Linkuri accesibilitate

Particularitatea Institutului Cultural Român de la Chișinău


Petre Guran (ICR, Chșinău)
Petre Guran (ICR, Chșinău)

Petre Guran: „Numele Mihai Eminescu primit de ICR de la Chișinău dă într-un fel programul instituției”.


Petre Guran: „Aş începe prin a spune că, într-adevăr, nu este un proiect nou, dar este un proiect care ajunge la maturitate. În sensul că ideea unui Institut cultural român la Chişinău a fost formulată încă la începutul anilor 2000 şi o hotărâre de Guvern din 2004 deja, de Guvern a României, stipula înfiinţarea acestui institut. Ceea ce l-a întârziat este exact această problematică a rolului unui Institut cultural român într-un stat de cultură, de tradiţie şi de limbă română. În genere, misiunea ICR-ului este aceea de a prezenta cultura românească, atât cea veche, rezultată din scurgerea timpului, cât şi manifestările culturale artistice ale României contemporane în spaţii, care nu ne cunosc, sau ne cunosc foarte puţin. Şi atunci sigur că acolo există o anumită logică.

Nu poţi să spui evident în Republica Moldova că cultura românească nu ar fi cunoscută. Şi atunci misiunea trebuie modulată pe aşteptările, pe nevoile societăţii moldoveneşti. Există câteva institute culturale, care au deja o particularitate în spaţii, care au legătură istorică cu România. Şi ele au fost identificate şi misiunile particlarizate printr-un nume simbolic. Vă dau un exemplu: Institutul cultural român în Germania, la Berlin, poartă numele unei personalităţi româneşti, care este celebră pentru legăturile noastre culturale şi pentru misiunea de a duce parte din cultura germană în România, pe care a jucat-o Titu Maiorescu. Şi atunci Institutul cultural român la Berlin se numeşte „Titu Maiorescu”.

Institutul cultural român la Istanbul se numeşte „Dimitrie Cantemir”. Pentru a releva că există o tradiţie de legături cu spaţiul cultural respectiv, deci cel german, cel turc. Şi atunci punem în lumină aspectele pozitive ale acestei tradiţii printr-o personalitate care aparţine aproape celor două culturi. În cazul lui Cantemir este mult mai evident. Fiindcă Cantemir este un mare intelectual otoman, putem spune. El este un voievod român, este un mare cărturar român, dar un aspect mai puţin pus în valoare la Cantemir a fost faptul că el cu adevărat a fost demnitar şi cărturar al imperiului otoman în sensul epocii.”

Europa Liberă: ICR Rusia tot ar putea să fie Dimitrie Cantemir.

Petre Guran: „Tot Dimitrie Cantemir sau fiul lui, poetul de limbă rusă şi marele ambasador Antioh Cantemir. În aceeaşi măsură, la Chişinău Institutul a primit un nume simbolic şi anume „Mihai Eminescu”. Este numele unei identităţi comune, unei istorii comune, unei simţiri comune, care face ca atât spaţiul dintre Dunăre şi Prut, cât şi spaţiul dintre Prut şi Nistru să se regăsească în mod natural în această personalitate. Ea dă într-un fel programul acestui Institut. Este un Institut, care porneşte de la premisele comune, pentru a clădi un viitor, în care să se regăsească spaţiile respective, fără să se amestece.”

Europa Liberă: Întrebarea filistinului este: Institutul va fi în vizită? Sau acasă? Tocmai pornind de la numele lui Eminescu – este al românilor? Sau al moldovenilor? - Întrebarea din perioada sovietică.

Petre Guran: „Este, aş spune, întâi un Institut care este al moldovenilor. Îşi doreşte să fie în mod profund acasă. Este, în acelaşi timp, însă, un Institut care combină cele două deziderate. Deci, este un pod cu două direcţii – dinspre România spre Moldova şi dinspre Moldova spre România.”
XS
SM
MD
LG