Consiliul National pentru Participare, care intruneste mai multe ONG-uri angajate in expertize curente referitoare la actiunile puterii, a convocat o masa rotunda la care au fost dezbatut argumentele in favoarea integrarii europene a Republicii Moldova si dovezile celor care opteaza pentru aderarea Moldovei la Uniunea vamala Rusia-Belarus-Kazahstan. Vasile Botnaru a stat de vorba cu Serghei Ostaf, directorul Centrului
de Resurse pentru Drepturile Omului, despre tintele urmarite de initiatorii discutiei publice.
Sergiu Ostaf: „Astăzi a fost o discuţie care a încercat să aducă în spaţiul public mai multe argumente: pe dimensiunea economică, justiţie, drepturile omului, securitate regională. Am sperat foarte mult să creăm o platformă în care experţii ar putea să aducă probe pentru o poziţie sau alta şi aceasta contează cel mai mult şi pregăteşte opinia factorilor decizionali vizavi de decizia politică. Am văzut prezentarea mai multor
Am văzut mai multe argumente de ordin economic că Moldova într-adevăr va beneficia în urma proceselor de integrare în spaţiul european. Din partea cealaltă, a celor care preferă integrarea în spaţiul euroasiatic, nu am văzut argumente pe măsură...
argumente de ordin economic, precum că Moldova într-adevăr va beneficia per ansamblu, în urma proceselor de integrare în spaţiul european, în baza modelelor economice care sunt integre. Din partea cealaltă, cei care preferă integrarea în spaţiul euroasiatic, nu am văzut argumente pe măsură. Vedem un limbaj de calitate diferită. Dacă Expert Grup şi Prohniţchi au prezentat un model care vorbeşte despre beneficiile concrete, macroeconomice, microeconomice, de anumite industrii concrete, din tabăra cealaltă am văzut anumite speculaţii, anumite pledoarii, mai degrabă de ordin politologic despre menţinerea relaţiilor tradiţionale, manipulare cu anumite date statistice. Acesta este într-adevăr un limbaj calitativ diferit. Sper foarte mult că tabăra cealaltă va prezenta modele similare de acelaşi nivel calitativ tehnic.”
Europa Liberă: Spuneaţi că vreţi să determinaţi factorii decizionali să gândească înainte de a lua decizii. Dar cei care votează, cei care îi deleagă pe politicieni, pe factorii decizionali, de regulă, se lasă ademeniţi de lozinci. Nu este o sarcină utopică să aruncaţi o discuţie savantă, academică, în mijlocul unei lupte pe adjective şi pe emoţii?
Sergiu Ostaf: „Eu cred că astăzi am discutat nu doar sub aspect academic, dar am discutat în termeni de politici economice. De fapt este un instrumentariu obişnuit să fie utilizat în spaţul european de către politicieni. Ei vorbesc cu probe în sensul probelor economice care funcţionează şi creează beneficii cetăţenilor. Deci, prin urmare, a fost un exerciţiu pentru a educa şi clasa politică, şi factorii decizionali să folosească probele din dimensiunea economică pentru a face anumite promisiuni şi a redimensiona gândirea lor. James Buchanan spunea şi pentru asta a primit şi un Premiu Nobel, spunea foarte clar că opţiunea politică poate fi justificată atât timp cât este economic eficientă. Deci, un politician ar putea să pledeze pentru anumite direcţii de activitate, dacă raţionalizează şi vede dacă este economic eficientă şi creează beneficii pentru populaţie. Atunci el este îndreptăţit să pledeze din perspectiva doctrinei sau din perspectiva ofertei politice pe care o face. Deci, prin urmare, această discuţie încearcă să responsabilizeze şi să reeduce, şi să europenizeze modalitatea de funcţionare a politicienilor.”
Europa Liberă: În acelaşi timp, dumneavoastră personal introduceţi şi alte dimensiuni, pentru ca să nu rămâneţi la salam şi pâine de 16 copeici. Dumneavoastră vorbiţi despre şansele de a avea mai multă libertate, mai multă protecţie pentru drepturile omului, într-un spaţiu sau altul. Astăzi s-a vorbit despre sistemul european de securitate şi despre cât de mult se poate conta pe un spaţiu sau altul. Cât de importante sunt aceste aspecte, atunci când omul aşteaptă să i se vorbească despre salam, şi dumneavoastră vorbiţi şi despre drepturile omului?
Sergiu Ostaf: „Analiza proceselor integraţioniste sau de dezvoltare demonstrează că există o legătură strânsă între dezvoltarea economică şi funcţionarea instituţiilor democratice. Instituţiile democratice într-o ţară săracă nu funcţionează adecvat. Dacă dezvoltarea economică şi socială adecvată... dacă nu este însoţită şi dezvoltarea instituţiilor democratice ar putea să fie constrânsă sau utilizată de anumite grupuri, care deţin monopolul în stat şi sunt mai degrabă grupuri elitiste, care trag toate beneficiile din
Uniunea Europeană ne oferă aceste surse de stabilitate, modele de supremaţie a legii, de instituţii care funcţionează...
dezvoltarea economică. Prin urmare, când vorbim despre integrarea în spaţiul european sau euroasiatic, trebuie să luăm în calcul şi valorile acestea care reconfirmă şi facilitează dezvoltarea antreprenoriatului, dezvoltarea economică. Anume din cauza aceasta vorbim despre funcţionarea instituţiilor democratice. Şi Uniunea Europeană ne oferă aceste surse de stabilitate, modele de supremaţie a legii, de instituţii care funcţionează şi confirmă dreptul la proprietate care este clar consfinţit şi asigurat de instituţiile europene. Şi sunt modele în acest sens, şi există o experienţă de 50-60 de ani de funcţionare a acestui institut important – dreptul la proprietate. În spaţiul euroasiatic acest drept nu este sprijinit şi nu este confirmat atât de puternic. Mai mult decât atât, acolo există o problemă foarte mare în acest sens. Să nu vorbim foarte mult, de exemplu, Uniunea Vamală Euroasiatică va face justiţie la Minsk. Curtea de Justiţie pentru Uniunea Vamală se va situa la Minsk şi noi cunoaştem care este situaţia şi care sunt modelele de asigurare a justiţiei în acest spaţiu. Un alt aspect este desigur că securitatea regională. Este o sursă puternică pentru atragerea investiţiilor şi asigurarea stabilităţii în dezvoltarea economică. Modelele oferite de securitatea regională, oferite de spaţiile estice sunt deficiente. Nu există probe care ar demonstra că ele funcţionează, atunci când experienţa spaţiilor europene demonstrează despre o stabilitate, previzibilitate. Şi acesta este un factor puternic suplimentar pentru atragerea investiţiilor, pentru dezvoltarea economică. Deci, nu putem discuta despre procesele integraţioniste, dacă nu luăm în calcul şi alte dimensiuni: supremaţia legii, drepturile omului, instituţiile democratice, securitatea regională.”
