18 decembrie 2001
Ora Moldovei.
Chestiunea extinderii autonomiei Găgăuziei în dezbatere.
În cadrul unei şedinţe extraordinare Adunarea Populară a Găgăuz-Yeri a reluat astăzi discuţiile pe o temă sensibilă şi anume aceea a extinderii a gradului de autonomie, de care această regiune se bucură în prezent. Pe parcursul dezbaterilor poziţiile deputaţilor s-au scindat foarte clar, aşa cum puteţi afla de la corespondenta noastră la Comrat, Maia Grigore.
Deputaţii din Adunarea Populară a Autonomiei Găgăuze s-au întrunit astăzi într-o şedinţă extraordinară pentru a lua în dezbatere problema înfiinţării republicii independente Găgăuzia, însă ei nu au reuşit să adopte o decizie în această privinţă. În cadrul dezbaterilor, la care au participat primarii din regiune, membrii executivului şi başcanul autonomiei Găgăuze, Dumitru Croitor, opiniile s-au divizat.
Preşedintele Adunării Populare a Autonomiei Găgăuze, Mihail Chindighelean, s-a pronunţat în favoarea proclamării acestei republici pentru a împiedica amestecul autorităţilor de la Chişinău în problemele „interne ale Autonomiei Găgăuze”. El a acuzat Chişinăul de faptul că se pregăteşte să desfiinţeze Adunarea Populară de la Comrat şi să transforme Autonomia Găgăuză într-un judeţ. Chindighelean a învinuit autorităţile de la Chişinău de faptul că până în prezent nu a ajustat legislaţia Republicii Moldova, inclusiv Constituţia la prevederile statutului Autonomiei Găgăuze, aceasta fiind una din promisiunile comuniştilor în perioada electorală.
Potrivit lui, Comratul solicită ca Autonomia Găgăuză să fie reprezentată în Parlamentul Republicii Moldova, să dispună de o cotă specială cu dreptul de veto în problemele şi interesele Autonomiei Găgăuze. El a spus că autorităţile găgăuze doresc să fie reprezentate în structurile de conducere ale ministerelor de forţă.
La rândul său un grup de deputaţi ai Adunării Populare a Autonomiei Găgăuze consideră că autorităţile de la Chişinău promovează o politică de discreditare faţă de Autonomia Găgăuză şi un război informaţional. Adjunctul başcanului Autonomiei Găgăuze, Valeriu Ianioglo, a declarat că Comratul solicită pentru includerea în Legea fundamentală a ţării a unui capitol special referitor la Autonomia Găgăuză. El a spus că actuala conducere de la Chişinău tărăgănează realizarea de facto a statutului Autonomiei Găgăuze.
Pe de altă parte un grup de deputaţi ai Adunării Populare şi-au exprimat nemulţumirea faţă de administraţia locală, care promovează o politică greşită şi pledează pentru federalizarea Republicii Moldova. Ei au menţionat că comisia Adunării Populare, în frunte cu vicepreşedintele Serghei Dimoglo, care au pregătit un proiect de a face unele modificări în legislaţia ţării nu este real, fiindcă în Republica Moldova, au spus ei, nu pot exista două state aparte. Acest grup de deputaţi au învinuit autorităţile găgăuze şi de desfăşurarea congresului al optulea.
Deputatul Dumitru Topală în replică a spus că congresul, care s-a desfăşurat la 18 noiembrie, a fost nelegitim şi a lăsat pentru el o amintire neplăcută. În prezent, a spus el, administraţia locală trebuie să se ocupe de problemele economice, dar nu de cele politice. Deputatul Ilie Celac a declarat că comisia Adunării Populare, împuternicită de a elabora propuneri pentru ajustarea la prevederile Constituţiei a legislaţiei naţionale referitore la Autonomia Găgăuză să fie dizolvată, fiindcă nu este competentă de a rezolva această problemă. Potrivit lui, Autonomia Găgăuză este o parte componentă a Republicii Moldova şi conducerea de la Comrat ar trebui să rezolve problemele, fără a crea situaţii de conflict.
De la Comrat, Maia Grigore, pentru Radio Europa Liberă.
