sâmbătă, noiembrie 22, 2014 Ora Locală 04:53

Moldova

13 portrete de candidaţi

Candidaţi la Chişinău: programe electorale, declaraţii, ataşamente politice.

x





Dorin Chirtoacă, nr.13
Candidatul PL.

Dorin Chirtoacă

Absolvent al Facultatii de Drept a Universităţii din Bucureşti, licenţiat în drept European la  Colegiului Juridic Franco-Român de Studii Europene. Din 2005 – vicepreşedinte al Partidului Liberal condus de unchiul său, Mihai Ghimpu. Din 2007 – primar al municipiului Chişinău (cel mai tînăr din cîţi au existat pînă atunci), în urma unei victorii covîrşitoare (61,17% din voturi) în faţa candidatului Partidului Comuniştilor, Veacesalv Iordan (care a obţinut 38,83% din voturi).

Spune că pe timpul mandatului său oraşul, după 20 de ani de criză, a devenit pentru prima dată rentabil, că au fost achitate datorii istorice de 700 mln. lei moştenite de la comunişti,  şi că, în premieră, din 2008, primăria nu mai acumulează datorii. Spune că a reuşit să rezolve, după 42 de ani, problema mirosului neplăcut de la Staţia de epurare, procurarea celor 102 troleibuze noi, lansarea programului „Prima casă”, instalarea a 100 locuri de joacă pentru copii, mai multe proiecte de infrastructură în suburbia.

În următorul mandate vrea să obţină o dezvoltare economică durabilă a oraşului, să creeze pînă în 20 de mii de locuri noi de muncă, să înceapă asamblarea troleibuzelor în Chişinău, să conecteze la apeduct şi canalizare sută la sută suburbiile. Să treacă la iluminatul public pe bază de LED-uri, să finalizeze construcţia bulevardului Mircea cel Bătrân, a lacului şi parcului Valea Morilor, o şosea de centură şi să reconstruiască Piaţa Centrală.

A promis să renunţe în această campanie la publicitatea electoral stradală, pentru că ar fi ineficientă şi scumpă - un panou de 18 metri pătraţi costă 500 euro. Plasarea a 100 de panouri, timp de două luni, ar costa 100 mii euro.
Spune că nu este de acord cu acțiunea colegului său de partid, Anatol Şalaru, ministru al trasporturilor , de a da în judecată în calitate de copârâți portalul de știri Unimedia și ziarul Timpul de dimineață, în dosarul pe care acesta l-a intentat companiei Moldavian Airlines. „I-am spus-o și dlui Șalaru, și dlui președinte Ghimpu. Nu sunt de acord cu acțiunile ministrului Transportului și Infrastructurii Drumurilor. Politicienii nu trebuie să se războiască cu presa; este o greșeală. Cel puțin eu așa cred. Dacă e să dai în judecată presa trebuie să începi cu NIT și Omega”.

Pe tot parcursul mandatului anterior a acuzat lipsa de colaborare dintre puterea centrală şi cea locală. Un insucces care i se atribuie în mod clar este reconstrucţia străzii Alba Iulia, care s-a deteriorat la scurt timp după reparaţie.
A închis gunoiştea de la Ţînţăreni şi intenţionează să construiască o uzină de ardere a deşeurilor solide. A demis mai mulţi funcţionari pe care îi bănuia de corupţie, dar majoritatea a fost restabilită în funcţie de instanţele judiciare. Spune că este nevoie de o reorganizare radicală a structurilor administraţiei publice locale, dar acest lucru nu s-a dorit până acum.

În februarie curent a fost acuzat de către directorul Fundaţiei „Viitorul Moldovei”, Alexandru Muşcinschi, de calomnie după ce a declarat că Muşcinschi i-ar fi propus mită de câteva sute de mii de euro, în schimbul unui contract de arendă a parcurilor din Chişinău. Dorin Chirtoacă a mai declarat, că agenţii economici din Republica Moldova semnează contracte cu statul, dacă plătesc funcţionarilor un comision ascuns de 10 %. După opinia primarului Capitalei, asemenea comisioane sunt percepute la aproape toate tipurile de contracte cu statul. Primarul nu a sesizat Centrul Anticorupţie, iar instituţia l-a acuzat ulterior că a tăinuit astfel fapte de corupţie.

În 2010 a fost acuzat de consilierul municipal Oleg Oniscenco şi cîteva companii de publicitate că-şi protejează în afaceri fratele, Lucian Chirtoacă, favorizîndu-i compania „Aldora Art” la dreptul de a instala panouri publicitare în capitală. Atât primarul, cât şi fratele său, Lucian Chirtoacă, precum şi directorul agenţiei, Ludmila Razmeriţă, au negat, în nenumărate rânduri, că fratele primarului ar avea vreo legătură cu firma respectivă.
 
Crede că în spatele clonării ziarelor, a ştampilării găurilor din asfalt, atacului  asupra site-ului soluţia.md, afişelor electorale de pe urnele pentru gunoi în care apare arătând un gest indecent cu degetul mijlociu, a materialelor electorale cu propagandă fascistă care au apărut pe străzile Capitalei ar sta Partidul Comuniştilor. Dodon a dezminţit.
Candidatul partidului Legii şi Libertăţii Marcel Darie (fost coleg de clasă şi de partid al lui D.C.) îl acuză că ar folosi primăria pentru finanţarea PL-ului. Potrivit lui Marcel Darie, PL în frunte cu Mihai Ghimpu şi Dorin Chirtoacă au format anumite scheme de estorcare a banilor prin intermediul Direcţiei Locativ-Comunale condusă de un fost fruntaş local al partidului. Dorin Chirtoacă a declarat că nu va răspunde atacurilor lansate de contracandidaţii săi.

În 2008 a fost acuzat de consilierul fracţiunii „Alianţa Moldova Noastră” pe atunci, Oleg Cernei, acum candidat PL la funcţia de consilier local,  că numeşte în funcţie şefi de direcţii şi subdiviziuni pe principia politice, în lipsa unui concurs transparent, promis în campania electoral. Cernei a spus că se referă la şeful Direcţiei generale locativ-comunale şi amenajare, Dionisie Boaghie, şefa Direcţiei Cultură, Lucia Culev.

Sondajele îl arată ca un favorit al cursei -  pentru el ar vota 38,6 % dintre participanţii la VOX pop-un sondaj efectuat de Asociaţia Sociologilor şi Demografilor. Barometrul opiniei publice al IPP îl arată drept personalitatea politică care îl depăşeşte în Chişinău ca încredere din partea cetăţenilor pe premierul Vlad Filat.

Dezbateri electorale PRO TV: Dodon vs Chirtoacăi
|| 0:00:00
...    
🔇
X
31.05.2011
Emisiunea de dezbateri „Vreau sa fiu primar”




Igor Dodon, nr. 5
Candidatul PCRM.


Igor Dodon

Doctor în economie, fost prim-viceprim-ministru şi ministru al economiei şi comerţului în guvernul condus de Zinaida Greceanîi până în 2 septembrie 2009, când şi-a depus demisia.

În caz de victorie în alegeri, a promis să construiască  un nou terrarium la Grădina Zoologică, să restabilească facilităţile pentru călătoria în transportul public pentru pensionari, invalizi şi studenţi, să dea o indemnizaţie unică la naşterea primului copil în valoare de 5000 lei, să reamenajeze din fondul municipal a plaja de la Vadul-lui-Vodă, de la Ghidighici, Valea Trandafirilor, Valea Morilor şi din preajma lacurilor de la Sculeni, să construiască un Teatru în aer liber, să creeze în municipiu cel puţin 50 mii locuri de muncă pe durata mandatului şi să construiască pînă în 2015peste 200 mii metri patraţi de spaţiu locativ nou.

A promis, de asemenea, să găsească limbă comună cu Vlad Filat și cu alții pentru a rezolva problemele capitalei: „Important e să nu punem accentul pe divergențele ideologice și să nu facem politică așa cum s-a făcut în ultimii patru ani la primăriei”.

Chiar dacă era favoritul mai multor organizaţii PCRM din sectoarele Chişinăului, a fost nominalizat drept candidat al comunistilor după lungi ezitări pe care PCRM le explica prin nevoia unor ample consultări în interiorul partidului. S-a speculat însă că nu ar fi un candidat dorit de liderul formaţiunii. Comentatorii au observant ulterior că Voronin şi partidul său au luat o oarecare distanţă de precauţie faţă de Igor Dodon, „candidatul comunist care uneori creează impresia că a intrat în alegeri pe propria-i răspundere”.

