îi interesează ca ei să aibă acces liber să plece în Uniunea Europeană să facă un ban, să vină acasă să-şi facă afacerile, să-şi soluţioneze problemele.”

Europa Liberă: Unde trebuie să meargă Moldova? Spre Occident, spre Răsărit?

Avram Micinschi: „Moldova trebuie să rămână pe loc şi să aibă relaţii atât cu Estul, cât şi cu Vestul.”

Europa Liberă: Cum?

Avram Micinschi: „Prin relaţii comerciale. Noi am mai mers spre Est. De acolo ne-am desprins şi Rusia a demonstrat chiar şi la ultima întâlnire... a demonstrat că nu are nevoie chiar atât de tare, tare de Moldova, chiar prin faptul că aşa, în demonstrativ, l-a servit pe domnul Filat cu vin italienesc şi nu cu cel moldovenesc. Este o chestiune geopolitică, mai bine zis. Un interes al Rusiei faţă de Moldova.”

Europa Liberă: Ce ar câştiga Moldova, dacă ar deveni membru al Uniunii Europene?

Avram Micinschi: „Ar câştiga o piaţă sigură de desfacere a mărfurilor. Dar astăzi pe piaţa de est nu prea este loc pentru mărfurile moldoveneşti. Piaţa vestică totdeauna a preţuit producţia şi ceea ce s-a fabricat în Moldova.”

Europa Liberă: Dar credeţi că regulile de joc diferă de cum se aplică pe piaţa vestică şi pe cea estică?

Avram Micinschi: „Piaţa vestică, în opinia mea, ar fi mai sigură. Mult mai sigură ar fi, fiindcă chiar colegii mei care nu demult au fost în Ţările Baltice, în ceea ce ţine de activităţile economice sunt mult mai pragmatici decât ceea ce ţine de piaţa estică. Şi zic piaţa vestică le-a asigurat totdeauna un beneficiu şi producţia a fost acceptată. Pe când piaţa din est impune nişte condiţii: deja e saturată de mărfuri şi, chiar dacă vor, vor să-şi promoveze marfa lor şi nu pe a noastră. Asta este salvarea.”

Europa Liberă: Şi totuşi nu toată lumea de la Cahul gândeşte ca şi conducătorul.

Avram Micinschi: „Dacă e să luăm ultimele evenimente care au avut loc şi la Cahul. Ştiind foarte bine o grupă de 100 de oameni care au venit din partea unioniştilor că, la Cahul, vor fi primiţi în furci, de-a cui nevoie trebuiau să sfideze opinia publică? De-a cui nevoie acei care au venit – 100 de la Patrioţi Moldovei şi au găsit arenă şi gură cască aici, la Cahul, şi au polarizat, şi au antagonizat societatea. S-a creat şi o situaţie de îngrijorare. S-a revenit într-un fel la anii ’90, când lumea a început să fie intimidată. Şi eu cred că guvernarea trebuie să facă tot posibilul ca în societatea noastră să fie totuşi o consolidare.”

Europa Liberă: De ce a rămas Cahulul cu această etichetă că e foarte rusificat?

Avram Micinschi: „În primul rând, în oraş componenţa naţională a populaţiei este de 50 la 50. 50% astăzi sunt vorbitori de limbă română şi 50% sunt vorbitori de limbă rusă: ruşi‚ ucraineni, bulgari, găgăuzi.”

Europa Liberă: Etnia rusă de aici, de la Cahul, e împotriva integrării europene?

Avram Micinschi: „Etnia rusă nu este, fiindcă o jumătate de etnia rusă, mai ales, cei de origine găgăuză, bulgară, au cetăţenie română sau bulgărească. Jumătate din raionul Vulcăneşti sunt cetăţeni ai României şi, în afară de „bună ziua”, şi „la revedere” nu ştiu dacă cunosc altceva în română. Ei, pur şi simplu, se tem, cel mai mult se tem de ideea care este vehiculată că va fi unirea cu România, fiindcă ei nu cunosc limba şi ei au o închipuire din ceea ce au văzut şi din ceea ce au auzit...”

Europa Liberă: Şi de ce au luat cetăţenia României?

Avram Micinschi: „Ei sunt interesaţi să meargă în Vest să-şi soluţioneze problemele şi copiii lor deja fac studii acolo. Şi copiii lor fac afaceri acolo. De exemplu, astăzi undeva 10% din populaţia rusofonă deja au înţeles şi merg la şcolile cu instruire în română.”

Europa Liberă: Trebuie să existe politicile statului referitor la mediul lingvistic sau eu, cetăţeanul, trebuie să fiu interesat să cunosc, în primul rând, limba statului unde trăiesc?

