În majoritatea țărilor, continuarea unor activități retribuite după ieșirea la pensie duce la pierderea sau reducerea unora din avantajele financiare obtinute in momentul incheierii oficiale a vietii active. Unele țări permit însa o combinatie a continuarii unei activitati remunerate dupa iesirea la pensie cu incasarea unei pensii de la stat, insa nu in bransa sau in sectorul in care persoana a lucrat pana la incheierea activitatii.
Exista insa si categorii sociale privilegiate. Asa sint militarii. In multe tari occidentale –intr-o majoritate, de fapt- militarii si unii functionari publici sunt privilegiati in materie de pensii si beneficii ulterioare iesirii la pensie. In Franta, de pilda, pensia unui subofiter care se retrage dupa numai 15 ani de activitate este foarte mica pentru occident, plasandu-se sub bara de 1000 de euro pe luna, insa “pensionarul” militar francez poate cumula asta cu o activitate suplimentara. El se poate angaja cu contract oriunde doreste, dupa iesirea la pensie, cumulandu-si astfel veniturile. Situatia e insa valabila numai in cazul subofiterilor. Gradele superioare trebuie sa cotizeze 25 de ani pentru a iesi la pensie si, dat fiind ca pensia unui colonel francez poate ajunge la 3000 de euro, ofiterii nu au voie sa cumuleze asta cu o noua slujba.
Uniunea Europeană nu intervine in felul in care sunt calculate pensiile, si nici in legislatia tinand de posibilitatea de a lucra dupa iesirea la pensie, toate acestea depinzand de ceea ce se numeste in jargon european “subsidiaritate”, altfel zis dreptul fiecarui stat de a-si rezerva anumite sectoare ale legislatiei fara ca aceasta sa trebuiasca sa fie armonizata la nivel european. UE poate interveni numai acolo unde constata anumite discriminari, ceea ce a facut recent in Grecia. Acum trei ani, Curtea de Justitie a Uniunii Europene a avertizat Grecia ca practica o forma de discriminare permitand femeilor care lucreaza in fortele armate sa iasa mai devreme la pensie decat barbatii si putand astfel sa lucreze in sectoarele private, dar primind in acelasi timp pensie de la stat.
Criza economica si imbatranirea populatiei au facut apoi ca unele tari sa ridice varsta la care se poate iesi la pensie. In anumite tari varsta iesirii la pensie era pana acum de 60 sau de 63 de ani. Aceste tari ridica insa varsta iesirii la pensie la 65, sau chiar 67 de ani, facand astfel sa scada de la sine eventualitatea exercitarii unor activitati remunerate dupa iesirea la pensie.
---------------------
În Republica Moldova, 160 din 600 de mii de pensionari, sau aproape fiecare al treilea, munceşte. Cota parte scoate la iveală un paradox, spun specialiştii: pe de o parte statul îi trimite la pensie pe angajaţii săi mai devreme decât multe alte state afectate de îmbătrânire, motivând prin speranţa mică de viaţă, iar pe de alta - nu le îngrădeşte cu nimic pensionarilor accesul la muncă, plătindu-le şi pensie, şi salariu celor ce aleg să muncească, acceptînd astfel motivaţia că pensia, medie cel puţin, este mult prea departe pentru a asigura un trai decent.
În acest an, autorităţile din educaţie, un domeniu afectat poate cel mai grav de zisa gerontocratie, adică dominaţia persoanelor în vîrstă, au decis să introducă o reglementare ce să limiteze domeniul de acces al pensionarilor la munca în şcoală. Motivul de bază a fost refuzul pensionarilor de a ceda locul specialiştilor tineri, acolo unde aceştia există. În baza noilor reglementări, toţi pensionarii din sistem, vreo 30 la sută din totalul cadrelor didactice, sunt concediaţi în aceste zile, urmând să fie reangajaţi doar o parte, cei de care şcoala chiar are nevoie. Adică cei ce nu pot fi înlocuiţi cu cadre tinere. Decizia a şi scandalizat segmentul de pensionari din educaţie, ajungând să fie criticată dur şi de sindicatele de ramură, care anticipează un val de plângeri în judecată pe motivul discriminării.
„Este o discriminare, se încalcă Constituţia, dar şi 6 convenţii internaţionale legate de drepturile omului la care Moldova este parte”, spune Dumitru Ivanov, preşedintele Sindicatului Ştiinţă şi Educaţie.
Am întrebat-o pe avocata parlamentară, Aurelia Grigoriu, câtă dreptate au sindicatele:
„Pare o încălcare doar la prima vedere. Dar am studiat atent problema şi pentru mine este absolut clar că nu se încalcă nimic. Putem vorbi de discriminare doar în cazuri particulare, însă avem în faţă o politică a statului şi asta nu mai este discriminare. Pensionarul trebuie să elibereze locul pentru că tinerii nu au unde munci. Dacă însă mai este nevoie de el, poate fi angajat în bază de contract.”
Şi analistul Corneliu Ciurea califică drept corectă decizia autorităţilor din învăţământ. Numai că, pentru a nu lăsa impresia unei inechităţi, autorităţile ar trebui să aplice acelaşi principiu şi în alte domenii:
„În medicină, de exemplu, unde e foarte greu să dai la o parte pe cei în vârstă. Legea privind pensionarea trebuie respectată. Eu aşa înţeleg. Dar nu ştiu de ce, ea este înţeleasă invers, că cei din educaţie greşesc.”
Principala problemă la care ar trebui totuşi să chibzuiască autorităţile, potrivit analistului, ar fi cum să le asigure pensionarilor o pensie care să-i demotiveze să muncească. Potrivit statisticilor, pensia medie, şi de ea beneficiază 90 la sută din pensionari, abia dacă trece în Republica Moldova peste 800 de lei, faţă de un minim de existenţă de aproape două ori mai mare.