Şi-a început campania înainte de anunţarea datei alegerilor şi înainte de a fi nominalizat în calitate de candidat din partea PCRM. În Chişinău au apărut mai multe panouri publicitare de culoare roz cu slogane pe care şi le-a atribuit ulterior, chiar dacă a afirmat că ar fi opera unui grup de iniţiativă civică reprezentat de locuitori ai Chişinăului, inclusiv de întreprinzători. Cînd liberalii i-au răspuns prin nişte contra-panouri şi un site pe Internet cu titlul Solutia-md, i-a acuzat că ar fi în criză de idei şi s-ar ocupa cu plagiatul. „PL este problema întregii societăţi, iar Dorin Chirtoacă este problema Chişinăului”, a spus Dodon.


În plină campanie electorală, a lansat şi campania „Iubesc Moldova” pe care a numit-o „socială” cu scopul declarat de a trezi în rândul tinerilor sentimentul de patriotism. Cîntecul „Suntem moldoveni” în interpretarea formaţiei „Lume” face parte din această campanie.

A publicat pe blogul sau ceea ce a pretins a fi textul proiectului de acord între Fondul Monetar Internaţional cu Guvernul AIE 2  inainte ca negocierea lui sa se fi incheiat, motiv pentru care a fost numit de premierul Vlad Filat un „Stirlit” moldovenesc. Când a devenit ministru al economiei şi comerţului în 2006 (cu cîteva luni mai tîrziu de liberalizarea economică anunţată de Voronin) a făcut declaraţii tari cum ar fi că salariul mediu va ajunge să constituie 300 de dolari, vor fi create 300 de mii de locuri de muncă şi economia va fi liberalizată. Promitea o revoluţionare a comerţului cu amănuntul, micşorarea cotei comerţului neorganizat, crearea unei reţele de supermarketuri pentru mărfuri de larg consum. Ulterior a fost acuzat că a ascuns criza financiară şi consecinţele ei asupra economiei moldovenesti.

Din rapoarte Iniţiativei civice pentru un Parlament curat rezultă că în campania electorală din toamna anului 2010 a donat partidului său o sumă mai mare decît veniturile sale din anul 2009, cînd a declarat un venit de 136 mii lei, însă, 9 luni mai tîrziu a donat partidului 150 mii lei. Aceasta în condiţiile în care tot în 2009 Dodon a mai făcut o cheltuială – a restituit, la insistenţa Centrului pentru Combaterea Crimelor Economice şi Corupţiei, 72 de mii de lei, Institutului de Economie, Finanţe şi Statistică. CCCEC a constatat că Dodon primise timp de trei ani salariu pentru o funcţie la institut, pe care de fapt nu a exercitat-o.  Astfel, declaraţia sa de avere şi raportul financiar depus la CEC de Partidul Comuniştilor indică asupra faptului că I. Dodon are venituri nedeclarate.

În aceleaşi rapoarte se constată că a utilizat poziţia de serviciu în interes de partid prin exercitarea presiunilor asupra membrilor Asociaţiei Producătorilor de Mărfuri din R. Moldova, pe care i-a convocat la o şedinţă în incinta Guvernului, pentru a obţine demiterea preşedintelui acesteia. Potrivit Curţii de Conturi, în baza ordinului ministrului Dodon din 30 mai 2007, la patru angajaţi din aparatul central al ministerului le-au fost stabilite sporuri excesive la salarii.

Pe parcursul anilor 2007 şi 2008 Igor Dodon a deţinut alte funcţii remunerate, cum ar fi cea de preşedinte al Consiliului de Administrare al Moldtelecom, ceea ce contravine Legii cu privire la Guvern, care interzice miniştrilor deţinerea altor funcţii remunerate. În perioada în care a fost ministru al Economiei şi Comerţului în Guvernul Greceanîi, I. Dodon a susţinut şi a contrasemnat unele hotărîri ale Executivului, secretizate ilegal, cu privire la alocarea unor sume de bani din Fondul de rezervă.

Desele sale vizite la Moscova din timpul campaniei actuale (31 martie, 22 aprilie şi 28 aprilie) au fost considerate neîntîmplătoare de comentatori. Editorialistul Petru Bogatu afirmă, de exemplu, şi pe blogul său şi în editoriale că Dodon ar fi mai degrabă „candidatul Moscovei decît al comuniştilor”. Analistul a scris că campania sa electorală este finanţată practic, prin Sberbank, de Kremlin şi că Gherman Gref, conducătorul acestei bănci de stat din Rusia, a fost mandatat personal de Putin să-i asigure o asistenţă financiară generoasă. Preşedintele Sberbank s-a întâlnit cu fostul vicepremier moldovean încă în luna februarie, când s-a pus la punct devizul de cheltuieli al PCRM în alegerile locale. Bogatu mai afirmă că Dodona ar fi fost desemnat candidat al PCRM de Serghei Narâşkin, şeful administraţiei prezidenţiale de la Moscova. În cursul mai multor documentări pe teren, acesta s-ar fi convins că Partidul Comuniştilor, pentru a nu se prăbuşi, are nevoie de o împrospătare,  de aceea a pariat pe Dodon şi l-a forţat pe Voronin să-l accepte în dauna Zinaidei Greceanâi pe care miza iniţial liderul comunist.

Şi Prim-ministrul Vlad Filat a lăsat anterior de înţeles că Igor Dodon nu reprezintă în alegeri doar interesele PCRM, ci ar avea un spate tare peste hotarele Republicii Moldova. 
În perioada 19-21 mai s-a aflat la Bruxelles. Serviciul de presă al PCRM a pretins că este într-o vizita oficială, că este însoţit de Dirk Schuebel, şeful delegaţiei UE în Republica Moldova şi că va avea un şir de întrevederi cu oficialii belgieni şi europeni, în calitatea sa de candidat la funcţia de primar general al Chişinăului. Uterior s-a aflat că Dirk Schuebel îl însoţea la acest eveniment pe altcineva. S-a aflat de asemenea că era vorba despre un seminar cu participarea mai multor primari ai oraşelor belgiene la care au fost invitaţi şi mai mulţi candidaţi din Chişinău, care spre deosebire de Dodon au respectat condiţia europenilor de a nu utiliza evenimentul în scopuri electorale.

Deşi este proprietar al cel puţin trei autoturisme din cele mai luxoase, la întîlniri cu alegătorii merge cu un Jiguli.


Maia Laguta, nr. 8
Candidat PPM.


Maia Laguta

Economist, regizor, actriţă (s-a filmat într-o producţie Lenfilm), din 2006  - preşedinte al Asociaţiei Obşteşti „Salvgardare” cunoscuta pentru organizarea unor proteste regulate ale pensionarilor,  administratoare de bloc locativ.

La alegerile parlamentare din 28 noiembrie 2010 a participat în calitate de candidat neafiliat întrunind 1,799 de voturi valabil exprimate (0.1%), rezultat prin care a devansat totuşi în Chişinău  5 partide şi pe fostul communist Victor Stepaniuc.

Candidează pentru prima dată în alegerile generale locale. Slogan electoral: „Din popor — pentru popor!” Este cadidat din partea Partidului Patrioţii Moldovei condus de Mihail Garbuz (la alegerile din  noiembrie a obtinut 0,09 la suta din sufragii), partid care a cerut României să înapoieze R. Moldova ceea ce acesta pretinde a fi „teritoriile istorice ale statului moldovenesc”. „Popoarele, care se află în componenţa României trebuie să se autodetermine singure — în care anume state ele doresc să-şi realizeze viitorul. Poporul moldovenesc este devotat întru totul Patriei sale şi, cu toate încercările dure şi fără precedent ale forţelor proromâne, niciodată nu va deveni satelit al unei formaţiuni create artificial, cum este România”, a declarat atunci Garbuz.

Despre Igor Dodon a afirmat: „Va rog foarte frumos sa faceti tot posibilul ca anume eu sa ies in al doilea tur cu domnul Dodon. Va asigur ca n-o sa ramana pe dânsul nici o pana, am sa-l penesc prin probe si dovezi, in afara de mine nimeni n-o sa faca lucrul acesta”. Astfel s-a adresat Maia Laguta alegatorilor, la chat-ul inprofunzime.md.

Maia Laguta despre Dorin Chirtoaca: „Este singurul care n-a furat nimic şi, sper, nici n-are aşa intenţie.” „Apreciez dorinta sa din primul an de a schimba lucrurile, dar nu a reusit si s-a conformat sistemului. Chirtoaca nimic rau n-a facut intentionat, dar a facut mult rau din necunostinta. Pentru ca era mai mult ocupat cu politica. Principala greseala a lui Chirtoaca este ca a fost de acord sa candideze atunci cand absolut nu stie ce inseamna primaria”.
 
