miercuri, noiembrie 26, 2014 Ora Locală 01:59

Interviuri

"Aprilie 2009 - începutul procesului de revenire a Moldovei în componenţa României"

Analistul rus Stanislav Belkovsky: "Moldova poate deveni membră UE doar prin filiera României şi după unirea cu România"

Stanislav BelkovskyStanislav Belkovsky
x
Stanislav Belkovsky
Stanislav Belkovsky

Multimedia

Audio
Natalia Morari: In urma cu cinci ani ati prezentat la Bucuresti un plan de reglementare transnistreana caruia i s-a atribuit ulterior titlul generic “Planul Belkovsky”. Denumirea exacta suna astfel: Conceptia de reglementare a problemei transnistriene. Planul presupunea unirea Republicii Moldova cu Romania si acordarea independentei pentru Transnistria urmare a acestei uniri. La expirarea termenului de cinci ani de la prezentarea acelui plan mai ramine oare valabil?

Stanislav Belkovsky: De fapt au trecut cinci ani si jumatate, planul a fost prezentat in luna iunie a anului 2004, si eu consider ca planul continua sa reflecte tendintele de baza si istorice care se profileaza in regiune. Aceste tendinte sint mult mai puternice si mai profunde decit politicienii concreti care acced la putere si o abandoneaza. Dar nu avem cum sa stim deocamdata daca si cind anume vor fi fructificate aceste tendinte.

Natalia Morari: In planul dumneavoastra afirmati ca reglementarea transnistreana nu este posibila fara o interventie din exterior. De ce acest lucru este imposibil? Si cine ar trebui sa fie pe post de factor extern? In mod obligatoriu este Rusia sau poate fi Uniunea Europeana, OSCE sau un alt jucator pe arena internationala?

Stanislav Belkovsky: Eu cred ca actualmente Rusia nu mai dispune de rolul exclusiv pe care il putea juca acum cinci ani si jumatate. Si cred ca aceasta este erata principala la planul meu. Restul este perfect valabil. Cit priveste Uniunea Europeana, rolul acesteia nu are cum sa fie supraestimat, fara de UE acest plan nu poate fi pus in aplicare. In ceea ce priveste reglementarea problemei transnistrene in general, după parerea mea nu exista o baza ideologica pentru asa ceva. Nu exista suportul poporului transnistrean care s-a constituit intr-o natiune in anii de existenta de facto a statalitatii transnistriene. In plus, elita actuala este interesata de pastrarea starii de lucruri actuale in pofida afirmatiilor permanente privind oportunitatea obtinerii unui statut international formalizat de catre Republica moldoveneasca nistreana. Toata lumea s-a obisnuit cu statutul actual al Transnistriei, care de altfel ofera o sumedenie de avantaje, inclusiv in domeniul economiei subterane. Iata de ce fara un imbold din exterior problema nu va fi reglementata. Iar experienta de convietuire a Republicii Moldova si a nerecunoscutei republici nistrene arata ca cele doua parti nu pot gasi limbaj comun nu doar in lipsa unor intermediari externi ci practic fara o ghidare externa.

Natalia Morari
: Daca ar fi sa examinam conflictul transnistrean din perspectiva geopoliticii, care sint subiectii ce se confrunta? Moscova, Chisinaul, Tiraspolul, Kievul, Bruxellesul, Washingtonul? Altfel zis cine sunt acei care s-au intilnit pe puntea ingusta?


Stanislav Belkovsky: Actualmente se confrunta, la parerea mea, elitele active din Moldova si Transnistria. Rusia nu mai joaca rolul pe care l-a avut in faza initiala. Eu consider ca insusi conflictul, problema transnistreana a aparut urmare a destramarii Uniunii Sovietice. Ea nu a fost indusa in mod articifial de catre cineva anume. Rusia in acea perioada de la inceputul anilor 90 de fapt inca nici nu exista ca un factor geopolitic. Dar fara indoiala pe parcursul a doua decenii Rusia a exercitat rolul de moderator-cheie, fiind totodata perceputa de catre Transnistria drept un garant al securitatii.

