„Este suficient daca vorbesc si distrug acest zid al fricii” – declara pastorul disident Laszlo Tokes . O declaratie, isi aminteste Ross Johnson, fostul director al postului de radio Europa libera intre 1988 -1991. O luna dupa caderea Zidului Berlinului izbucneau demonstratiile de protest de la Timisoara.
Tot Europa libera a fost unul din primele posturi de radio care i-a informat pe romani despre violenta cu care militia si armata au intervenit impotriva demonstrantilor de la Timisoara.
Poate mai important, este de parere Ross Johnson, a fost faptul ca Europa Libera a vorbit mereu despre revolutiile pasnice din celelalte tari est-europene, despre faptul ca armatele din acele tari nu au tras in populatie. Multi romani sunt si astazi de parere ca aceste emisiuni au ajutat sa limiteze valul de violenta din Romania.
Romania, in decembrie 1989, era o tara inca total izolata. Spre deosebire de celelalte tari est-europene. inca in 1988, directorul redactiei poloneze constata: „Cortina de tacere a fost rupta . Nimanui nu-i mai este frica sa vorbeasca cu Europa Libera”. In 1988, redactia poloneza a transmis aproape 200 de interviuri cu personalitati marcante ale opozitiei.
Tot in 1988, jurnalistul Levente Kasa a devenit corespondentul la Budapesta al Europei Libere. in timp ce Toomas Hendrick Ilves, actualul presedinte al Estoniei, pe atunci directorul redactiei estone, facea la Tallin interviuri cu disidenti locali.
Cel mai important rol jucat de radio Europa Libera in cursul anului 1989 – apreciaza Ross Johnson – este ca si-a tinut constant publicul informat despre marile schimbari care aveau loc in regiune. De exemplu, a fost una dintre putinele, daca nu chiar unica, sursa sa informeze ca armata sovietica, dupa toate aparentele, nu avea de gand sa intervina in tarile satelit, asa cum facuse in Ungaria in 1956 sau in Cehoslovacia in 1968 sau cum amenintase ca va face in Polonia la sfarsitul anului 1980.
Inca din primavara lui 1989, cu mult inainte de caderea Zidului de la Berlin, Europa Libera a relatat pe larg despre negocierile la masa rotunda dintre sindicatul Solidaritatea si conducerea comunista a Poloniei. Dupa care, pe perioada campaniei electorale pentru primele alegeri semi-libere, s-a ocupat ca toti candidatii, mai ales cei al opozitiei ignorati de mediile poloneze de stat, sa-si poata prezenta punctele de vedere. A avut o contributie importanta in victoria Solidaritatii. Asa ca in toaman lui 1989, la Varsovia se deschidea primul biroul al Europei Libere.
Europa libera a jucat un rol important si in desfasurarea revolutiei de catifea. Directorul redactiei cehoslovace, Pavel Pechacek primise in noiembrie 1989 dreptul de a intra in Cehoslovacia, pentru a relata despre doua evenimente nepolitice. A ajuns la Praga pe 21 noiembrie. Cum mediile de stat erau inca cenzurate, a fost singurul care a putut relata liber despre primele trei zile ale Revolutiei de catifea. Poate ca fara Europa Libera, constata Ross Johnson, lumea nu ar fi realizat ce amploare au manifestatiile de protest, lipsind astfel miscarea de un sprijin crucial.
„Astazi, incheie Ross Johnson, Europa libera isi continua misiunea si transmite spre fosta Uniune Sovietica, spre Balcanii de vest, Iran, Irak si Afganistan....Din Rusia pana in Iran asteptam si astazi vestea cea buna, ca in 1989 : cortina de tacere a fost rupta”.
Tot Europa libera a fost unul din primele posturi de radio care i-a informat pe romani despre violenta cu care militia si armata au intervenit impotriva demonstrantilor de la Timisoara.
Poate mai important, este de parere Ross Johnson, a fost faptul ca Europa Libera a vorbit mereu despre revolutiile pasnice din celelalte tari est-europene, despre faptul ca armatele din acele tari nu au tras in populatie. Multi romani sunt si astazi de parere ca aceste emisiuni au ajutat sa limiteze valul de violenta din Romania.
Romania, in decembrie 1989, era o tara inca total izolata. Spre deosebire de celelalte tari est-europene. inca in 1988, directorul redactiei poloneze constata: „Cortina de tacere a fost rupta . Nimanui nu-i mai este frica sa vorbeasca cu Europa Libera”. In 1988, redactia poloneza a transmis aproape 200 de interviuri cu personalitati marcante ale opozitiei.
Tot in 1988, jurnalistul Levente Kasa a devenit corespondentul la Budapesta al Europei Libere. in timp ce Toomas Hendrick Ilves, actualul presedinte al Estoniei, pe atunci directorul redactiei estone, facea la Tallin interviuri cu disidenti locali.
Cel mai important rol jucat de radio Europa Libera in cursul anului 1989 – apreciaza Ross Johnson – este ca si-a tinut constant publicul informat despre marile schimbari care aveau loc in regiune. De exemplu, a fost una dintre putinele, daca nu chiar unica, sursa sa informeze ca armata sovietica, dupa toate aparentele, nu avea de gand sa intervina in tarile satelit, asa cum facuse in Ungaria in 1956 sau in Cehoslovacia in 1968 sau cum amenintase ca va face in Polonia la sfarsitul anului 1980.
Inca din primavara lui 1989, cu mult inainte de caderea Zidului de la Berlin, Europa Libera a relatat pe larg despre negocierile la masa rotunda dintre sindicatul Solidaritatea si conducerea comunista a Poloniei. Dupa care, pe perioada campaniei electorale pentru primele alegeri semi-libere, s-a ocupat ca toti candidatii, mai ales cei al opozitiei ignorati de mediile poloneze de stat, sa-si poata prezenta punctele de vedere. A avut o contributie importanta in victoria Solidaritatii. Asa ca in toaman lui 1989, la Varsovia se deschidea primul biroul al Europei Libere.
Europa libera a jucat un rol important si in desfasurarea revolutiei de catifea. Directorul redactiei cehoslovace, Pavel Pechacek primise in noiembrie 1989 dreptul de a intra in Cehoslovacia, pentru a relata despre doua evenimente nepolitice. A ajuns la Praga pe 21 noiembrie. Cum mediile de stat erau inca cenzurate, a fost singurul care a putut relata liber despre primele trei zile ale Revolutiei de catifea. Poate ca fara Europa Libera, constata Ross Johnson, lumea nu ar fi realizat ce amploare au manifestatiile de protest, lipsind astfel miscarea de un sprijin crucial.
„Astazi, incheie Ross Johnson, Europa libera isi continua misiunea si transmite spre fosta Uniune Sovietica, spre Balcanii de vest, Iran, Irak si Afganistan....Din Rusia pana in Iran asteptam si astazi vestea cea buna, ca in 1989 : cortina de tacere a fost rupta”.