Avram Micinschi: „Mie îmi pare că aceste procese trebuie să fie dirijate de stat. Şi, dacă la început era o politică statală, spre regret, preşedintele ţării Lucinschi a redus ceea ce s-a început foarte bine. Eu sunt fost profesor şi fost lucrător în domeniul învăţământului. În anii ’90 am fost şeful Direcţiei Generale Învăţământ. Noi aici aveam deschise clase cu instruire în limba ucraineană, cu instruire în limba bulgară. Pe urmă, bulgarii şi ucrainenii singuri s-au dezis de acestea şi au trecut numai la limba rusă. Şi mulţi ruşi, şi ucraineni au început să-şi dea copiii
la şcolile cu instruire în limba română. Dar apoi, când iarăşi s-a început la nivel de stat această problemă să fie ignorată şi nu există astăzi o politică de stat în acest domeniu, în domeniul funcţionării limbii de stat... Şi chiar dacă mergeam noi atunci, la început cu 2 limbi de stat, ei înţeleg că, dacă va fi a doua limbă de stat, gata, noi putem să vorbim mâine numai în limba rusă şi nu mai trebuie să învăţăm.”

Europa Liberă: Preşedintele raionului Cahul, Avram Micinschi, de ce şi-a luat cetăţenia României?

Avram Micinschi: „Aceasta a fost demult, 15 ani în urmă, când copiii mei făceau studii în România. Şi mie îmi trebuia să mă duc să văd copiii, la Timişoara tocmai şi de fiecare dată trebuia să mă duc să alerg din urma cuiva, ca să-mi permită să merg să-i văd.”

Europa Liberă: Copiii au crescut, dar nu aţi renunţat la cetăţenie.

Avram Micinschi: „Nu am renunţat şi nici n-am de gând să renunţ.”

Europa Liberă: Dumneavoastră, de fapt, sunteţi cetăţean european.

Avram Micinschi: „Da, eu sunt cetăţean european. Dar eu aici sunt cetăţean şi voi rămânea totdeauna să fiu cetăţean al Republicii Moldova.”

Europa Liberă: Patriotismul depinde de cetăţenie sau cetăţenia înseamnă patriotism?

Avram Micinschi: „Nu, eu cred că, în primul rând, depinde de poziţia civică şi patriotismul şi apoi cetăţeanul al cărui stat eşti. Fiindcă, dacă te afli într-un stat oarecare, trebuie să respecţi legile şi tot ceea ce ţine de statul acesta.”

Europa Liberă: Dumneavoastră ca cetăţean al Românei şi cetăţean european, percepeţi fericirea altfel, decât cei care vă înconjoară?

Avram Micinschi: „Eu o percep tot aşa ca orice moldovean.”

Europa Liberă: De aceea vă întrebam ce ar câştiga Moldova dacă ar ajunge în EU.

Avram Micinschi: „În afară de piaţă, în afară de libera circulaţie, vor putea să aibă acces la valorile europene şi să aducă investiţii încoace, în Moldova”.

Europa Liberă: Domnule Micinschi, dar noi ziceam că moldovenii trebuie să construiască Europa la ei acasă.

Avram Micinschi: „Corect.”

Europa Liberă: Şi cum s-o construiască dacă sărăcia...

Avram Micinschi: „Fără nimic, cu mâinile goale şi fără niciun ban.”

Europa Liberă: Şi dacă sărăcia e mai pronunţată decât prosperitatea?

Avram Micinschi: „Aşa e. Este mai trist faptul că acei cetăţeni care au plecat de 10-15 ani, am şi eu o fiică care de 3 ani locuieşte în Canada, cu regret nu prea se grăbesc să vină acasă...”

Europa Liberă: Vedeţi totuşi Moldova în Uniune Europeană?

Avram Micinschi: „Degrabă nu.”

Europa Liberă: În câţi ani?

Avram Micinschi: „În nu mai puţin de 3-4 ani, dar poate şi 10. Dar hai să credem ce spune astăzi prim-ministrul şi cei care vin de la Uniunea Europeană.”

Europa Liberă: Începând cu toamna anului viitor Moldova are şanse să obţină regim liberalizat de vize, comerţ liber şi un Acord de Asociere a Republicii Moldova la Uniunea Europeană. E o încurajare pentru dumneavoastră?

Avram Micinschi: „Sigur. Şi o speranţă. Oricum totul de depinde de cum va fi vectorul guvernării în continuare.”

*

În debutul sesiunii de toamnă-iarnă, majoritatea parlamentară a respins iniţiativa comuniştilor de a se organiza un referendum privind eventuala aderare a Republicii Moldova la Uniunea Vamală Rusia-Belarus-Kazahstant, cu argumentul că ar fi un pas care ar îndepărta ţara de aspiraţiile ei europene. Moldova între Est şi Vest este o dezbatere, care nu se va încheia aici, dar care nu poate influenţa opţiunea de politică externă a actualului Guvern, a declarat Europei Libere şeful diplomaţiei moldave, Iurie Leancă.

