Linkuri accesibilitate

Toți în această ţară trebuie să studieze şi să cunoască limba statului în care trăiesc


Marian Lupu: „Cu cât mai multe limbi vorbeşti cu atât mai bogat eşti – intelectual şi profesional.”





Conflictul cu Autonomia găgăuză în legătură cu bacalaureatul la limba română putea fi evitat, afirmă președintele interimar Marian Lupu într-un interviu acordat pentru Europa Liberă, Valentinei Ursu:


Marian Lupu răspunde întrebărilor Valentinei Ursu
Așteptați

Nici o sursă media

0:00 0:05:03 0:00
Link direct



Europa Liberă: Cum înţelegeţi această dispută dintre Comrat şi Chişinău? De ce s-a iscat acum? Până anul ăsta nu era aceeaşi situaţie la învăţarea limbii de stat în Găgăuzia?

Președintele interimar Marian Lupu

Marian Lupu: „Presupun că poate anul acesta exigenţele au fost mai mari la BAC, respectiv şi în Găgăuzia, anume la compartimentul limba de stat mai mulţi copii n-au reuşit. Din punctul meu de vedere, cea mai bună soluţie şi ieşire din această situaţie era ca în acest an acestor copii din Găgăuzia, după o lună sau două, să li se dea posibilitatea să mai susţină o dată acest examen. Ar fi fost o variantă de compromis.”

Europa Liberă: Aici există interese politice?

Marian Lupu:
„Nu există doar o singură parte vinovată. 50 la sută sunt jocurile politice la nivel de autonomie. Pe această cale încearcă cineva să-şi facă nişte ratinguri politice, să demonstreze cât de patriot este şi cât de mare grijă are pentru populaţie. Însă alte 50 la sută eu văd aici o lipsă de acţiuni, care au trebuit să fie întreprinse şi trebuie să fie întreprinse de către stat pentru asigurarea studierii limbii de stat în autonomia găgăuză.”

Europa Liberă: Aici cred că vă referiţi la profesori calificaţi pentru predarea disciplinei limba română.

Marian Lupu:
„Eu mă refer la mai multe elemente, care sunt bine cunoscute, care nu au apărut ieri, nici alaltaieri.”

Europa Liberă: Care?

Marian Lupu:
„E o problemă mare şi în şcolile din Găgăuzia, dar să ştiţi că şi în alte şcoli cu predarea în limba rusă. Lipsa de profesori în şcolile alolingve, lipsa materialelor didactice, de cele mai dese ori se folosesc manuale pentru predarea limbii şi în şcolile naţionale. Copiii, pentru care limba maternă este limba rusă, sau limba găgăuză, sau limba ucraineană, ei studiază şi nu trebuie să ne temem de acest cuvânt, ei studiază după o metodică a predării unei limbi străine. Şi atunci e una să predai limba moldovenească, sau limba română, haideţi s-o numim fiecare cum vrea, într-o şcoală moldovenească şi este completamente altă situaţie să predai limba de stat într-o şcoală alolingvă. Manualele trebuie să fie diferite, materialele didactice trebuie să fie diferite. Plus, eu îmi aduc minte timpul, când başcanul Găgăuziei solicita...”

Europa Liberă: Da, el foarte insistent a cerut bani pentru studierea limbii de stat.

Marian Lupu:
„A cerut bani pentru studierea limbii de stat şi nu trebuie să uităm acest lucru. Fiindcă da, ei au un specific la nivel de autonomie: ei studiază şi limba găgăuză, şi limba rusă, dincolo de limbile engleză, franceză. Dar şi limba de stat a ţării. Aceşti bani nu i-au fost acordaţi. Este cert faptul că toţi în această ţară trebuie să studieze şi să cunoască, să posede limba statului în care trăiesc. Pe de altă parte în egală măsură moldovenii, viitoarele generaţii trebuie să cunoască şi ei şi limba rusă, şi limba engleză, şi limba franceză. Cu cât mai multe limbi vorbeşti cu atât mai bogat eşti – intelectual şi profesional.”

Europa Liberă: Domnule Lupu, dar acest incident poate genera un conflict între autorităţile centrale şi cele din UTA Găgăuz-Yeri? Aţi discutat cu başcanul cumva?

Marian Lupu:
„Nu, başcanul nu m-a telefonat. În schimb am comunicat la acest subiect cu reprezentanţii Adunării populare din Găgăuzia. Am primit şi o scrisoare din partea Adunării populare, să încercăm să rezolvăm o problemă serioasă. Una fundamentală, care se referă inclusiv şi la situaţia pe care o înregistrăm. În ʼ94 a fost adoptată o lege organică privind statutul special al autonomiei găgăuze. Adevărul este că această lege nu în deplină măsură s-a respectat. Fiind această această lege o lege organică, ulterior după ʼ94 au fost adoptate sute şi mii de alte legi organice, o parte din ele venind în contradicţie cu Legea privind statutul autonomiei găgăuze. Şi iată aici vom discuta la momentul sesiunii de toamnă.”

Europa Liberă: Ce trebuie să întreprindeţi?

Marian Lupu:
„Va trebui de văzut la ce nivel, că nivel de Parlament, că nivel de un grup de lucru la nivel guvernamental, vom decide. Să se aşeze aceşti oameni în cadrul unui grup şi să facă o analiză într-adevăr a tot ce s-a întâmplat din ʼ94 până acum. Fiindcă dacă suntem un stat de drept şi dacă este Legea privind statutul Găgăuziei, autonomiei, trebuie să respectăm această lege. Şi viceversa.”

Europa Liberă: Dar ce n-a respectat Chişinăul?

Marian Lupu:
„Cei din autonomia găgăuză trebuie să respecte legislaţia naţională. Deci, nu poate fi aici cineva care câştigă şi cineva care pierde. Toţi împreună trebuie să fim câştigători. Este greu acum să vă zic ce se respectă, ce nu se respectă. Dar chiar şi subiectul care vizează studierea limbilor şi solicitarea aceluiaş başcan de mijloace financiare pentru asigurarea acestui proces de studii, care nu a fost satisfăcută din punctul meu de vedere ar fi unul din exemplele elocvente privind încălcarea sau nerespectarea întocmai a unor prevederi. Deci, jocul nu este unilateral.

Eu vreau să accentuez aici – nu este vorba că başcanul are perfectă dreptate şi Chişinăul se face vinovat. Nu este vorba nici de situaţia că Chişinăul este cel care are dreptate şi başcanul este integral vinovat. Vina este şi problema este atât la Chişinău, cât şi la Komrat şi aceste probleme trebuie să fie eliminate.”
XS
SM
MD
LG