În cadrul unei dezbateri electorale, Dorin Chirtoacă a lăsat să se înțeleagă că în spatele protestelor bătrânilor pe care le-a organizat regulat în perioada 2009-2010 stă Partidul Comuniștilor. Maia Laguta a dezminţit. Opteaza pentru transmiterea a cel putin 80% din atributiile Consiliului municipal spre primarie, mai ales funcţiile de fixare a tarifelor, si pentru reducerea numarului de consilieri municipali pina la 20.

Printre revendicările protestelor anterioare se numărau: asigurarea controlului public asupra activităţii întreprinderilor prestatoare de servicii, în special comunale; achitarea sumelor indexate deponenţilor «Băncii de Economii», născuţi pînă în 1970; asigurarea cu spaţiu a organizaţiilor primare de veterani; revederea tarifelor la unele servicii. Iese tot mai des însă cu mesaje politice în locul celor sociale. Pe 27 martie 2011, de exemplu, cînd unii sarbatoreau Ziua Unirii Basarabiei cu România, asociaţia sa împreună cu „Patrioţii Moldovei” au organizat în centrul capitalei un mars împotriva „românizării Moldovei”. „Organizaţia pe care o reprezint cuprinde atât victime ale regimului burghezo-moşieresc, cât şi cele ale regimului sovietic, de aceea protestăm împotriva acestor două regimuri”.

La 7 aprilie 2011, în timp ce autoritatile locale comemorau in centrul capitalei victimele evenimentelor din aprilie 2009, a organizat o contramanifestatie, cerînd pedepsirea celor care au distrus cladirile Parlamentului si Presedintiei. Crede că Valeriu Boboc nu  poate fi considerat erou.

A chemat protestatarii la boicotarea scrutinului parlamentar din cinci aprilie. Anterior, a cerut boicotarea tarifelor.
La 1 Mai - Ziua Internaţională a Muncii  - cînd comuniştii pentru prima dată au renunţat la mitinguri, a încercat să le ia locul. Dar mitingul a fost susţinut numai de vreo treizeci de activişti de partid. 

În campania pentru 28 noiembrie declara: „Slujesc poporului Moldovei si cred ca sunt singurul om care face acest lucru!”

Nu există informaţii despre cheltuielile din campanile şi nu există publicitate electorală. Potrivit Barometrului Opiniei Publice, realizat de către Institutul de Politici Publice și Centrul de Analiză și investigații sociologice, politologice CIVIS, ar acumula 1%.



Marcel Darie, nr. 12
Candidatul Partidului „Legii şi Dreptăţii” condus de Nicolae Alexei.


Marcel Darie

Jurist, antreprenor în sfera construcţiilor, director SRL Proiect Invest Grup (companie care construieşte mansarde în Chişinău şi are acum în derulare patru proiecte: str. Maria Dragan 14/1, str. Soceviţa 22/2, str. Voluntarilor 18/3, str. M Dragan 26/3A)

În declaraţie pe venit pentru 2009-2010 depusă la Consiliul Electoral de Circumscripţie n-a indicat nici un venit şi nici o proprietate. Motivul din care a decis să candideze este să lichideze corupţia din Primăria Chişinău, unde, aşa cum declară, ar exista o schemă întreagă de corupţie, sistematizată pe mai multe direcţii. Spune că în schema de la Direcţia Arhitectură, Urbanism şi Relaţii Funciare ar fi implicaţi viceprimarul liberal Nistor Grozavu cu soţia sa şi arhitectul-şef, Vladimir Modârcă cu soţia sa, prin care ar trece, direct sau indirect, toate autorizaţiile de construcţie eliberate persoanelor fizice sau juridice. Afirmă că de când a devenit viceprimar, Grozavu s-a căpătuit cu un automobil de lux nedeclarat şi un apartament de cca. 300 de mii de euro. Nistor Grozavu a recunoscut că deţine aceste proprietăţi, dar spune că sunt mult mai ieftine decît insinuează Darie.

Spune că o altă schemă ar funcţiona la Directia locativ-comunala condusă de liberalul Dionisie Boaghie şi că acesta ar fi acoperit personal de primarul Dorin Chirtoacă, care foloseşte banii „delapidaţi” de Boaghie pentru a finanţa PL-ul. Abuzurile ar fi comise la contractarea firmelor care construiesc mansarde şi a celor ce repară acoperişurile şi reţelele inginereşti din blocuri. Mai spune că în afacerea „mansardele” Dionisie Boaghie ar fi estorcat de la investitori 100 de mii de euro, iar în cea cu acoperişurile şi reţelele inginereşti ar fi fost furate peste 6 milioane de lei din fondurile publice. Darie spune ca a deconspirat aceasta schema demult si i-a anuntat pe Dorin Chirtoaca si  Mihai Ghimpu. Toţi cei trei liberali vizaţi resping acuzatiile.

Despre Boaghie a mai declarat că şi acesta şi-ar fi procurat, după obţinerea funcţiei, un automobil luxos şi o casă de 60 de mii de euro, pe care ar fi mobilat-o cu mobilierul destinat Casei de odihnă de la Vadul lui Vodă a Direcţiei locativ-comunale. Soluţia ar fi să fie elaborată şi implementată o strategie municipală de combatere a corupţiei; să fie creată o direcţie de securitate internă la primărie, subordonată direct primarului general, care ar avea, printre altele, sarcina de a-i testa sub acoperire pe funcţionarii publici. A declarat anterior într-un interviu că mita constituie 30 la sută din costul unui imobil nou în Chişinău.

În caz de victorie în alegeri a promis diminuarea tarifelor, prin lichidarea Termocomului, reorganizarea și comasarea CET-urilor cu Apă-Canal într-o singură întreprindere şi construcţia unor mansarde la toate casele fondului locativ învechit.


Mihai Godea, nr. 14
Candidat neafiliat.


Mihai Godea on ProTV la 3 aprilie 2011

Decizia  lui Mihai Godea de a părăsi formaţiunea politică ce l-a adus în topul elitei politice, pentru a candida pe cont propriu şi fără un succes garantat în cursa pentru capitală i-a nedumerit pe mulţi comentatori. Unii au intrevăzut in gestul lui Godea dovada faptului ca politicianul fie „a pierdut simţul realităţii”, fie “ar fi fost rău intenţionat”, alţii, dimpotrivă, i-au apreciat decizia de a părăsi o formaţiune în care nu se mai regăseşte, calificînd-o drept „act de curaj şi onestitate politică”.

Istoric de profesie, Mihai Godea a ieşit pentru prima dată în evidenţă fiind unul dintre liderii protestelor studenţeşti din 1995-1996, când a luptat pentru istorie şi limba română, contra derapajelor din programele de studii. Debutul politic îl face spre finele anilor  2000, când devine membru al Partidului Forţelor Democratice, o formaţiune de centru-dreapta după dispariţiea căreia trece la Partidul Democrat. Ulterior abandonează activitatea politică pentru a se regăsi în sectorul asociativ unde se ocupă timp de mai mulţi ani de expertiza procesului electoral. 

Din societatea civilă reintră în viaţa politică odată cu apariţia PLDM-ului, devenind unul dintre greii formaţiunii pe care o fondează împreună cu actualul premier Vlad Filat si déjà demisionarul Alexandru Tănase. 

După succesul electoral din 2009, devine liderul grupului parlamentar al liberal-democraţilor şi cel care trebuie să asigure suportul legislativ necesar Guvernului pentru promovarea unor importante reforme din planul de guvernare al coaliţiei democratice.

S-a poziţionat ca un politician consecvent, onest şi lucid, exponent al ceea ce observatorii au numit „o noua generație” de oameni politici, consideraţi capabili să readucă R. Moldova pe un făgaş normal de dezvoltare şi s-o apropie de valorile şi standardele europene.

Dar Mihai Godea părea totodată politicianul cu un destin strict legat de partidul din care face parte. Semnele de întrebare privind motivele părăsirii formaţiunii faţă de care nu făcuse vreodată desidenţă continuă să preocupe mediul politic. Argumentul lansat de Mihai Godea că Alianţa nu promovează cu suficientă putere reformele a fost întîmpinat cu neîncredere, ca şi cel că nu a mai suportat autoritarismul fostului său şef de partid sau presupusa apropiere secretă dintre partidul premierului şi comuniştii conduşi de Vladimir Voronin. Printre declaraţiile cele mai dure de după plecarea din PLDM figurează cea despre trei Vlazi - Voronin, Filat şi Plahotniuc  - care ar face legea în economia moldovenească.