Iurie Leancă: „Trebuie să-i explicăm încă o dată cetăţeanului care sunt avantajele pentru fiecare om în parte luat: pentru fermier, pentru angajatul din instituţiile statului, pentru pensionar şi aşa mai departe, care sunt avantajele ca urmare a acestei politici de integrare europeană. Şi atunci, sunt convins că un anumit nivel de euro-scepticism care poate e ceva mai puternic decât acum 2-3 ani, până la începerea acestei crize în ţările membre ale Uniunii Europene, vom putea să-l diminuăm. Deci, este datoria noastră să informăm nepărtinitor, obiectiv cetăţeanul nostru, astfel încât să ştie exact că această criză este una temporară. Şi sunt convins că după aceasta vom avea de a face cu o altă Uniune, mult mai puternică.”

Europa Liberă: Domnule Leancă, în prezent autorităţile moldovene desfăşoară negocieri în vedere semnării Acordului de Asociere cu Uniunea Europeană care presupune Acordul de Liber Schimb. Dar paralel încercaţi să obţineţi şi un regim fără vize pentru călătoriile de scurtă durată. Există şi această declaraţie pe care a făcut-o Preşedintele Comisiei Europene, domnul Barroso, spunând că şansele Moldovei de a semna Acordul de Asociere sunt tot mai aproape şi chiar a spus că aceasta s-ar putea să aibă loc în toamna anului viitor.

Iurie Leancă: „Regimul liberalizat de vize nu face parte din Acordul de Asociere, strict vorbind. Sunt două procese, care bineînţeles că au o anumită interacţiune, dar parte componentă a Acordului de Asociere este zona de liber schimb. Ceea ce a spus recent preşedintele Comisiei Europene, domnul Barroso, este doar o reiterare a unor declaraţii similare făcute de alţi lideri importanţi din Uniunea Europeană, fie cei din Bruxelles, sau din ţările membre. Despre acelaşi lucru au vorbi şi cancelarul Merkel, şi alţi şefi de state, şi de guverne din Uniunea
Europeană. Şi fiindcă noi chiar suntem foarte avansaţi pe Acordul de Asociere, acesta practic este finalizat. Pe zona de liber schimb, felul cum merg negocierile... Este absolut realist nu doar să finalizăm negocierile, pentru că aceasta este ceva mai simplu, dar concomitent să avansăm cu reformele care secondează acest mers de negocieri, fiindcă pe hârtie să convii un text este cel mai simplu. Scopul nostru este să ajustăm în continuare cadrul legal şi să mergem cu transformările în domeniul fito-sanitar, în domeniul competitivităţii, tarifat şi aşa mai departe, astfel încât, în momentul când parafăm şi semnăm Acordul de Liber Schimb, de exemplu, şi economic să fim suficient de deschişi. Şi mă întrebaţi care sunt avantajele în raport cu Uniunea Europeană. Iată am văzut un studiu şi au spus foarte clar: în momentul în care obţinem acest regim economia Moldovei va creşte cu aproximativ 5% anual, doar ca urmare a acestui regim de liber schimb. Concomitent sigur că ne ocupăm şi de tot ce înseamnă dialogul pe vize.”

Europa Liberă: Până unde aţi ajuns?

Iurie Leancă: „Am avut chiar acum câteva zile o întrevedere cu colegii de la instituţiile de forţă, să le numim aşa convenţional. Discuţiile au fost pe un subiect care ţine de interacţiunea mult mai bună dintre aceste instituţii pentru a combate crima organizată. Fiindcă este şi un angajament al nostru pe Planul de Acţiuni. Şi am constatat câteva elemente foarte importante. În primul rând: că interacţiunea dintre aceste instituţii – şi o compar cu acum jumătate de an chiar – este una mult şi mult mai
bună. Iar această interacţiune ne permite să fim mult mai eficienţi în combaterea acestui flagel – crima organizată. Doi: dincolo de această interacţiune, nivelul de pregătire este destul de avansat şi, din punctul de vedere al cadrului legislativ, care a fost ajustat, dar şi din punct de vedere al implementării acestor prevederi legale în practica noastră. Cetăţeanul, ca urmare a acestor reforme, să fie mult mai protejat, fiindcă până acum anumite abuzuri din partea acestor instituţii au avut loc... Şi cetăţeanul se simţea absolut neprotejat.”

Europa Liberă: Domnule Leancă, lăsaţi să se înţeleagă că Acordul de Asociere ar putea fi semnat înaintea Acordului privind Regimul Liberalizat de Vize.