Astazi Tiraspolul nu mai atribuie Rusiei in aceasi masura respectiva calitate, ca sa nu mai vorbim despre ceilalti participanti ai conflictului si scenariile lor de rezolvare a problemelor conexe. Pe parcursul acestor ani Rusia in repetate rinduri “s-a intors cu spatele” la Transnistria, a folosit-o drept carte de schimb. Drept urmare Tiraspolul incarca sa revendice un rol independent. Desi starile de spirit pro-ruse in Transnistia mai sint inca destul de puternice si din punct de vedere politic nu pot fi neglijate. Iata de ce Rusia isi va pastra pozitia de moderator de rind cu Ucraina, al carei rol in mod obiectiv este mult important pentru Transnistria in conditiile in care frontiera transnistreano-ucrainieana este motorul principal al economiei transnistriene. Insasi existenta frontierei este ca si o fereastra de care profita Transnistria. Iata de ce eu nu vad un conflict de natura obiectiva in care ar fi antrenate forte geopolitice. Eu consider ca exista un scenariu, descris de fapt in planul meu, care a fost reprodus de atunci in diverse variante si a fost sonorizat de o maniera neoficiala dar si oficiala de catre diverse persoane. Plan care exclude ciocnirea frontala a jucatorilor geopolitici si face posibila edificarea unei constructii interesante si favorabile pentru toti.

Natalia Morari: Carei parti a elitei politice din Rusia i-ar veni pe plac acest plan – alipirea Moldovei la Romania si pastrarea independentei Transnistriei?

Stanislav Belkovsky: In ultima instanta acest plan va fi aprobat la nivelul Uniunii Europene si parerea Rusiei va conta mai putin. Cit priveste interesele elitei rusesti, Transnistria este plasata la periferia acestor interese, in pofida discursurilor infocate pe marginea rolului Rusiei in regiune in general si in spatiul postsovietic in special. Numai ca aceasta retorica nu mai atinge tinta.

Natalia Morari: Altfel zis Transnistria nu mai este pe ordinea de zi?

Stanislav Belkovsky: Despre Transnistria Moscova isi aminteste atunci cind vrea sa faca un tirg cu Chisinaul. Transnistria demult nu mai este o problema separata care ar presupune o constientizare strategica si o participare consecventa.

Natalia Morari: Actualmente se pare ca obiectul “tirgului” dintre Chisinau si Moscova este alegerea viitorului presedinte. Sint in discutie sansele lui Marian Lupu de a fi ales in aceasta functie. Se pare ca Moscova ii da preferinta liderului Partidului Democrat. Si in acest context problema transnistreana iese in prim plan tot mai frecvent. Mai ales dupa recenta vizita a premierului Filat la Bucuresti, in cadrul careia demnitarul moldovean a spus ca autoritatile de la Chisinau vor cere evacuarea totala a trupelor cantonate in Transnistria. Dumneavoastra cum credeti, ce troc se incearca acum intre Moscova si Chisinaul si de ce iar a iesit in fata subiectul transnistrean?

Stanislav Belkovsky
: Despre Transnistria se vorbeste mereu, dar intrebarea este daca aceste vorbe reflecta de fiecare data nivelul real al interesului pentru aceasta problema. Eu nu consider ca Moscova poate exercita o influenta serioasa asupra alegerii presedintelui Moldovei. Dupa experienta de sustinerea sau blamare a lui Vladimir Voronin in campaniile precedente care nu intotdeauna au avut rezultate previzibile, nu-mi imaginez cu ce anume l-ar putea ajuta Moscova pe Marian Lupu ca sa fie ales.

Natalia Morari: Cum credeti, de ce Moscova a decis sa mizeze pe Marian Lupu?


Stanislav Belkovsky: Pentru ca opozitia a cistigat alegerile si Moscova a inteles ca trebuie sa faca miza pe formatiunea cistigatoare pentru ca sa nu apara intr-o lumina proasta.