Premierul Vlad Filat a interpretat plecarea lui Mihai Godea drept un atac direct la persoana sa şi a avertizat că participarea sa la cursa pentru capitală va face rău Alianţei pentru Integrare Europeană. La scurt timp după plecarea lui Godea, partidul premierului şi-a retras propriul candidat din cursă, în favoarea liberalului Dorin Chirtoacă.

Lansându-se în campanie, Mihai Godea a propus un program de modernizare şi renaştere a Chişinăului bazat pe 7 principii, printre care transparenţă în activitatea municipalităţii, responsabilitatea gestionării banilor publici şi profesionalism în abordarea problemelor de dezvoltare a oraşului. „Voi avea o campanie populară, cu si pentru cei mulţi - pentru oamenii simpli şi sinceri”, a declarat Mihai Godea după înregistrarea oficială în cursă. Godea a promis totodată o veritabilă campanie anticomunistă,  dar observatorii i-au reproşat pe de altă parte că tocmai candidatul comuniştilor ar fi cel avantajat șansele candidaților democrați la primăria capitalei fiind diminuate drept urmare a deciziei sale de a candida.

S-a vehiculat şi ideea că, de fapt, Mihai Godea ar fi pe cale să-şi lanseze un propiu proiect politic sau că ar fi fost determinat să părăsească PLDM-ul de forţe ostile formaţiunii. Au existat zvonuri că Mihai Godea ar fi luat decizia după o întîlnire la Viena cu controversatul om de afaceri, democratul Vlad Plahotniuc, care ar avea motive să dorească diminuarea ratingului celui mai puternic partid al alianţei. Mihai Godea a negat cu tărie orice implicare a acestuia, sugerînd că fostul său şef de partid este cel ce a lansat acest zvon cu scopul de a se răzbuna şi a-l denigra.

Mihai Godea este căsătorit şi are doi copii. Potrivit declaraţiei sale de venit, a obţinut anul trecut de la locul de muncă 200 de mii de lei, este posesorul unui teren în localitatea Ulmu, Ialoveni şi a unui autoturism Dacia Logan. În buletinele de vot, este candidatul cu numărul 15.

Dezbateri electorale la PRO TV i
|| 0:00:00
...    
🔇
X
27.05.2011
Emisiunea din 26 mai.



Oleg Oniscenco, nr. 4
Candidat al Partidului „Casa Noastră Chişinău”.

Licenţiat în drept, manager, preşedintele partidului „Casa Noastră Chişinău”, înregistrat iniţial drept asociaţie obştească. 
 
Din 2007 - consilier a municipiului Chişinău din partea Partidului Umanist din Moldova. În  2008 a declarat că primarul Dorin Chirtoacă ar fi homosexual (fără a prezenta şi probe)  declaraţie prin care şi-a supărat colegii de fracţiune care s-au disociat de el. Un alt motiv din care a fost exclus din fractiunea PUM a fost cererea sa ca în lucrările consiliului să nu se folosească glotonimul Limba română, ceea ce ar fi contrar Constituţiei după el.

Pe un panou publicitar apare fotografiat lângă noile troleibuze achiziţionate recent de municipalitate cu suportul Băncii Europenă pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare şi Băncii Europene pentru Investiţii şi Uniunea Europeană.  „Ei promit - dar noi muncim!”, se spune în mesajul de pe panou.

Este acuzat de transportatorii privaţi că ar fi preluat, printr-o firmă care i-ar aparţine, dar care e condusă de un interpus, 12 linii de microbuz (a treia parte din unităţile de transport privat) de la actualii administratori în urma unor documente falsificate şi a unui concurs ilegal. După ce Consiliul municipal a anulat concursul, a atacat decizia în judecată. Litigiul este acum pe rol la Curtea Supremă de Justiţie, unde transportatorii protestează de mai multe săptămâni de teamă că justiţia îl va favoriza.

S-a însurat fiind consilier municipal şi chiar înainte de nuntă drumul pînă la casa miresei sale a fost proaspăt asfaltat. A negat că ar fi implicat, ca de altfel şi responsabilii de la Primărie. 

Asociaţia sa „Casa noastră Chişinău”, creată prin 2004, a promis să construiască cel puţin 100 de mii de apartamente ieftine în Chişinău. Oferta cu care venea era avantajoasă într-atît încît a adunat mii de cetăţeni dornici să obţină locuinţe. Proiectul a rămas la faza de înscriere în rînd a cetăţenilor. A fost acuzat că-şi racolează astfel susţinători pentru viitorul proiect politic.

În declaraţia de venit afirmă că deţine acţiuni în două companii: SA „Congres” şi SRL „Extras grup”. Există consilieri care afirmă că ar fi propritarul mult mai multor companii, toate cu interpuşi. Una din acestea ar fi „Dong Tur”, cea care a cîştigat dreptul de a administra cele 12 rute de microbus. Alta, «FasComTrans», despre care primarul Dorin Chirtoacă a spus într-un interviu pentru Ziarul de Gardă că este patronată de Oleg Onişcenco şi a primit, în lipsa vreunei licitaţii şi a unui dosar oficial în Direcţia patrimoniu a Primăriei, un sediu de 198 m.p., în centrul Chişinăului, pe str. Coşbuc. „Deci, din pod, s-a întocmit un proiect de decizie, s-a votat. Am atacat această decizie în judecată”, a spus Chirtoacă. În replică, Onişcenco a spus: „Prima oară aud despre firma asta şi de acest subsol. Nu înţeleg despre ce vorbiţi. Eu activez la «Casa Noastră Chişinău» şi nu am nicio legătură cu firma pe care o numiţi.”

Este proprietarul unei case în satul Mereni, Anenii Noi. Vecinii şi naşii lui de botez din acest sat s-au plîns în Ziarul de Gardă că i-a lăsat fără drum de acces spre casa lor. Oniscenco le-ar fi promis să le construiască alt drum, dar ulterior n-a făcut-o.

A promis să  restaureze monumentul eroilor căzuţi în al doilea război mondial din Scoreni, raionul Străşeni, care ar fi fost distrus recent într-un mod barbar: „Devastarea monumentelor de război arată că situaţia din republică este dramatică iar astfel de acţiuni trebuie să fie condamnate de autorităţile centrale”.

În caz de victorie în alegeri, prima problemă pe care o va pune în discuţie va ţine de tarifele la serviciile comunale: „Dorim să revedem tarifele, care sunt foarte mari, și să le micșorăm cu 50%, dar şi să asigurăm calitatea serviciilor comunale”.


Sergiu Coropceanu – nr. 1

Sergiu Coropceanu

36 de ani, Licenţiat în relaţii economice internaţionale, economist, manager, Secretar General PSD, sportiv de performanţă (este președinte al Federaţiei de Karate Shotokan din Republica Moldova, arbitru internaţional și multiplu campion naţional şi internaţional la karate).

Spune că nu ar permite sub nici o formă o paradă gay în Chişinău. „Nu mă interesează pe mine nici UE, şi nici CSI, nu pot accepta ca cineva să îmi impună  modul de viaţa imoral al unor categorii de oameni. De ce noi, ca moldoveni, trebuie să devenim artificiali?”

Crede că şi vechea guvernare, şi actuala sunt gata să facă orice le dictează  Uniunea Europeană. „Dacă premierul Filat ţinea cu adevărat la popor, trebuia să facă un referendum referitor la această lege. Această lege e un lucru străin pentru noi. Nu este în drept Vlad Filat să hotărească pentru toată ţara.”

Vrea masini curate in capitală. Potrivit lui „curatenia nu trebuie facuta, ci trebuie pastrata”. A făcut un apel la şoferi, indiferent de unde vin, să intre in capitală cu masina curată. Promite să construiască la intrare în oraş cinci spalatorii municipale care să ofere servicii gratuite. Spune că adepţii săi vor împărţi, pe perioada campaniei, cite o bureta  conducătorilor auto la intrarea în oraş. În realitate, se impart mai mult fluturaşi electorali cu un mesaj greu de discifrat legat de spalarea masinilor.

A promis un premiu de un milion de lei trupei „Zdob şi Zdub”, dacă aceasta va câştiga concursul european „Eurovision”. Le-a sugerat contracandidatilor sa ia lectii de karate pentru a-si pastra calmul in campanile.

