Linkuri accesibilitate

„Sîntem mîndri că sîntem ai Republicii Moldova”


La sfîrșit de săptămînă cu Europa Liberă și Valentina Ursu.


„Nu poate fi un om liber, dacă ţara lui nu este independentă.” „Independenţa este opera comună a politicienilor şi a cetăţenilor Republicii Moldova.” „Lupta pentru independenţă nu se câştigă într-o noapte.” „Ideea Independenţei a fost întotdeauna una de căpătâi.” „Independenţa deseori ne-a lipsit, dar cu durere am dobândit-o.” „Vreau să cred, că această independenţă este pentru totdeauna.” „Numai într-un stat liber poţi să te simţi om cu demnitate.”

Am citat din declaratiile, făcute ieri de cei 4 lideri ai Alianţa pentru Integrare Europeană. De ce am folosit aceste citate? Pentru că la acest sfârsit de săptămână vom afla cu ce se mândresc moldovenii în ţara lor, care şi-a proclamat independenţa acum 19 ani
.

*

De 20 de ani tricolorul este drapelul de stat al Republicii Moldova. Prima dată, principalul simbol al ţării a fost sărbătorit în acest an, pe 27 aprilie. Drapelul este arborat pe toate instituţiile de stat, unii îl au chiar şi acasă. S-ar părea, că toţi ar trebui să cunoască imnul de stat, stema, cele trei culori de pe drapel. Însă nu este chiar aşa.

Europa Liberă: Care sunt culorile drapelului de stat?


- „Roşu, albastru şi alb.”
- „Daţi întrebări ca şi la copii cei mititei din grădinţă.”

Europa Liberă: E cu stemă? Fără stemă?


- „Cu stemă.”

Europa Liberă: Pe stemă ce e?


- „Capul zimbrului. Cum mai zic alţii - capul boului.”

Europa Liberă: Imnul Moldovei care e?

- „Din păcate nu pot să vă spun, că nu-l ştiu chiar la perfecţie. Sincer vă spun. Chiar şi de câte ori îl cântă, eu aş spune, că îl cântă cam... nu înţelegi cuvintele. Să-l cânte mai clar.”

Europa Liberă: Dar îl ascultaţi, când se intonează?


- „N-am când, că sunt din zi în zi la lucru şi noapte în noapte acasă. Cam cum zice rusul – „cvartirant.”

Europa Liberă: Care e imnul Republicii Moldova?


- „Imnul? Tricolorul. A, imnul? Imnul nu-l ştiu, iaca să spun drept, nu l-am învăţat.”

Europa Liberă: De ce? Îl auziţi?

- „Da cum nu-l aud? Dimineaţa, la ora şase. Îl aud, cum să nu-l aud?”

Europa Liberă: Cine l-a scris?

- „Stai, cine l-a scris. Mateevici, da.”

Europa Liberă: Care este imnul Moldovei?


- „Mă rog, imnul de stat...”

Europa Liberă: Care-i?

- „Limba noastră este o comoară. Scris de către preotul, poetul, zii să-i spun...”

Europa Liberă: Alexei Mateevici.

- „Alexei Mateevici. De care mult mă mândresc. Mă mândresc, fiindcă s-a născut aici, pe meleagurile Căuşeniului. Mă mândresc, că îmi cântă graiul, mi-a cântat graiul. Ne-a învăţat să purtăm graiul şi limba naţiei noastre.”

Europa Liberă: Ce limbă vorbim?

- „Eu aş zice că limba română.”

Europa Liberă: Care este imnul Republicii Moldova?

- „Ar trebui să fie „Deşteaptă-te, române”.

Europa Liberă: Care?

- „N-ar trebui să fie Limba lui Mateevici. Mai bine ar fi „Deşteaptă-te, române”.
- „Poezia n-aş zice că e rea. Poezia e bună.”
- „Poezia e ca poezia.”

Europa Liberă: Ia spuneţi un vers.

