Volumul remitenţelor spre ţările în dezvoltare a crescut în 2010, ajungând aproape la nivelul pre-criză, se arată în raportul Băncii Mondiale privind fluxul remitenţelor. Din perspectiva Băncii Mondiale, creşterea volumului remitenţelor este un semn încurajator că economiile lumii sunt pe cale de a se redresa.
Moldova rămâne în topul ţărilor care primesc remitenţe, atunci când volumul banilor trimişi acasă sunt comparaţi cu Produsul Intern Brut. În cazul Moldovei, remitenţele au reprezentant în 2009 23% din Produsul Intern Brut, al patrulea loc în lume după Tadjikistan, Tonga şi Lesotho. În termeni absoluţi, Banca Naţională a Republicii Moldova a informat că în primele 9 luni ale acestui an, volumul remitenţelor a crescut cu aproape 6 la sută, ajungând la 900 de milioane de dolari. Şi cei mai mulţi bani continuă să vină din Rusia şi Italia.
Date care susţin concluziile Băncii Mondiale şi anume că anul post criză a demonstrat că migraţia este mult mai constantă decât era de aşteptat, că procentul celor care au plecat acasă a fost mic, chiar dacă ţara în care lucrează a fost lovită din plin de criza economica (Rusia, Italia sau Spania – în cazul gastarbeiterilor moldoveni). Experţii Băncii Mondiale sunt de părere că în anul crizei economice, migranţii s-au temut mult mai mult de efectele acesteia asupra ţărilor de baştină.
Anul acesta se aşteaptă ca volumul remitenţelor spre ţările în curs de dezvoltare să crească la 325 de miliarde de dolari, un trend care va continua si în 2011, cu o creştere de 6,2 % – se arată în raportul Băncii Mondiale.
Pentru ţările est europene si asiatice, anul 2009 a fost un an în care volumul remitenţelor a căzut dramatic, cu peste 20 la sută dar deja anul acesta, situaţia s-a redresat, înregistrându-se o creştere de aproape 4 %. Socotit în dolari, volumul remitenţelor provenite din Rusia a scăzut anul trecut cu o treime, din cauza scăderii preţului la ţiţei şi a recesiunii profunde prin care a trecut Federaţia Rusă. Un alt factor semnificativ a fost declinul rublei faţă de dolar.
Afectate de criză nu au fost însă numai ţările post-sovietice, dependente de banii trimişi din Rusia dar şi cele care depind de banii trimiţi din ţările Uniunii Europene – arată raportul Băncii Mondiale. În cazul Moldovei, lovitura a venit si din est şi din vest.
De suferit a avut şi România, cu aproape 800 de mii de migranţi în Spania şi tot atâţia în Italia. În 2009, remitenţele au scăzut cu 50 la sută ca urmare a crizei profunde prin care au trecut Italia şi Spania. Dar anul acesta, se estimează o creştere a remitenţelor provenite din sudul şi vestul Uniunii Europene cu 6,5 %.
Ce ar putea periclita fluxul remitenţelor spre ţările în dezvoltare ? În primul rând o refacerea prea lentă a economiilor după criza din 2009, este de părere Banca Mondială. Şi o accentuare a aşa-zisului război al valutelor, care ar putea influenţa mult puterea de cumpărare a sumelor trimise de gastarbeiteri acasă.