Natalia Morari: Revenind la problema transnistreana, in planul dumneavoastra subliniati ca pastrarea starii de lucruri ar putea transforma Moldova intr-un punct fierbinte al Europei. Va pastrati punctul de vedere mai cu seama dupa evenimentele din august 2008 din Osetia de Sud. Ar fi oare posibila o evolutie similara aici in Moldova?

Stanislav Belkovsky: Nu, asa ceva este imposibil. Situatia despre care vorbiti nu se poate reproduce pentru ca a fost unica. Cred ca Moldova nu va recurge la solutia militara pentru problema transnistreana. Si asta pentru ca insusi razboiul osetin din august 2008 in mare parte s-a inceput din cauza ca Mihail Saakasvili era in prizonieratul unor iluzii privind posibilitatea unei asemenea solutii alaturate unor iluzii privind capacitatea de lupta a armatei georgiene care la parerea sa ar fi fost in stare ca pret de 24 de ore sa fi luat sub control teritoriul Osetiei de Sud. Eu cred ca Moldova sau conducerea Moldovei nu isi face asemenea iluzii. Eu am impresia ca autoritatile de la Chisinau inteleg ca nu trebuie sa recurga la solutia armata. Si chiar daca asemenea idei vor apare este putin probabil ca ele sa fie srpijinite in Uniunea Europeana.

Natalia Morari: “Evenimentele din aprilie din Chisinau nu constituie altceva decit inceputul unei epoci noi in istoria Moldovei si in curind Republica Moldova va intra in componenta Romaniei”, astfel ati comentat dumneavoastra evenimentele din aprilie curent. Cum se poate produce acest lucru la modul practic? Moldova devine parte componenta a Romaniei intrind prin usa din spate in UE? Sau Moldova va intra in componenta Uniunii Europene disparind astfel frontiera moldo-romana? Cum vor evolua lucrurile acestea la modul practic?

Stanislav Belkovsky: Mai intii va sint dator cu o precizare: eu nu am spus ca in curind Moldova va intra in componenta Romaniei. Eu am spus ca evenimentele din aprilie au facut ireversibil acest proces. Eu cred ca Moldova nu are cum sa intre in Uniunea Europeana de sine statator. In primul rind pentru ca nici acum si nici intr-un viitor previzibil Uniunea Europeana nu vrea sa se extinda. Ea are o multime de probleme acumulate din rundele precedente de extindere. Exista multe controverse intre noua si vechea Europa. Ele sint atenuate dar nu si depasite. Si nu cred ca UE este gata sa isi asume noi probleme pe care le-ar aduce noi membri din statele postsovietice. Prin urmare Moldova poate deveni membru al Uniunii Europene doar prin filiera Romaniei si dupa unirea cu Romania.

Natalia Morari: Cum credeti, pentru asa ceva Chisinaul si Bucurestiul trebuie sa obtina acordul Bruxelles-ului?

Stanislav Belkovsky: Fara indoiala, acest proces se poate produce doar cu acordul jucatorilor geopolitici de baza, adica nu doar al Uniunii Europene ci si al Statelor Unite, care sint singura superputere din lumea moderna.

Natalia Morari: Daca analizam aceasta perspectiva din punctul de vedere al riscurilor economice si politicie pentru UE, care ar fi deosebirea dintre aderarea Moldovei la Uniunea Europeana ca entitate separata sau intrarea prin filiera romaneasca? Asa sau altfel comunitatea ar fi pusa in situata sa asimileze aproape 4 milioane de persoane care se vor deplasa in regim liber si pe deasupra o economie estica aproape subdezvoltata.