- „Deşteaptă-te, române... De care vers? De-a cui vers?”

Europa Liberă: Din imn.

- „Din Imnul? Limba noastră-i o comoară, Din adâncuri... dar nu-nu, precis nu ştiu. Măcar că în toată dimineaţa ne scoală Moldova 1 cu imnul ista, dar nu mi se dă mie să-l învăţ.”

Europa Liberă: Ar trebui cetăţeanul să-l cunoască?

- „Ar trebui.”

Europa Liberă: Aţi arbora tricolorul pe casa Dumneavoastră?

- „Numaidecât. Liber. Dar nu-l am, că-i scump şi acela şi n-am bani, că nu lucrez.”

Europa Liberă: Care sunt culorile tricolorului?

- „Roşu, verde şi albastru.”
- „Care verde, măi? N-o fă pe...”
- „Roşu, galben şi albastru.”
- „Roşu, galben şi albastru.”

Europa Liberă: Cu ce se mândresc moldovenii?

- „Moldovenii se mândresc pentru sapă.”

Europa Liberă: Sunteţi mândru că sunteţi cetăţean al Republicii Moldova?

- „Suntem mândri, că suntem ai Republicii Moldova pentru că trebuie să fie o Republică, nu să fie autonomii la Pridnestrovie şi la găgăuji. Iaca-tă cum. Şi mai mult nu zicem nimic noi.”

*

Nicolae Cătănoi este consilier local în satul Ursoaia, raionul Căuşeni. In 1992, când s-a declanşat conflictul armat de la Nistru, a luat arma în mînă pentru a apăra integritatea şi suveranitatea ţării, pentru că locuieşte chiar la hotarul de pe Nistru. I-am propus alesului local Nicolae Cătănoi să vorbim despre mândria la moldoveni.

Nicolae Cătănoi
Nicolae Cătănoi
: „Mândria e mândrie – suntem moldoveni.”

Europa Liberă: Cu ce se mândresc moldovenii?

Nicolae Cătănoi: „Cu tradiţia lor, cu obiceiurile lor.”

Europa Liberă: Tradiţia şi obiceiurile care sunt? Nunţile? Cumătriile?


Nicolae Cătănoi: „Ei, nu numai aiasta. Mai sunt şi altele. Noi suntem moldoveni, urmaşii lui Ştefan cel Mare.”

Europa Liberă: La Căuşeni cu ce vă mândriţi?


Nicolae Cătănoi: „Iată suntem sub coastele separatiştilor. Şi nu ne mândrim cu asta, desigur. Dar e neplăcut faptul ista. Că nu putem intra în Bender. O să intrăm noi odată şi odată în Benderul ista. Cu pace, nu cu arme, cum atunci.”

Europa Liberă: Pentru că Dumneavoastră aţi fost cu arma în mînă atunci, în 92, când s-a declanşat acest conflict armat de la Nistru. Cum se percepe patriotismul la ţară?

Nicolae Cătănoi
: „Poliţia a fost şi a dat ordin, ca să menţină ordinea publică în Transnistria. Dar oamenii civili s-au dus să-şi apere pământul lor. Separatismul ista să nu fie, să avem trecere liberă unde vrem. Uite, se deschide trecerea în Europa, da noi în Transnistria nu putem intra. Apără nu ştiu ce. Kremlinul mătincă nu-l apără aşa, cum apără ei acolo. Şi tot timpul ei ne ţin pe noi, că noi suntem răi, răi. Posibil, alte ţări au interese aici mari.”

Europa Liberă: Rusia ar avea?

Nicolae Cătănoi
: „Rusia, da. Eu şi în 92, atunci am spus – noi luptăm cu armata a 14-cea. Noi nu luptăm cu oamenii paşnici din Transnistria. Noi mai greu încolo ne ducem, dar ei vin liber la noi, în partea asta.”

Europa Liberă: Credeţi că va fi reunificată Moldova?