Crede că Dorin Chirtoacă  a închis ochii la multe ilegalităţi care s-au făcut şi se mai fac în primărie. Un exemplu ar fi modul în care se repară drumurile, conform unor tehnologii învechite ce se constituie în simplă risipă de bani: „Porțiunile de drum rămân prăfuite, sunt stropite cu bitum cu ajutorul măturii, adică în proporție de 10% din necesitate, ceea ce duce la o lipsă de legatură cu stratul de asfalt. Asemenea lucrări pot rezista cîteva luni, iar la primele ploi asfaltul se va ridica”. A mers personal într-o inspecţie la şantiere pentru a-şi face vizibil demersul. Mai crede că drumurile sunt exploatate nu doar de locuitorii oraşului Chişinău, ci de întreaga ţară, dar reparaţia este efectuată numai din impozitele de la chişinăuieni: „Este necesar să refacem schema vărsărilor în bugetul municipal astfel incat banii din fondul rutier să revină în bugetul oraşului.”

Mai crede necesar de a li se interzice întreprinderilor de stat „Moldova - Gaz”, „Termocom”, „Telecom”, precum si altor organizaţii să folosească drumurile şi trotuarele pentru afacerile lor. „Din moment ce acestea efectuează săpături nu fac altceva decat distrug străzile. Introducerea unor taxe pentru aceste întreprinderi va constitui o sursă suplimentară pentru acoperirea costurilor de reparaţie.”

Spune că ştie cum trebuia curăţat lacul Valea Morii, fără să se fi dat drumul la apă, fără să se fi distrus fauna, dar îl acuză pe Chirtoacă că ar fi greşit cu tehnologiile chiar dacă secarea lacului s-a produs pînă la Chirtoacă. A profitat, ca şi alţii, de scandalul de la „Chişinău-Gaz” pentru a-şi face campanie electorală. A declarat că scheme frauduloase asemănătoare cu cele de la „Chişinău-Gaz” ar fi puse în aplicare şi la furnizorii de căldură, energie electrică şi apă. A solicitat, din cite se cunoaşte doar verbal, Procuraturii Generale să investigheze eventualele nereguli.

După spusele lui, comuniştii au activat în detrimentul oraşului şi a locuitorilor municipiului, iar primarul liberal Dorin Chirtoacă a continuat opera acestora. „Comuniştii au creat un sistem corupt în incinta Primăriei, iar Dorin Chirtoacă i-a păstrat pe toţi.” “Sunt concurentul din opoziţie a candidatului PCRM la funcţia de Primar General Igor Dodon şi totodată pledez pentru respingerea candidatului PL, Dorin Chirtoacă la funcţia de Primar de Chişinău.” Mai crede despre Chirtoacă că a avut posibilitatea să-și demonstreze capacitățile, însă a ratat-o.

A declarat că mai întîi comuniştii, apoi AIE menţin o economie de consum şi monopolurile de import, ceea ce crează dificultăţi în susţinerea producătorilor autohtoni". 
Soluţia ar fi renaşterea agriculturii. „Am muncit din greu, de la o vîrstă foarte fragedă, pentru ca să am o casă şi cu ce să-mi hrănesc familia. Dar nu mă pot bucura pînă la capăt de tot ce mi-a dat Dumnezeu, atunci cînd văd o mulţime de oameni nefericiţi în jur,” scrie în programul său electoral.

A promis că în caz de victorie, prioritatea va fi asigurarea minimului de existenţă pentru fiecare locuitor al mun. Chişinău. „Ceea ce nu a făcut Voronin şi Filat la nivel de ţară, eu voi face la nivelul municipiului Chişinău.” Mai promite anularea datoriilor la serviciile comunale ale persoanelor cu venituri mai mici de minimul de existenţă, achitarea diferenţei dintre veniturile reale şi minimul de existenţă, interzicerea publicităţii stradale comercială, pentru ca preţul ei să nu se răsfrîngă asupra preţului final al produselor, micşorarea preţului la căldură, piste pentru biciclişti, şosea de centură din jurul Chişinăului, parcări multi-etajate.



Valentina Buliga, nr. 9
Candidat PD.

Valentina Buliga

Acreditată drept speranţa de durată a democraţilor, Valentina Buliga este una din cele două femei care s-au încumetat să intre în competiţia cu echipa masculină ce pretinde foroliul de primar al Chişinăului.

De formaţie farmacistă, candidata democraţilor a parcurs în 20 de ani de activitate profesională calea de la director de farmacie sătească pînă la postul de ministru al protecţiei sociale şi a familiei şi este considerată de mulţi experţi dret una din cele mai vizibile femei a actualei clase politice. 

Între anii 2005-2009, Valentina Buliga a fost deputat în Parlamentul Republicii Moldova şi preşedinte al Comisiei parlamentare pentru protecţia socială, sănătate şi familie. În perioada 2001-2004 a ocupat funcţia de şef al Laboratorului de activitate farmaceutică din cadrul Institutului Naţional de Farmacie. Anterior, între 1998-2001 ea a fost şef al Direcţiei farmacie şi tehnică medicală din cadrul Ministerului Sănătăţii.

Este căsătorită, are doi copii şi ocupă funcţiile de vicepreşedinte al Partidului Democrat şi preşedinte al organizaţiei de femei a PD. 

Lansîndu-se în campanie, Valentina Buliga a promis din capul locului să propună un mod diferit de cel al bărbaţilor de administrare a treburilor publice în capitală. „E timpul să avem în Capitală o conducere cu mâna de fier şi cu inima de aur”, a declarat Valentina Buliga. Ea a promis să facă ordine în Capitală, ca o adevărată gospodină şi să promoveze o politică a femeilor.

Ea propune, printre altele, sa reduca cheltuielile chisinauienilor pentru serviciile de termoficare, să repare anual câte 50 km de drum, să construiască în jur de 2 mii de locuri noi de parcare in zona centrala a orasului şi să repare timp de un an toate terenurile de joacă din curţile blocurilor. Ea spune că va construi apeducte, gazoducte şi sisteme de canalizare în toate suburbiile, va da undă verde grădiniţelor de tip familie, va legaliza toate gospodăriile construite pe terenuri de vile şi va opta pentru extinderea  patentei asupra tuturor membrilor unei familii. O altă promisiune din programul său electoral este realizarea proiectului „100 de sculpturi pentru orasul drag”, care presupune amplasarea, in parcurile si pe strazile Chisinaului, a sculpturilor pentru  sporirea atractivitatii turistice a capitalei.

Imaginea unei gospodine şi mame, gata să-i „înfieze” pe toţi pensionarii, invalizii şi persoanele fara un loc permanent de trai este cea care domină mesajul de campanie al Valentinei Buliga. Printre gesturile electorale numite de presă „năstruşnice” a figurat însă decizia echipei sale de a oferi suzete şi scutece unor mame dintr-o maternitate din Chişinău, democraţii lăsîndu-se ispitiţi şi de împărţitea banalelor pachete alimentare.



Vitalia Pavlicenco - nr. 7
Candidată PNL.

Vitalia Pavlicenco

Licenţiată în filologie franceză, Universitatea de Stat din Moldova, titlul ştiinţific – doctor în filologie.

Din 2006 şi pînă în prezent, preşedintă a Partidului Naţional-Liberal (succesorul partidului cu aceeasi denumire care a existat pe scena politica inca inainte de adoptarea Constitutiei, dar care dupa venirea la putere a comunistilor in 2001 dispare in procesul consolidarii si fuzionarii fortelor democratice, finalizat cu aparitia partidului Alianta Moldova Noastra. PNL pledeaza pentru o uniune interstatala intre Romania si Republica Moldova, care ar propulsa rapid Republica Moldova in comunitatea europeana, precum si pentru aderarea tarii la NATO. In 2007 intra separat in alegerile locale, obtinand sub un procent din sufragii.

La parlamentarele din aprilie 2009, participa pe lista Miscarii Actiunea Europeana, codul electoral interzicand la acea vreme formarea blocurilor. In scrutinul anticipat din iulie 2009 participa separat, dar se retrage in favoarea PL, PLDM si AMN. În scrutinul anticipat din noiembrie 2010, participă separat, obţinând din nou sub un procent din sufragii).

Vitalia Pavlicenco a deţinut pînă acum două mandate de deputat în Parlamentul Republicii Moldova: primul - în legislatura 1998-2001, din partea Partidului Forțelor Democratice; al doilea – în legislatura 2005-2009, din partea Blocului Moldova Democrată, fiind vicepreşedinta fracţiunii AMN, iar ulterior, după demiterea sa din această funcţie de către Biroul Politic al acestui partid, se declară deputat neafiliat.

Pînă la intrarea în politică şi-a construit o carieră jurnalistică; a ocupat funcţia de adjunct de director al Agenției Naționale de Presă „Moldova-pres” şi cea de redactor-șef al publicației „Mesagerul” considerată de mare tiraj.