Stanislav Belkovsky: Actualmente exista doua state romanesti – Romania si Moldova. Si eu pornesc de la premiza ca unirea lor era si ramine logica. La fel cum logica a fost unirea celor doua state germane in urma cu doua decenii, chiar daca s-a produs in alte conditii istorice. Dar sint convins ca o extindere formala a UE in urmatorul deceniu nu se va produce. Prin urmare daca Moldova isi propune sarcina integrarii in UE, atunci unirea cu Romania este un preludiu inevitabil al acestei integrari. Uniunea Europeana ar putea fi convinsa ca unirea celor doua state romanesti este o necesitate obiectiva pentru toata lumea si este mai lesne de realizat decit integrarea Moldovei in UE.

Natalia Morari: In anul 2004 afirmati ca daca Moldova nu se va uni cu Romania ea nu va reusi sa devina membru al UE in urmatoarele trei sau chiar patru decenii. Ce sanse acordati acum Moldovei?

Stanislav Belkovsky: Cred ca aceste estimari ramin in vigoare. Adica eu consider ca astazi Uniunea Europeana in principiu nu stie daca se va extinde si in cazul unei decizii pozitive nu se stie cind anume. Este evident ca nucleul vechi al UE nu este interesat de asa ceva. In plus, odata cu instalarea administratiei Obama la Washington la fel este evident ca s-a incheiat epoca de exportare a democratiei si a societatii de consum dincolo de granitele acelor regiuni in care democratia si societatea de consum sunt la ele acasa. Prin urmare Washingtonul la fel nu va incuraja procesul de extindere a Uniunii Europene. Iata de ce ma gindesc la cele trei sau patru decenii, mai devreme de care nu cred ca Moldova va reusi sa se integreze in UE.

Natalia Morari: Sa speram ca va inselati, Stanislav. Eu mi-as dori ca acest lucru sa se intimple mai devreme.

Stanislav Belkovsky: In cazul punerii in aplicare a planului meu veti avea aceasta posibilitate mai devreme decit peste 35-40 de ani. Iata de ce ar trebui sa contati pe punerea in aplicare a scenariului meu.

Natalia Morari: Vom vedea, va trebui sa pariem. ... In planul Dumneavoastra propuneti trei varinate de solutionare a problemei transnistriene. Prima: Transnistria devine subiect al Federatiei Ruse. A doua: Transnistria devine stat independent cu statut de protectorat politic si militar al Federatiei Ruse. Si varianta a treia: Transnistria devine un teritoriu special cu statut de protectorat al Rusiei. Actualemente cind, asa cum spuneti, Rusia nu mai joaca un rol cardinal, ce se poate intimpla in Transnistria, in ce masura mai sint posibile cele trei variante, si ce alternative au aparut?

În 1989 Mihail Gorbaciov şi Helmut Kohl erau de părere că unificarea celor 2 state germane va avea loc cel mai devreme în secolul XXI. Un an mai tîrziu ...
Stanislav Belkovsky: Intr-adevar in cei cinci ani si jumatate care au trecut de cind am elaborat acest plan si l-am prezentat la Bucuresti situatia s-a schimbat. Situatia s-a schimbat anume in ceea ce priveste rolul Rusiei, diminuindu-se substantial. Asta se refera si la posibilitatile sale de a exercita influente politice directe si la autoritatea sa morala. Iata de ce acum as vorbi despre o singura varianta: despre proclamarea independentei de catre Transnistria si despre garantiile militare si politice ale Uniunii Europene pentru aceasta independenta. Rusia ar putea sa participe la misiunea UE de asigurare a securitatii si nu mai mult decit atit.

Natalia Morari: Dar isi va onora oare Rusia obligatia de a evacua in totalitate trupele de pe teritoriul transnistrean? Asa cum se angajase la summit-ul de la Istanbul, care prevedea termenul limita decembrie 2002 dar nu a fost sa fie? Ce motive avem sa credem ca eventuale noi intelegeri vor fi respectate?