Nicolae Cătănoi: „Numaidecât credem. Numaidecât.”

Europa Liberă: Cum?

Nicolae Cătănoi
: „Iată, toţi care au fost la conducere, ei ne-au promis că gata, acuma, numaideât acum va fi Moldova integră. S-au dus de la conducere şi tot aşa a rămas Transnistria. Şi iaca, vin alţii, amuia la alegeri tot o să vie şi o să spună, că Transnistria gata, eu o hotărăsc. N-o hotărăşte nimeni. Pentru că ei singur nu vor să recunoască. Ei dacă i-ar chema la Chişinău acolo, le-ar da posturi, eu ştiu, prin Parlament, să poată şi ei hotărî întrebări ale Republicii. Şi iară eu mă mai gândesc încă un lucru: când Moldova o să trăiască mai bine ca Transnistria, că Transnistria o finanţează bine Rusia. Şi când Moldova o să trăiască mai bine ca Transnistria, ei singuri o să vadă acolo cazul. Cum noi vedem acum, că Europa trăieşte mai bine şi vrem cu dânşii, aşa o să vrea şi Transnistria cu noi.”

Europa Liberă: Dar Dumneavoastră vă mândriţi că sunteţi cetăţean al Republicii Moldova?

Nicolae Cătănoi
: „Eu tot timpul am spus, pe mine mă mai făceau român, nu ştiu ce acolo. Eu am spus, da, de origine moldovenească poate şi sunt român. Aici trebuie de intrat în istorie adâncă. Dar eu la toţi le spun: eu îs moldovean. Pentru Moldova eu am luptat, nu pentru România. Da pentru Moldova am luptat şi am fost o jumătate de an la război. Aista-i pământul pe care-l călcăm noi. Aista-i, n-am eu nimic. Da, mie îmi place să mă duc în excursie, în România. Rusia, am cutreierat-o, acolo am făcut şi armata. În România am fost o singură dată şi - mă ce cauţi aici? De unde ai venit? Şi m-au făcut cu cuvinte urâte şi am fost nevoit să vin înapoi.”

Europa Liberă: Cu ce vă mai mândriţi?

Nicolae Cătănoi: „Cu familia. Mulţumesc, copii sunt la locul lor.”

Europa Liberă: Încă cu ce vă mai mândriţi?

Nicolae Cătănoi: „Of, cu ce să mă mai mândresc? Mă mândresc cu poporul ista, că e tare primitor de oaspeţi. Nici nu-l ştie cine-i, nu e nevoie să arăţi paşaportul, că el e cine ştie de unde. Îl primeşte, îl pune la masă, îl cinsteşte şi îl culcă.”

Europa Liberă: Sunteţi mândru de clasa politică pe care o are Moldova?

Nicolae Cătănoi: „Ei, nu prea. Clasa politică, ei toţi vor la putere. Nu se pot împăca, nu ştiu care înainte să fie.”


Vasile Cocarciuc este un profesor de la Orhei. El spune, că deseori le-a vorbit elevilor săi despre demnitate, despre mândrie. Dar în cele mai dese cazuri a insistat să le vorbească despre adevăr.

Vasile Cocarciuc
: „Sunt mândru că exist. Sunt mândru că ceva creez. Personal deja iată am două cărţi publicate de versuri. În prezent pregătesc al treilea volum de poezie, care se numeşte „Mesajul neamului” şi toate ideile acestea, care ne privesc pe noi, pe care se sprijină naţiunea, când e vorba de limbă, când e vorba de naţiune, când e vorba de mândrie naţională ş.a.m.d. Toate aceste idei vor fi fixate în această carte. Iată, mă mândresc cam în direcţia aceasta. Că pot crea.”
Vasile Cocarciuc


Europa Liberă: Aici, la Orhei, cu ce vă mândriţi?


Vasile Cocarciuc: „Anume, că pot crea, că exist, că e un orăşel liniştit.”

Europa Liberă: Cu ce nu vă mândriţi?


