Linkuri accesibilitate

Parteneriatul estic discutat din nou la Praga


Praga
Praga

Iurie Leancă: „Să demonstrăm că suntem europeni prin aceleaşi valori ce există şi guvernează ţările din Uniunea Europeană.”


La Praga a fost lansat Parteneriatul Estic, din care face parte Republica Moldova alături de alte 5 foste republici sovietice şi tot la Praga, astăzi, a fost lansată o nouă iniţiativă: Grupul de la Vişegrad şi Parteneriatul Estic. Program gândit să extindă cooperarea în domeniul democratizării şi al reformelor economice, să aducă „Europa de Est mai aproape de Uniunea Europeană”, după cum au declarat miniştrii de externe ai grupului de la Vişegrad. Valentina Ursu a stat de vorbă cu ministrul de externe Iurie Leancă despre noua iniţiativă:

Europa Liberă: La ce este bun Parteneriatul estic?

Iurie Leancă
Iurie Leancă
Iurie Leancă: „Această iniţiativă lansată acum trei ani a creat un anumit cadru cu oportunităţi şi oferte de care am beneficiat şi de care urmează să beneficiem încă, astfel încât Republica Moldova să-şi consolideze această orientare şi mişcare înspre Uniunea Europeană, care înseamnă modernitate, care înseamnă drepturi, dar şi mult mai multe beneficii pentru cetăţenii din Republica Moldova.”

Europa Liberă: Domnule Leancă, dacă îmi amintesc eu corect, s-a vorbit că acest Parteneriat estic este destinat să dezvolte, să democratizeze şi să aducă stabilitate în aceste şase state, care fac parte din acest aranjament. Dar aceasta nu înseamnă neapărat o promisiune că perspectiva de aderare la UE e asigurată.

Iurie Leancă: „Aceasta nu înseamnă într-adevăr un automatism, dar iată că astăzi la Praga a avut loc această reuniune, care are deja un context mai tradiţional între miniştrii de Externe din ţările Vişegrad. Şi vreau să aduc aminte că este vorba de Polonia, Cehia, Slovacia şi Ungaria, care s-au întrunit cu miniştri de Externe din ţările baltice, au adoptat o declaraţie comună şi unul din elementele importante ale acestei declaraţii se referă tocmai la perspectiva europeană pentru ţările din vecinătatea estică, deci ţări cum este Republica Moldova. Astfel încât, deşi deocamdată nu există încă un consens între cele 27 de ţări membre ale Uniunii Europene în ceea ce priveşte perspectiva europeană pentru ţările care merită din regiunea noastră, acest subiect este în discuţie permanentă. Şi eu sunt convins că putem observa o tendinţă pozitivă şi sper că în momentul în care masa critică se va acumula, iar ţările din regiune, în mod special vorbim despre noi, despre Republica Moldova, vor şti să genereze şi alte argumente în favoarea a oferi ţării noastre aceste perspective europene, eu sunt convins că acest lucru se va întâmpla. Şi discuţiile de astăzi pe care le-am avut în prezenţa şi a comisarului pentru vecinătate şi extindere Štefan Füle, şi a vicepreşedintelui Uniunii Europene, Baroneasa Ashton, încă odată vin să confirme că foarte mult va depinde de noi. Miniştrii de Externe din ţările respective s-au adresat ţărilor noastre să venim cu argumente, să venim cu elemente prin care să demonstrăm încă o dată că suntem europeni, nu doar în virtutea istoriei şi aşezării geografice, dar şi în virtutea împărtăşirii aceloraşi valori care există şi guvernează ţările din Uniunea Europeană.”

Europa Liberă: Domnule vicepremier de ce aţi găsit de cuviinţă să pledaţi pentru nevoia elaborării foii de parcurs?

Iurie Leancă: „Această idee privind foaia de parcurs de fapt se reflectă în decizia summitului Parteneriatului estic din septembrie de la Varşovia, anul trecut. Este o idee bună, fiindcă pe de o parte ne permite să vorbim despre obiective foarte clare atât în context bilateral al relaţiilor, când e vorba despre Republica Moldova şi Uniunea Europeană, cât şi într-un context multilateral. Dar ceea ce este foarte important – în această foaie de parcurs se va vorbi despre mecanismele şi instrumentele care ne vor permite, inclusiv cele financiare, care ne vor permite să realizăm obiectivele noastre, care se vor fi reflecta în această foaie de parcurs. Foaia de parcurs angajează o perioadă deloc îndelungată – este vorba de o perioadă de până la următorul summit al Parteneriatului estic, care se preconizează să aibă loc pe timpul preşedinţiei Lituaniei, deci a doua jumătate a anului 2013. Iată că astăzi încă o dată am informat colegii noştri din celelalte ţări-membre la această reuniune despre obiectivele noastre şi discuţiile pe care le-am avut pe bilaterală atât cu miniştrii din ţările Vişegradului, ţările baltice, cât şi cu comisarul european, că aceste obiective sunt perfect fezabile. Totul depinde de capacitatea noastră ş.a.m.d., să ne mobilizăm pe cadrul legislativ şi în mod special pe implementarea prevederilor, fie că e vorba de acordul de liber schimb, de spaţiul comun aviatic, sau de regimul fără de vize.”
XS
SM
MD
LG