Stanislav Belkovsky: In cazul punerii in aplicare a scenariului despre care vorbim, adica a unirii Moldovei cu Romania cu acordarea independentei pentru Transnistria, Rusia va indeplini conditiile intrucit nu va avea de ales. Ea nu va fi in stare sa se opuna tuturor celorlalti jucatori geopolitici. Cit priveste un scenariu inertial care deriva din pastrarea starii de lucruri actuale, e lesne de inteles ca Rusia se va agata de prezenta militara. Chiar daca trupele cantonate in Transnistria nu ii sint de mare folos, ea nu poate renunta la ele pe gratis, ea vrea sa obtina in schimb o compensare de la Moldova si UE. Dar deocamdata nu este clar ce anume ar fi in masura sa compenseze o eventuala evacuare a trupelor.

Natalia Morari: Stanislav, nu o data ati fost in Transnistria, prin urmare va este cunoscuta versiunea potrivit careia zisul conflict transnistrean reprezinta in realitate un mare "business-proiect". Si atita timp cit beneficiari din Moscova, Kiev, Chisinau sau Tiraspol vor cistiga bani de pe urma acestuia, conflictul nu are cum sa fie solutionat. Cum credeti, intr-adevar Transnistria este un fel de off-shore? Sau acum nu mai este o sintagma ce reflecta actualitatea si vorbim doar despre negocieri politice

Stanislav Belkovsky: Daca va fi adoptata o decizie politica la nivelul jucatorilor geopolitici, adica UE si SUA, atunci niciun fel de interese de business nu vor mai sta in cale. Mai ales ca Transnistria nu are aceste vicii din nastere. Transnistria a aparut urmare a destramariui URSS-ului si a razboiului civil. In continuare s-au constitutit niste relatii de business care au in vedere pastrarea starii actuale de lucruri. Dar cred ca acei care cistiga pe seama Transnistriei sint mai curind oamenii de afacere localnici si ucrainieni decit businessmeni din Rusia. Acesti beneficiari localnici si ucrainieni s-ar putea sa sprijine scenariul despre care vorbim cu conditia legalizarii lor. Intrucit legalizarea capitalului este extrem de importanta pentru ei.

Natalia Morari: Si o ultima intrebare: pe care din punctele hartii politice a Europei sau a lumii intregi se afla acum cheia reglementarii transnistrene?


Stanislav Belkovsky: Cred ca in primul rind cheia este, oricit ar parea de straniu, la Bucuresti si Chisinau. Daca elitele de la Bucuresti si Chisinau vor intelege ca au nevoie de integrare, daca vor impartasi pozitia privind doua state care despart un popor, atunci va fi lesne de convins principalii jucatori geopolitici. Altfel zis eu nu accept procesul politic fiind unul manipulabil apriori din exterior. Daca va exista o pozitie univoca si consecventa a Romaniei si Moldovei restul se poate obtine.

Natalia Morari: Numai ca in jur de 70 la suta din populatia Moldovei opteaza pentru integrarea in Uniunea Europeana, fara sa admita posibilitatea de a realiza acest deziderat prin unirea cu Romania. Ce le vom spune acesto 70 la suta din populatie?

Stanislav Belkovsky
: Pozitia acestor 70 la suta este determinata de pozitia elitelor. Pe parcursul a doua decenii acesti oameni recepționeaza un gen de scuze din partea elitelor care le dau asigurari ca nu vor realiza unirea cu Romania. In felul acesta isi gaseau continuare fobiile de la inceputul anilor 90. Astazi insa subiectul este detabuizat, unirea cu Romania nu mai este tratata ca o catastrofa ci mai curind o perspectiva strategica. In plus plecarea comunstilor de la putere este un factor destul de important. Deoarece Partidul comunistilor in frunte cu Voronin era un simbol al tranzitiei fara sfirsit. Ceea ce este o doctrina populara in spatiul postsovietic dar fara perspectiva din punctul de vedere strategic. Eu cred ca atunci cind va fi formulata o pozitie articulata a elitelor, se va schimba si pozitia acestor 70 la suta. Astfel se intimpla de fiecare data. Elitele politice exista tocmai pentru a conduce natiunile, pentru a formula obiectivele care sa devina tinte pentru natiuni. Prin urmare eu nu consider ca parerea de astazi a celor 70 la suta este una fatala. Parerea se va schimba pe masura ce unirea va deveni reala, cind va apare la orizont.