Vasile Cocarciuc: „Nu mă mândresc cu faptul, că suntem în criza aceasta politică actuală, din care nu putem ieşi, din cauza bardacului politic, făcut de comunişti, în primul rând, şi de celelalte partide aflate la putere. Suntem cea mai săracă ţară din lume. Când este vreo întâlnire a preşedinţilor, unde lumea mai dezvoltată, unde economia e mai dezvoltată, şed preşedinţii acolo în rând şi au cu ce se mândri, că ţara lui prosperă, că are o economie prosperă, că are o cultură înaltă, ş.a.m.d. Dar preşedintele nostru se duce, stă alăturea cu dânşii, cu ce el se mândreşte? Cu cel mai mare nivel de sărăcie? Iată, cam în direcţia asta ar trebui să ne gândim. Cum de făcut, ca să depăşim pragul sărăciei. Să nu râdă lumea de noi, că suntem săraci în centrul Europei. Şi să nu râdă lumea de noi, că avem comunişti în centrul Europei.”

Europa Liberă: Ce e mai bine? Să fii mândru, sau să fii om cu demnitate?

Vasile Cocarciuc: „Astea sunt două noţiuni legate între ele. Mândria e demnitate, demnitatea e mândrie. Una fără alta nu poate exista. Trebuie să fii şi mândru, şi demn.”


Veaceslav Bîstriţchi, până nu demult, a fost consilier pe listele Partidului Comuniştilor la Sângera. A preferat să treacă de partea Partidului Democrat. Aşa a ales să facă o schimbare. Iată de ce de aici am şi pornit discuţia.

Veaceslav Bîstrițchi
Veaceslav Bîstriţchi: „Schimbarea evident o văd numai în bine.”

Europa Liberă: Dar ce înseamnă schimbare pentru moldoveni?

Veaceslav Bîstriţchi: „Atunci când moldoveanul, ieşind de la serviciu, nu se va gândi cu ce plăteşte grădiniţa, cu ce plăteşte chiria, cu ce plăteşte gazul, cu ce plăteşte întreţinerea. Atunci va fi într-adevăr o schimbare pentru oamenii ăştea, care merită să trăiască o viaţă decentă. Să nu stea să numere trei bănuţi şi să se gândească, că are o sută şi una de probleme şi de găuri de acoperit, dar are numai trei bănuţi şi ce face el. Şi atunci, cred, că alege calea Italiei. Iată care e schimbarea, în viziunea mea. Deci, omului până la urmă, pe fiecare îl priveşte şi îl doare, să spunem aşa, cămaşa sa.”

Europa Liberă: Schimbarea de mentalitate ce înseamnă?

Veaceslav Bîstriţchi: „Asta este o problemă. Să mergem la Cartea cărţilor. Nu degeaba Moisei a dus poporul vreo 40 de ani prin pustiu. Că dacă te uitai acolo, e o sută de kilometri de la Egipt până la Israel. Deci, asta este o înţelepciune. Şi asta este o perioadă, pe care noi trebuie s-o trecem. Şi noi, dacă am trecut numai 20, mai avem vreo 20 de trecut.”

Europa Liberă: Nu e prea mult încă 20 de ani de aşteptat?

Veaceslav Bîstriţchi: „Eu cred, că e prea puţin ca să schimbăm mentalitatea.”

Europa Liberă: Moldoveanul vrea să-şi schimbe mentalitatea?

Veaceslav Bîstriţchi: „Încearcă, tinde. Nu este mai rău ca ucraineanul, nu este mai rău ca rusul. Pur şi simplu, sunt poate alte condiţii, posibilităţi. Da, de acord. Dar tinde spre asta. Ca să schimbăm mentalitatea, trebuie să schimbăm generaţia.”

Europa Liberă: Şi clasa politică trebuie întinerită?

Veaceslav Bîstriţchi: „Da, clasa politică vine din generaţie. Evident. Vine generaţia nouă, vin şi politicieni noi.”