Iurie Leancă: „Obiectivul nostru este să finalizăm toate aceste acorduri extrem de importante până la summit-ul de la Vilinus din noiembrie 2003.”

Europa Liberă: Lucru cunoscut: Chişinăul priveşte spre Bruxelles, iar Tiraspolul – spre Moscova... Pe cât de uşor va fi de mers pe această cale de eurointegrare?

Iurie Leancă: „Eu v-aş ruga să vă uitaţi la o analiză despre interesul comercial al Tiraspolului şi al companiilor din regiunea estică din Republica Moldova, dar care sunt înregistrate la Chişinău şi beneficiază de regimul pe care-l avem acum în relaţia comercială cu Uniunea Europeană. Ponderea pieţei UE este mai mare chiar decât în ansamblu al Republicii Moldova, peste 60%. Deci, din aceasta reiese că banii se fac în Uniunea Europeană, ceea ce înseamnă că aceste întreprinderi au profituri, au locuri de muncă, salarii şi aşa mai departe, în mod special datorită acestei relaţii cu Uniunea Europeană. Şi noi nu trebuie să neglijăm acest lucru care este unul foarte şi foarte important. Iar în ceea ce priveşte rolul acestui conflict, deocamdată, din păcate, nesoluţionat, în parcursul nostru european: înţelegem că după ce Ciprul a dat la Uniunea Europeană, din păcate, fără a rezolva problema separării teritoriale, nimeni nu-şi mai doreşte un alt Cipru sau o altă ţară membră cu o problemă nereglementată, nesoluţionată, pe de o parte. Şi, la fel, noi înţelegem acest lucru. Pe de altă parte,
obţinerea statutului de ţară candidat, ceea ce este obiectivul din punctul meu de vedere cel mai important în momentul respectiv, nu vine în contradicţie cu starea pe care o avem noi astăzi în raport cu acest conflict. În acest conflict nu totul depinde doar de Chişinău. Pe când integrarea, în linii mari, depinde de Chişinău şi de capacitatea noastră de a avansa. Şi plus că toată lumea, toţi partenerii, toţi experţii şi politicienii din Occident înţeleg că avansarea pe calea integrării europene ne face pe noi, cei de pe malul drept, mult mai atractivi pentru cetăţenii care locuiesc pe malul stâng... Astfel încât, prin aceste politici, vom putea să creăm chir şi o presiune mult mai mare, în raioanele de est asupra conducerii de la Tiraspol, să fie mult mai flexibili şi mult mai cooperanţi, şi mult mai realişti în abordarea acestui subiect al viitorului acestei regiuni, într-o Moldovă integră şi suverană.”

Europa Liberă: Un nou val de extindere a UE pe când ar putea să apară?

Iurie Leancă: „Acum câteva luni am fost la Bruxelles, la conferinţa ministerială a Parteneriatului Estic, la care au fost prezenţi şi miniştrii de externe, secretarii de stat din cele 27 de ţări. M-am bucurat că atunci mai mulţi miniştri au vorbit despre această perspectivă europeană drept un imperativ, dar pentru ţările care merită. Ministrul pentru afacerile europene al Britaniei, David Livington, a zis foarte clar: pentru Republica Moldova avem datorita să-i oferim această perspectivă europeană. Au fost câteva ţări, dar foarte puţine, care au zis că deocamdată trebuie să valorificăm potenţialul care este în cadrul Parteneriatului Estic. Şi atunci comisarul pentru extindere a zis o chestie foarte clară: „Există tratatul de la Lisabona, există articolul 49 care stipulează foarte clar: orice ţară europeană care întruneşte anumite condiţiile şi criterii clar stabilite, are dreptul să aplice şi să beneficieze de o reacţie pozitivă”. Deci, aceasta ce înseamnă? Nimeni nu ne-a închis această portiţă, dar va fi o abordare strict individuală şi aceasta este şi în avantajul nostru. Şi sunt convins că în momentul în care vom reuşi să avansăm mult mai mult aici, acasă, şansele noastre de a obţine recunoaşterea plenară a perspectivei europene şi, în baza acestei recunoaşteri, să aplicăm pentru statutul de candidat va fi unul greu de refuzat. Şi, în acest sens, vizita cancelarului Merkel chiar a fost una istorică şi atunci, în mod special, când în public a răspuns la întrebarea dumneavoastră cu referinţă la acest articol, dânsa a fost foarte tranşantă: Republica Moldova are tot dreptul la această prevedere a Tratatului de la Lisabona. După această vizită mai multe lucruri s-au schimbat în mod benefic pentru Republica Moldova. Şi pe acest motiv atunci am catalogat vizita respectivă drept o vizită istorică şi ea într-adevăr e o vizită istorică.”