La alegerile locale din 2007 a candidat din partea PNL pentru Primăria Municipiului Chișinău, acumulînd 2,2 % din sufragii.

Spune că primarul şi consilierii PNL vor opta, printre altele, pentru anularea mai multor autorizaţii, cum ar fi cele pentru unităţile de comerţ şi prestări servicii sau cele emise de instituţiile de medicină preventivă, expertiza anticorupţie obligatiorie a fiecărui proiect de hotărîre de pe ordinea de zi a CMC, transport gratuit pentru studenţi şi pensionari, pînă cetăţenii vor avea un nivel de trai decent,  aplicarea legislaţiei lingvistice în municipiul Chişinău, ceea ce ar însemna respectarea limbii române, de stat, în denumirile instituţiilor, în activitatea şi documentaţia lor, în unităţile comerciale, în publicitate, în transportulpublic şi privat, de către staţiile de taximetrie.

Mai promite electronizarea serviciilor prestate de structurile Primăriei, trecerea treptată de la actualul buget linear la un buget pe programe, apoi la un buget de performanţă, impozitarea bunurilor imobiliare în funcţie de plasarea lor în oraş, conform principiului echităţii sociale, depolitizarea structurilor executive locale prin suspendarea calităţii de membru de partid pe perioada exercitării funcţiei, privatizarea parţiala a tuturor întreprinderilor municipale nerentabile, trecerea poliţiei municipale în subordinea Primăriei, reducerea ori anularea totală a impozitelor) pentru investitorii care îşi plaseaza capitalul din Vest.

Crede că o adevarata relansare economica, dezvoltare si prosperitate pentru acest pămînt românesc nu va veni decit odata cu Unirea cu România. Republica Moldova se poate integra imediat in UE, de unde ar veni fonduri nerambursabile, pe care R. Moldova nu le va vedea altfel nicicînd. Integrarea în NATO prin România va aduce investiţii masive, pentru ca niciun investitor serios nu investeşte într-o zonă „gri”, adică necontrolabilă. Prin Unirea cu România vor veni bani spre Chişinau, si nu invers. Odata Unirea realizată, mii şi mii de firme din România – cu capital străin sau românesc – îşi vor putea extinde uşor activitatea peste Prut – asta înseamnă zeci de mii de locuri de muncă, create foarte repede, bani din impozite şi taxe la bugetele locale un boom economic, la care acum nici nu se poate visa.

Crede necesară introducerea în legislație a cotei de participare a femeilor în Parlament și Guvern. Spune că în perioada guvernării comuniste, ,,a forțelor retrograde”, femeia era folosită doar pentru a fi bifată, dar nu pentru valoarea ei” şi că, în general, în cadrul unei guvernări corupte, femeia acceptă mai greu să se implice. De asemenea, îndeamnă femeile să participe mai activ în viața politică a Republicii Moldova, ,,să ia decizii și să nu fie manipulate”, să facă parteneriate cu bărbații, dar să nu-i exludă și să plângă pe umerii lor.

Din rapoartele Iniţiativei Civice pentru un Parlament Curat rezultă că în 2010, Vitalia Pavlicenco a donat partidului său (este singurul donator al acestuia în campania din 2010) 300 mii lei. Suma donată depăşeşete veniturile sale din ultimii doi ani (2008-2009), care au constituit 221 mii lei.

Vitalia Pavlicenco are depusă la CEDO cel puţin o petiţie. Ea a atacat în instanţa internaţională decizia instanţelor naţionale prin care s-a refuzat tragerea la răspundere a preşedintelui Vladimir Voronin pentru declaraţii considerate calomnioase făcute la adresa Vitaliei Pavlicenco.

În ajunul campaniei din 29 iulie 2009 atenţiona asupra unei „fraudări de proporţii” puse la cale de comunişti, prin tipărirea în Israel a unui număr impunător de buletine de vot false, pe care să fie aplicate anticipat ștampila „votat” în rândul concurentului electoral PCRM. Scria pe blog: „Se pune la cale o diversiune antidemocratica de proportii. Este vorba de imprimarea unei parti a buletinelor de vot dupa tehnologii superavansate, in Israel, de exemplu, fapt care sa insemne ca pe 49,99% din buletine - oriunde ai vota, stampila „Votat” sa apara, iarasi, de exemplu, in dreptul primului concurent electoral din lista”. Nu a revenit cu precizări.

L-a criticat, alături unele asociaţii de protecţie a animalelor, pe Dorin Chirtoacă pentru că acesta s-ar fi pronunţat pentru eutanasierea maidanezilor nerevendicaţi de stăpîni. Propusese iniţierea unei campanii „un leu pentru câinele tău și evitarea cruzimii a ființelor vii”, la care nu a revenit ulterior. Crede că dacă ar fi o insistență din partea autorităților municipale „sigur s-ar găsi bani în UE pentru a rezolva problema câinilor vagabonzi de la noi”.



Mihai Manoli, nr. 11

Candidatul Partidului Popular-Democrat, (redenumit din Partidul Umanist din Moldova condus de fostul director SIS si Ministru al Apărării, Valeriu Pasat)

Mihai Manoli

Economist, doctor în ştiinţe economice, vicepreşedinte PPDM.

Este ex-Minstru al Finanţelor (în guvernul Braghiş şi guvernul Tarlev I), ex-Ambasador al Republicii Moldova în Statele Unite ale Americii, Canada şi Statele Unite Mexicane, ex-reprezentant al Republicii Moldova pe lângă FMI şi Banca Mondială, a deţinut diverse funcţii în BC “MoldovaAgroindbanc” şi “Universalbank”, a fost presedinte al Uniunii Asiguratorilor.

A avut, în ultimii doi ani, venituri de aproape jumătate de milion de lei. în prezent este neangajat.

Demisia sa din functia de ministru al finanţelor a fost controversata. A depus o cerere de demisie din guvernul Braghiş, în 2000, dar care nu a fost aprobată. În 2002 demisionează totuşi din guvernul Tarlev explicîndu-şi decizia prin viziunea diferită a conducerii de virf  asupra politicilor fiscale şi asupra conducerii organelor fiscale. Se credea că s-a opus unor decizii neacoperite financiar. Reprezentantul BM de atunci s-a aratat „intristat” de demisia sa, iar cel al FMI a calificat-o drept „o mare pierdere”.

Se crede ca a fost numit in calitate de ambassador în SUA si reprezentant la FMI si BM doar in urma insistentei acestor organizatii financiare.

Crede ca una dintre deficientele de baza ale activitatii diplomatiei moldovenesti este comunicarea proasta intre ambasade si centrala, Ministerul de Externe, lipsa de operativitate in aceasta cooperare.

Pe de altă parte, în perioada în care a fost ambasador în SUA apare într-o investigaţie a Centrului de Investigaţii Jurnalistice ca unul dintre diplomaţii moldoveni nu tocmai disciplinaţi pentru că ar fi obişnuit să nu meargă la întâlnirile oficiale la care ar fi fost obligat să participe. „În 2004-2006, Fundatia „Moldova” a organizat la Washington opt conferinţe şi mese rotunde la tema R. Moldova. La jumătate din ele reprezentanţii ambasadei Moldovei nu au fost prezenţi, deşi fuseseră invitaţi şi chiar solicitaţi să vorbească. La alte câteva prezentări la tema Moldovei, organizate de The Atlantic Council of the United States, Radio Free Europe, Center for Strategic and International Studies – la fel, nu au fost prezenti cei de la ambasadă”, este citat în investigaţia CIJ preşedintele Fundaţiei „Moldova”, Vlad Spânu, diplomat în două termene la Ambasada RM în SUA. Au eşuat şi încercările de a stabili o colaborare între Fundaţia "Moldova” şi ambasadă. “Culmea a fost când am auzit că dl M. Manoli, în primăvara lui 2006, a numit grupul pentru Moldova de la Washington, iniţiat de către Fundaţia „Moldova” şi Open Society Institute în 2004, din care fac parte trei foşti ambasadori americani, drept un grup anti-moldovenesc şi anti-guvernamental”, s-a arătat uimit V. Spânu, care a explicat în felul următor un asemenea compartament: “dezinformând autorităţile de la Chişinău despre activitatea noastră, ambasadorul Moldovei a încercat să camufleze inactivitatea ambasadei în perioada cât el a fost şeful misiunii. Iar inactivitatea reflectă nivelul de professionalism în domeniul diplomaţiei, cunoaşterea limbii engleze, relaţiile personale cu establishmentul american”.