Europa Liberă: Vă mândriţi cu clasa politică, pe care o are Moldova?

Veaceslav Bîstriţchi
: „Mai e loc de bine. Desigur, că mă mândresc. Sunt culţi. Sunt deştepţi. Sunt tineri. Sunt cu viziuni europene, viziuni progresiste şi asta e bine. Mai rămâne loc pentru mai bine. Dar, în general, nu e rău.”

Europa Liberă: Dumneavoastră sunteţi mândru, că sunteţi cetăţean al Republicii Moldova?

Veaceslav Bîstriţchi: „Sigur.”

Europa Liberă: Cu ce vă mândriţi?


Veaceslav Bîstriţchi
: „Dar să ştiţi, că moldovenii sunt un popor bun.”

Europa Liberă: Cu ce vă mândriţi personal?


Veaceslav Bîstriţchi
: „În primu rând, este un popor paşnic. Este un popor deştept. Este un popor inteligent. Şi este un popor care merită... Cu ce suntem noi mai jos, în comparaţie cu alte popoare?”

Europa Liberă: Dar cu ce vă mândriţi? Concret.

Veaceslav Bîstriţchi
: „În primul rând, mă mândresc că am Moldova asta. Cât e de mică, dar atâta tradiţie are. Eu am trăit după hotare, n-am fost gastarbaiter. Sunt cetăţean al altui stat. Am trăit ca membru cu drepturi depline în alt stat.”

Europa Liberă: În care?

Veaceslav Bîstriţchi
: „În Israel. Şi nu-mi era ruşine să spun, că eu sunt din Moldova. Şi în Israel se priveşte bine moldovenii. Sunt muncitori. Chiar şi acolo, unde pleacă după hotare, nu umblă cu hoţia, nu umblă cu mizerii. Lucrează, muncesc, la greu, cum se întâmplă. Pe mulţi i-am văzut dormind prin containere, au mers la mine acasă, soţia pregătea mâncare, îi hrăneam din contul meu, pentru că mă durea sufletul. Pentru că oamenii au venit, le era greu, vă daţi seama să trăieşti în container în Israel, la 40 de grade afară. Dar în container ce se întâmplă? Şi dormeau prin livezi.”

Europa Liberă: Tinerile generaţii au nevoie de ore ale patriotismului?


Veaceslav Bîstriţchi
: „Da, cu siguranţă. Eu vreau să vă spun, că am privit, eu nu vreau să fac reclamă la un post de televiziune, au pornit un lucru, după mine, extraordinar de bun, cu flagurile. Să ştiţi, că noi avem de câştigat pe calea asta dacă mergem. Un om trebuie să fie mândru de ţara sa. În statele europene, în alte state, am fost în multe state prin lume, nu-i spune nimeni cetăţeanului – scoate flagul la o sărbătoare. Dar nici nimeni nu-l opreşte şi nu-l poţi opri, fiindcă scoate tot – şi flagul acolo, şi nu mai ştiu ce, şi chiue, şi se mândreşte, şi se veseleşte. Dar noi undeva stăm şi ne uităm – da oare e bine? Nu că e bine, dar chear e necesar şi trebuie. Şi ar fi foarte bine, ca chestia asta cât mai repede ar înţelege-o moldovenii. Că asta e un lucru bun, asta e mândria noastră. Cu ce ne mândrim? Cu drapelul, cu stema, avem cu ce ne mândri. Avem cu ce.”

Europa Liberă: Care e stema Moldovei?