Natalia Morari: Dar cum credeti, elitele politice din Moldova sint pregatite pentru asa ceva?

Stanislav Belkovsky
: Pe vreamea lui Voronin ele mai curind erau nepregatite. Pentru ca la fel erau perfect multumite de starea de lucruri existenta. Vom vedea ce se va intimpla de acum incolo. Eu i-am auzit pe liderii coalitiei de guvernamint vorbind ca o asemenea varianta este posibila. Evident ca trebuie sa fie depasita bariera psihologica care deriva nu numai din explicatiile pe durata unui deceniu si jumatate ca asa ceva este fara nicio sansa de realizare. De altfel asemenea motivatie era in voga in anii 80 in RFG si RDG. Spunea recent Mihail Gorbaciov ca in ajunul caderii Zidului Berlinului, cu foarte putin timp inainte, el a discutat subiectul cu Helmut Kohl si au ajuns la concluzia ca unificare celor doua Germanii ar fi putut sa aiba loc nu mai devreme de secolul XXI. In realitate insa unificare s-a produs in anul 90 intrucit, asa cum am spus la inceputul dialogului nsotru, in istorie actioneaza forte care sint superioare politicienilor.

Natalia Morari: Ati putea da numele liderilor de coalitie care au sonorizat posibilitatea unei asemnea evolutii?


Stanislav Belkovsky: Ei au sonorizat aceste opinii in aparitii publice. Daca nu ma insel, Mihai Ghimpu este acel care a spus ca el cunoaste bine istoria si este constient de faptul ca Romania si Moldova mai devreme sau mai tirziu vor deveni un singur stat. Acest lucru a fost spus in scurt timp dupa cele mai recente alegeri parlamentare.

Natalia Morari: Stanislav, eu va propun totusi sa pariem, intrucit eu consider ca Moldova mai curind va obtine integrarea in Uniunea Europeana ca un stat independent astfel incit la modul practic vor dipare frontierele intre cele doua state romanesti cum le numiti dumneavoastra, Romania si Moldova. Dumneavoastra, inteleg, sinteti de alta parere si anume ca gratie unirii cu Romania Moldova va deveni parte a Uniunii Europene. Eu zic sa pariem apelind la arbitrajul ascultatorilor nostri si poate cindva vor avea de consemnat rezultatul pariului.

Stanislav Belkovsky: Asta ar insemna sa certificam obiectul pariului la un notar in prezenta urmasilor mei pentru ca eu la sigur nu am sa apuc sa o vad punerea in aplicare a planului pentru care optati dumneavoastra.

Natalia Morari: Dar nu imi lasati cimp de manevra, oricum, o sa vedem. Dar sinteti de acord sa pariem?

Stanislav Belkovsky: Fara nicio ezitare. Eu ador pariurile, mai cu seama in asemenea subiecte.
Acest forum a fost închis
Comment Sorting
Comentarii
     
de: iurie
01.12.2009 13:23
Sangele apa nu se face
hai sa dam miina cu mana cu mana cei cu inima romana
Unirea va fi de la sine dupa ce moldovenii vor circula liber in Europa

de: Oleg
01.12.2009 03:14
Romania este patria basarabenilor. Iar RM este o creatia a lui Stalin si Hitler, copil mort din fase. De vrem, de nu vrem, starea normala a Basarabiei este in componenta Romaniei si sa dea Domnul sa se infaptuiasca cit mai curind posibil. Unire frati romani!

de: Vlad de la: Chisinau
28.11.2009 16:34
Очередная провокация Москвы (после апрельской), успешно выполненная Натальей Морарь. Наконец-то все становится понятным...

de: iurie de la: moldova
28.11.2009 15:53
Eu sint de acord ca Moldova Rominia va fi un stat.se dia Domnul...

În exclusivitate