In 2009, in cadrul scandalului legat de decizia agentiei antimonopol de a taxa asociatia ARCA cu 32 de milioane de lei pentru “intelegeri de cartel” la comercializarea asigurarilor “Carta Verde”, a luat partea asociatiei,  motiv pentru care a fost acuzat de unii asiguratori ca-si depaseste atributiile, aparind pozitia asociatiei in numele Uniunii Asiguratorilor.

A aderat la partidul politic al lui Valeriu Pasat (pe care îl cunoaşte de mai bine de 15 ani. Ei au lucrat împreună în câteva guverne) pentru că a văzut în el “un proiect de mare perspectivă, în jurul cărora se unesc oameni destoinici şi competenţi, care sunt în stare să schimbe în bine situaţia socială şi economică din ţara.”

Anul acesta, cind alianta era zguduita de pe politicile fiscale promovate de premierul Filat, a declarat Europei Libere ca la mijloc ar fi propunerea Guvernului de dublare a accizului la produsele din tutun şi la băuturile alcoolice. “Acest lucru deranjează anumiţi oligarhi. Neînţelegerile din cadrul alianţei de guvernare în ceea ce priveşte adoptarea politicii bugetar fiscale au la bază interesele obscure ale unor lideri politici în spatele cărora stau businessmani influenţi”.

”In conditiile noastre de candidati mai putin depinde. Sunt importanti alti factori. Pana alegatorul nu va constientiza situatia tot vom avea ceea ce avem”, a declarat cu o săptămînă înainte de alegeri .

Cu referire la Partidul Popular, inregistrat recent, despre care se zvoneste ca ar fi fondat de Igor Dodon, Mihai Godea sau chiar Vlad Plahotniuc, Mihai Manoli declara: ”Daca si este asa, este dreptul celor  presupusi fondatori. Pana vom atinge un nivel al culturii politice mai avem nevoie de timp ... si se vor mai inregistra partide politice”.


Radu Busila, nr. 2
Candidat din partea Partidului Popular Creştin Democrat (PPCD)

Radu Buşilă

Unul din tinerii în frunte cu Victor Ciobanu care au preluat conducerea partidului de la Iurie Roşca, Vlad Cubreacov şi Ştefan Secăreanu.

Jurist, Preşedinte al Asociaţiei Juriştilor Creştin-Democraţi, vicepreşedinte PPCD, jurist la “Cartelul ţărănesc Sfîntul Gheorghe” (promovează drepturile agricultorilor).

Slogan electoral
Atenţie! Vine justiţiarul!

L-a acţionat în judecată pe liderul PL, Mihai Ghimpu, acuzându-l de lezarea onoarei și demnității după ce fostul oficial i-ar fi schimonosit numele, numindu-l în loc de Bușilă, ”Șutilă”. A pierdut procesul în prima instanţă, dar a ameninţat să ajungă pînă la CEDO. “Va fi o premieră când un fost șef de stat din R. Moldova va fi condamnat pentru o acțiune ilicită din timpul mandatului său.” Mihai Ghimpu crede că încearcă prin acest process să se facă vizibil.

Spune că este consiliat în această campanile de fostul viceprimar al orasului Trier din Germania, doctorul în economie Norbert Neuhaus, care deţine funcţia de consultant al fundaţiei europene Robert Schuman şi activează de câţiva ani în Republica Moldova, unde desfăşoară, în colaborare cu mai multe instituţii de profil, proiecte de dezvoltare regională.

Neagă că ar fi colaborat sau va colabora vreodată cu comunistii. ”Nu am colaborat niciodata cu nimeni! Intentionez sa realizez reformele necesare pentru oras, impreuna cu toti acei care doresc acelasi lucru. Cred ca problemele oamenilor au fost prea politizate pina acum, in loc sa fie abordate mai mult din punct de vedere practic si managerial. Primarul trebuie sa fie un manager, un director daca vreti al orasului, ci nu un politician!”

Despre retragerea din cursă a candidatului PLDM, Victor Bodiu, în favoarea candidatului PL, Dorin Chirtoacă scpune că ”este un act de slabiciune politica! Cred ca un adevarat luptator, in orice domeniu, trebuie sa lupte onorabil si pina la urma! indiferent de rezultatul luptei!”

”Rivalii mei sunt problemele orasului contra cărora am luptat pina acum -  namolul de la statia de epurare, gunoistea de la Tintareni, drumurile rele, birocratia si coruptia unor functionari!”

Despre disparitia de pe arena politica a lui Iurie Rosca spune: ”Este prezent, ne sustine, insa in fata sunt tinerii energici si competenti”.

L-a acuzat pe primarul Dorin Chirtoacă că a cheltuit milioane pentru o tehnologie învechită de deshidratare a nămolului la statia de epurare. 

A organizat în timpul campaniei o conferinţă de presă la gunoiştea de la Ţînţăreni pentru a atage ateţia asupra managementului defectuos al problemei deşeurilor în municipiu. L-a invitat la Ţînţăreni şi pe Dorin Chirtoacă. Acesta nu a venit.

A avut în ultimii doi ani venituri de 50 de mii de lei, nu dispune de un automobil personal, de depozite bancare sau hârtii de valoare.

Dacă devine primar promite timp de 280 de zile să ilumineze 80% din străzile Municipiului Chişinău; să construiască  anual din banii bugetului 1 000  de locuinţe sociale; să construiască un cartier care va da în exploatare anual câte 3 000 de apartamente,  pe care Primăria le va vinde la preţ subvenţionat tinerilor de până la 35 de ani; să construiască în doi ani un campus universitar, cu un număr de 5.000 de locuri de cazare, cantine, biblioteci, piscină şi terenuri de sport; să micşoreze tarifele la serviciile comunale, să implementeze o tehnologie nouă şi eficientă de reparaţie a străzilor; să soluţioneze problema deşeurilor prin resortarea, recolectarea şi şi reproducerea. Spune că are soluţia pentru problema ambuteiajelor din capitală - prin dezvoltarea transportului public, astfel ca acesta să-I determine pe chişinăuieni să renunţe la călătoriile cu autoturismul personal, în favoarea celor cu autobusul şi troleibuzul, care ar fi şi mult mai ieftine.

Într-un spot electoral afirmă că a luptat pînă acum cu incompetenţa şi corupţia şi vine la primărie să facă dreptate. Spune că va aloca 1 milion de lei din buget pentru un program de creare a locurilor de muncă. Optează pentru transformarea troleibuzelor într-un transport social, gratuit. Crede că este necesară proiectarea unui nou tip de transport urban (metroul urban sau tramvaiul rapid).


Valerii Klimenko, nr.6
Candidatul mişcării social-politice „Ravnopravie”

Valeri Klimenko

Jurnalist, Preşedinte al Congresului Comunităţilor Ruse din Republica Moldova, Preşedinte MR, consilier municipal timp de 12 ani. 

„Ravnopravie” este o mişcare pro-rusă, anti-UE şi anti-NATO, care a susţinut de mai multe rînduri în alegeri PCRM.

Spune că mişcarea sa a decis să meargă în bătălia pentru primărie de una singură şi nu va mai susţine Partidul Comuniştilor pentru că această formaţiune ar fi promovat românismul în perioada guvernării sale, a deteriorat relaţiile cu Rusia, nu a soluţionat conflictul transnistrean, şi i-a lăsat someri pe vorbitorii de limba rusă. “Daţi-mi 26 de mandate de consilier, şi voi opri dezordinea în Chisinău” este sloganul său în campanie.

Este cunoscut prin declaraţiile sale acide la adresa a tot ce este românesc. Nu cunoaşte limba română. Poate să nu răspundă unei întrebări dacă îi este adresată în română. Declaraţia sa “Dacă voi deveni primar, învăţ şi limba de stat în jumatate de an. Acum nu sunt motivat să o învăţ, pentru că nu sunt mare demnitar,” a stîrnit un val de nemulţumiri pe reţelele de socializare.

Desi crede ca cel mai important contracandidat inscris in cursa electorala este pentru el candidatul PCRM, Igor Dodon, afirmă că va castiga Dorin Chirtoaca.
Crede că cei mai periculosi politicieni din Moldova sunt Vladimir Voronin, Vlad Plahotniuc, Mark Tkaciuk si Mihai Ghimpu.

În 2010, cînd au avut loc mai multre majorări de tarife, a afirmat că majorările au fost cerute de Fondul Monetar Internaţional şi SUA. “Este o acţiune antirusească a SUA şi anume americanii sunt vinovaţi că populaţia din Republica Moldova va muri de foame şi de frig”. A mai afrimat că prin aceste majorări AIE şi-a asigurat înfrângerea în alegerile anticipate (cele din noiembrie 2010) şi îi va readuce la guvernare pe comunişti. Ameninţa toto atunci cu proteste şi chemări la boicotarea tarifelor. Crede că statul trebuie să achite diferenţa de tarif atunci când operează majorări.