Veaceslav Bîstriţchi: „Ne-a ajuns minte, într-adevăr, la moldoveni să aducă taurul ăsta. Să-l aducă, să-l avem şi noi în Moldova. Îl avem numai pe stemă, dar să-l avem şi viu. Şi eu cred, că aici ar fi cazul ca în şcoală să nu ne batem noi capul, întroducem religia, sau nu întroducem religia. Dar de introdus nişte ore de patriotism şi nişte ore, poate o dată în trimestru, poate o dată în lună, nu ştiu. Dar să mergem, să ducem copiii prin excursii. Fiindcă copii nu ştiu. De la Căuşeni ei n-au fost la Soroca, ei nu ştiu cetatea, ei n-au văzut Lumânarea. Acesti de la Soroca n-au văzut Casa-muzeu a lui Mateevici. Ei n-au văzut biserica din secolul al 14-lea din Căuşeni. Ei nu ştiu. Dar cine o să-i ducă? Deci, nu este o lecţie mai bună de patriotism, decât însuşi să meargă, prin ţară să vadă ţara.”


Cetatea Soroca


Europa Liberă: Aţi fredonat vreo dată versuri din imnul Republicii Moldova?

Veaceslav Bîstriţchi: „Da, cu siguranţă.”

Europa Liberă: Ian spuneţi, care?

Veaceslav Bîstriţchi: „Limba noastr-i o comoară, în adâncuri înfundată/ Un şirag de piatră rară/ Pe moşie revărsată./ Limba noastră-i focul veşnic/ Focul vechilor cazanii,/ care o plâng şi care o cântă,/ Pe la vatra lor ţăranii. Şi tot aşa.”


Cu ce se mândreşte moldoveanul? Este întrebarea, la care am căutat răspuns de la un alt ales local. Tudor Golub, consilier raional la Orhei.

Tudor Golub: „Nouă ne place să ne lăudăm, că suntem harnici, că suntem deştepţi, că avem pământ mănos. Dar nu ştiu de ce, ne ducem şi muncim prin Grecia, prin Portugalia, unde mai mult e nisip. Ca să fiu un pic mai critic – nouă, moldovenilor ne lipseşte faptul, că foarte rar iau atitudine. Şi dacă o iau, o iau foarte târziu. Dar trebuie să iai atitudine de anumite lucruri negative, care sunt în această ţară.
De la simplu: unde aruncă gunoiul? Cum se atârnă faţă de lucru? Faptul cum îi bârfesc pe vecini?”

Tudor Golub


Europa Liberă: În sensul, ca să moară capra vecinului? Invidia?

Tudor Golub: „Din păcate asta e. Invidia prevalează la moldoveni. Dacă vecinul a făcut un gard, hai, îl dărâm şi eu pe al meu şi îmi fac un gard încă mai ceva. Sau şi faptul ăsta: câţi conaţionali de ai noştri sunt peste hotare, dar foarte puţini din ei vin aici şi fac investiţii. Poate asta este şi instabilitatea politică ca un factor care dezavantajează. Dar poate sunt nişte politici economice financiare, poate sunt şi alţi factori.

Cred, că în sfârşit noi trebuie, ca moldovenii, dar când spun moldovenii, mă refer, adică, dă Doamne ca şi ruşii, când o să-i întrebe: cine-s, o să spună că-s moldoveni. Deci, moldovenii, cetăţeni ai Republicii Moldova, când vor şti ce vor şi vor şti să ia atitudine de acest fapt şi vor fi consecvenţi în a-şi promova valorile, cred că atunci noi vom reuşi să depăşim şi criza politică, şi instabilitatea politică, şi criza economică.”

Europa Liberă: Aici, la Orhei, cu ce vă mândriţi?

Tudor Golub: „Orheienii sunt foarte ambiţioşi. Eu personal mă mândresc cu faptul, că la Orhei comuniştii niciodată nu au avut majoritatea. Au fost doar anumite jocuri din partea unor partide, de genul Uniunea Centristă, care le-a făcut jocul, dar ei n-au avut niciodată majoritatea.”

Europa Liberă: Dar ce e mai presus – mândria sau demnitatea?

Tudor Golub
: „Dumneavoastră vreţi să spuneţi, că nu-ţi stă bine, dacă nu eşti fudul? Mândria sau demnitatea? Cred că demnitatea. Dar iarăşi, ca să fii demn, trebuie să ai şi cu ce te mândri. Dacă nu porneşti de la nişte rădăcini, nu poţi să fii mândru.”

Europa Liberă: Vă mândriţi că sunteţi cetăţean al Republicii Moldova?


Tudor Golub: „Dacă nu m-aş fi mândrit, nu eram cetăţean al Republicii Moldova. Sau demult plecam. Sau rămâneam peste hotare, unde mi-am făcut studiile. Dar aşa, am revenit în ţară. Şi am revenit anume cu scopul ca să mă promovez şi eu, dar şi să ajut şi Republicii noastre să depăşească această perioadă interminabilă de tranziţie.”

Europa Liberă: Unde v-aţi făcut studiile?

Tudor Golub: „În România, la Oradea.”


În studioul Europei Libere de la Chişinău discut cu Véronique North-Minca, care e pe ultima sută de metri în exercitarea funcţiei de prim-secretar al Ambasadei Franţei la Chişinău şi care, în ajun de Ziua Independenţei, a primit din mîinile preşedintelui interimar Mihai Ghimpu „Ordinul de Onoare”. Nu am lasat-o sa plece la Paris, fără să ne spună, cum a cunoscut Republica Moldova şi oamenii ei.

Veronique North-Minca
Véronique North-Minca: „Faptul că vorbesc limba română şi am trăit şase ani din viaţa mea în România şi toată lumea îmi spunea, păi vorbeşti româneşte, limba de stat acolo e foarte asemănătoare, deci n-o să ai nici un fel de problemă. Tot români sunt şi acolo. Şi de fapt da, tot bazinul cultural românesc este. Însă oamenii aici sunt un pic diferiţi, decât sunt în partea cealaltă a Prutului.”

Europa Liberă: Prin ce se deosebesc.

Véronique North-Minca: „În comportament. Sunt mai reţinuţi. Sunt mai timizi. Au un fel de ruşine. Se ruşinează. O timiditate foarte pronunţată. Iar când reuşeşti să treci peste voalul ăsta de timiditate, atunci găseşti într-adevăr faptul, că oamenii ăştea au un caracter. Şi dintr-o dată, dacă ei sunt români de origine, redevin români. Cum cunosc şi românii din partea ailaltă. Dar au aşa un fel de voal. Dar e aceeaşi chestie cu oamenii de origine rusă, sau ucrainenii. Mai întâi este voalul ăsta, foarte ciudat şi pe care, personal cred, că e o chestie pur moldovenească. E un fel de paravan. Şi când reuşeşti să-l rupi paravanul ăsta, dai de adevărata natură. Şi simţi cultura de origine. Atunci o simţi cu adevărat şi cu toate calităţile. Moldovenii, prima calitate a lor cred, că este bunătatea.”

Europa Liberă: Aţi cunoscut tradiţiile? Obiceiurile? V-au impresionat?


Véronique North-Minca
: „Nunţile. Am fost la mai multe nunţi. Şi e adevărat, că sunt foarte frumoase. Şi iarăşi - şi nunţile aici sunt totuşi diferite, de cât de cum sunt în România, de exemplu.”

Europa Liberă: Sau în Franţa.

Véronique North-Minca
: „Sau în Franţa, evident.”

Europa Liberă: Aţi cunoscut moldoveni patrioţi? Dacă există o diferenţă dintre patriotismul din Republica Moldova şi cel din Franţa?

Véronique North-Minca
: „Patriotismul. Cea mai mare problemă a mea a fost aici să traduc cuvântul statalitate. În nişte rapoarte la Paris am scris „la statalité.”

Europa Liberă: Şi cum aţi explicat?

Véronique North-Minca
: „Şi mi s-a spus, că nu pot să scriu aşa. Nu pot să inventez un neologism, nu există. Şi atunci am zis – este o formă de patriotism, dar nu este acelaşi patriotism ca în Franţa.”

Europa Liberă: Prin ce diferă?