Este considerat un fel de mentor, lider neformal al Ligii Studenţilor Ruşi, organizaţie de tineret care a ameninţat să demonteze piatra comemorativă a vicitimelor comunismului instalată în Piața Marii Adunări Naționale. Aceiaşi organizaţie a organizat mai multe acţiuni de protest, însoţite alteori de altercaţii şi incidente, pretinzând că universităţile din Chişinău închid grupele ruseşti, lucru infirmat de rectori.

A pichetat împreună cu reperezentanţii ligii şi clădirea Centrul de Informare şi Documentare privind NATO din Republica Moldova protestînd împotriva planului de Acţiuni Republica Moldova – NATO şi pentru apărarea statutului de neutralitate al RM.

Din declaraţia pe venit rezultă că a avut  venituri de doar 44000 de lei în 2 ani de muncă, 2009 şi 2010. Anul trecut, Klimenko a avut oficial venituri în sumă de doar 10 mii de lei. Dar are 2 apartamente, unul cu trei şi altul cu două camere, maşină, garaj şi un lot de pământ de 12,6 hectare. Intrebat despre afacerile pe care le detine, a afirmat: ”Timp de cinci ani comunistii au cautat un criminal in businessul meu. Asa si n-au gasit, desi in acest proces a participat si procuratura, si Centrul Anticoruptie, SIS, Inspectoratul Fiscal. Asta vorbeste despre faptul ca eu fac bani in mod cinstit. Volumul total al capitalului circulant este de 5 milioane de dolari”.
Pozează în apărător al cetăţenilor de ceea ce numeşte “invazia românească” care ar ameninţa RM.

Face parte din grupul de candidaţi pe care Barometrul Opiniei Publice, realizat de către Institutul de Politici Publice și Centrul de Analiză și investigații sociologice, politologice CIVIS, îl creditează cu 0 şanse de a obţine funcţia de primar.

A acuzat actuala guvernare că discriminează minorităţile etnice din Republica Moldova, deoarece nu a inclus în conducerea Guvernului nici o persoană vorbitoare de limbă rusă. este cunoscut în Moldova prin declaraţiile sale acide la adresa a tot ce este românesc.

A afirmat anterior că el este doar „într-o misiune specială în Moldova” şi că nu se consideră moldovean.

La parlamentarele din 2009 a candidat pe listele Uniunii Centriste din Moldova condusă pe atunci de ex-premierul Vasile Tarlev. „Ravnopravie” a încercat să-l destituie din functia de presedinte al Miscarii si să-l înlocuiască cu Boris Sapovalov.

Priorităţi:  reducerea tarifelor pentru servicii în capitală, reconstrucţia drumurilor şi lichidarea şomajului.


Valeriu Plesca, nr. 10
Blocul „Forţa a treia”

Valeriu Pleşca

Jurist, economist, antreprenor, om politic, ex-ministru al apărării (2004-2007).

Într-un spot electoral promite sa aloce un milion de lei din fonduri proprii pentru instalarea susrelor alternative de energie la blocurile populate de tineri.

În alt filmuleţ electoral promite să repare timp de 4 ani 150 km. de drumuri municipal şi să reabiliteze toate drumurile de acces la blocurile locative.

În alt filmuleţ electoral promite pensionarilor calatorii gratuite in transport si reabilitarea retelei de magazine Veteran.

Cu referire la sloganul sau ”Voteaza fapta, nu culoarea!”, spune ca oamenii nu trebuie sa voteze doar culoarea partidului. ”Imi plac toate culorile. Am discretie de oameni mincinosi care se ascund dupa culori. Culoarea ”Forta a Treia” este albul, ceea ce inseama curat”.

Despre sondajele prezentate recent, Plesca spune ca acestea ”Sunt un rezultat al campaniei de ”spalare a mintilor” alegatorilor. Este un mit faptul a doi lideri. Partidele si oligarhii sunt umbrelele ”liderilor”.

Liderul ”Forta a Treia” afirma ca 30 % din bugetul municipal sunt furate, că va opri acest furt şi atunci vor aparea banii necesari pentru realizarea proiectelor propuse.

Promite crearea în 4 ani a 10.000 de locuri noi de muncă.

Figurează în topul candidaţilor după veniturile declarate oficial ca fiind încasate în 2009-2010  -  607 mii de lei şi 11.300 de euro. Leii au venit din “donaţii”, iar valuta — sub formă de dobândă. Fostul ministru al Apărării din perioada comunistă deţine o casă de locuit cu teren aferent în municipiul Chişinău, un automobil şi un teren agricol de 0,74 hectare la Orhei. Totodată, Pleşca are depozite bancare în valoare de 50 mii de euro şi acţiuni în mai multe companii, denumirea cărora este indescifrabilă în declaraţia sa pe venit.

Din anul 1997 cînd fondează Mişcarea social-politică "Forţa Nouă" şi pînă în 2004, cînd este numit de preşedintele de atunci Vladimir Voronin în funcţia de ministru al apărărării a fost deputat în Parlamentul Republicii Moldova în legislatura a XIV-a pe listele Blocului Electoral "Pentru o Moldovă Democratică şi Prosperă", condus de Dumitru Diacov. În noiembrie 1999 a ieşit din fracţiunea Blocului "Pentru o Moldovă Democratică şi Prosperă". În decembrie 1999, când Vladimir Voronin era desemnat drept candidat la funcţia de prim-ministru, Valeriu Pleşca figura pe lista de candidaţi pentru a ocupa funcţia de ministru al Economiei.A fost reales în anul 2001 ca deputat în legislatura a XIV-a pe listele Blocului "Alianţa Braghiş". În februarie 2003abandonează grupul parlamentar respectiv, insistând asupra faptului că este "deputat independent".

În anul 2002, aflându-se peste hotare, susține o conferință de presă, în cadrul căreia afirmă că va cere azil politic, "dacă regimul comunist nu-l va lăsa in pace". Se crede că această declarație a survenit după o serie de anchete ordonate la adresa firmelor sale din Chișinău de către președintele Vladimir Voronin.

În anul 2003, în calitate de lider al formaţiunii politice "Forţa Nouă", a fost printre cei 10 lideri de partid (Dumitru Diacov, Victor Morev, Gheorghe Sima, Ion Lipciu şi alţii) care au format un bloc parlamentar cuPartidul Comuniştilor.

La data de 29 decembrie 2004, prin Decret prezidenţial, deputatul independent Valeriu Pleşca este numit în funcţia de ministru al apărării al Republicii Moldova.

La data depunerii jurământului de către Valeriu Pleşca, preşedintele Vladimir Voronin a declarat că numirea unei persoane civile în funcţia de ministru al Apărării se înscrie în contextul aspiraţiilor de integrare europeană a Republicii Moldova.

În baza votului de încredere acordat de Parlament, prin Decretul Preşedintelui Republicii Moldova, la 19 aprilie 2005, este numit pentru a dota oară în funcţia de ministru al apărării în noul guvern format de către Vasile Tarlev.

În cadrul unui interviu acordat în iunie 2005 postului de radio Europa Liberă la întoarcerea de la Reuniunea Miniştrilor Apărării din cadrul parteneriatului Euroatlantic, ministrul apărării, Valeriu Pleşca, a declarat că, pe viitor, nu este exclusă aderarea Republicii Moldova la NATO.

A fost eliberat din funcţia de ministru al apărării la data de 11 iunie 2007, fără a se menţiona cauzele demiterii. Se crede însă că a fost demis în urma incidentului de pe poligonul „Bulboaca” al Armatei Naţionale, unde în urma unor trageri autorizate şi desfăşurate cu participarea sa şi a 28 de jurnalişti, a fost depistat pe teritoriul poligonului cadavrul lui Dumitru Comanac cu plagă de foc în regiunea frunţii. Cazul a fost cercetat de Procuratura Generală care l-a acuzat de neglijenţă, admiterea ilegală a pesoanelor civile la acele trageri şi neasigurarea securităţii.

Pentru contribuția sa financiară la ridicarea unui nou paraclis la Mănăstirea Ciuflea, Mitropolitul Vladimir Căntărean al Chișinăului și întregii Moldove i-a conferit la 21 aprilie 2009 Ordinul „Sf. Cneaz Vladimir".
Acest forum a fost închis
Comentarii
     
În acest forum nu există încă niciun comentariu. Fiţi primul şi contribuiţi cu unul

În exclusivitate