Véronique North-Minca
: „Ţara este independentă de 19 ani, însă istoria ei a făcut-o că încă nu există un patriotism din ăsta, unitar. Adică e foarte greu, când pleci în străinătate foarte des lumea îţi spune, când te întâlneşti cu cineva din Moldova, el îţi spune: sunt ucrainean, sau sunt român. Şi zic: dar de unde din România? Şi spune: dar nu din România. Şi până la urmă, îţi spune că e de la Chişinău, sau de la Bălţi, sau de la Ungheni, sau de la Căuşeni. Asta este o chestie, care nouă ni se pare foarte ciudată.

Pentru că statalitate cred, că cel mai bine se poate traduce cu patriotism în limba franceză. Dar nu ajungem acolo. Adică, patriotul francez nu se întreabă de ce origine este. Este francez. Punct. El nu se gândeşte. Un adevărat patriot e mândru să fie francez. El nu zice, că sunt de origine cutare, sau cutare. Asta vine după, în discuţie. Când în discuţie spune: dar cum vă numiţi? Lopez. Dar asta e un nume spaniol. Da, familia mea se trage din Spania. Pe când aici este invers. Lumea mai întâi spune – sunt român, sunt rus, sunt ucrainean, sunt găgăuz, şi după, în discuţii, afli că de fapt nu, este moldovean, dar de origine. Deci asta e un clivaj, care m-a surprins foarte tare aici, dar pe care l-am mai întâlnit şi în alte ţări.”

Europa Liberă: Cu ce se mândresc cetăţenii Republicii Moldova? Cu ce ar putea şi trebuie să se mândrească?


Véronique North-Minca: „Chiar de multiculturalismul ăsta ar trebui să se mândrească. Să spună: eu sunt moldovean, dar vorbesc şi rusa, vorbesc şi ucraineana. Mulţi vorbesc amândouă şi evident şi limba română. Asta este o bogăţie, să fii o ţară, cum se spune, la răscruce?”

Europa Liberă: La răscruce, da.

Véronique North-Minca: „La răscruce de drumuri.”

Europa Liberă: De drumuri. Că de fapt este la intersecţia tuturor relelelor.

Véronique North-Minca: „Relelor şi binelor. De fapt, Moldova este la o răscruce şi geopolitic, dar şi uman, şi cultural, şi prin istoria ei. Pe vremuri, în Uniunea Sovietică, erau foarte multe rotaţii de populaţie. Rezultatul este ce avem astăzi. Adică, de aia este şi un popor frumos. Din punct de vedere fizic.”

Europa Liberă: Un melanj.

Véronique North-Minca: „Voi aveţi un metisaj cultural şi un metisaj de origine, care face că este o bogăţie. Şi când moldoveanul o să-şi asume această bogăţie, să zică – eu sunt moldovean, şi uite, noi avem şi aşa, şi aşa.”

Europa Liberă: Ce e mai important? Mândria sau demnitatea?


Véronique North-Minca
: „Asta e o întrebare filozofică. Cred că una fără alta nu e bine. Una nu merge fără alta. Demnitatea ţi-o menţii, dacă ai mândria ta.”

Europa Liberă: Vă despărţiţi cu greu de Republica Moldova?

Véronique North-Minca
: „Mă despart cu greu, da.”

Europa Liberă: Câţi prieteni are Véronique North-Minca în Moldova?

Véronique North-Minca
: „Cred că mulţi. Cel puţin aşa simt. Destul de mulţi cu care m-am apropiat şi cu care m-am simţit bine. Am cunoscut mai bine, am împărtăşit momente şi interesante, şi istorice, şi triste, şi vesele. Moldovenii m-au făcut ca să mă simt ca acasă la ei. Asta n-o să uit.”

Europa Liberă: Plec din Republica Moldova, dar... continuaţi fraza.

Véronique North-Minca
: „...dar n-aţi scăpat de mine.”
Previous Next

XS
SM
MD
LG