vineri, noiembrie 28, 2014 Ora Locală 21:13

Arhiva istorică Radio Europa Liberă / 1989

19.12.89 - Actualitatea românească: Ediție specială

Corespondențe, mesaje de solidaritate, informații despre evenimentele de la Timișoara.

x

Multimedia

Audio
19 decembrie 1989

Ediție specială a emisiunii „Actualitatea românească”.

(Moderatori: Emil Hurezeanu, N.C. Munteanu. Participă la program: Nestor Ratesh, Monica Lovinescu, William Totok, Șerban Orescu).

In sumar: Ultimele informații despre evenimentele și demonstrațiile de la Timișoara și din alte orașe al României; reacții de la Washington (N. Rateș); Mesaj al dramaturgului Eugen Ionescu; reacții de la Paris (Monica Lovinescu); reacții și revista presei din Germania răsăriteană (W. Totok).


Bună seara! La microfon Emil Hureazeanu şi N.C. Munteanu.

Emil Hurezeanu: Stimaţi compatrioţi! Revenim la aceasta emisiune nocturnă în direct. O emisiune de criză. Şocaţi, la rândul nostru, ca milioane şi milioane de români şi de străini, martori în aceste zile al unuia dintre cele mai sălbatice scenarii de represiune în masă cunoscute în Europa, după cel de-al doilea război mondial. Evenimentele din România cunosc o evoluţie galopantă şi tragică. Demonstraţiile şi, din nefericire, se pare că şi gravele incidente continuă la Timişoara, dar şi în alte oraşe ale ţării. Întreaga Românie se află la ora unei stări de alarmă generală, extrem de gravă şi îngrijorătoare. Puterea reacţionează în continuare prin represiune, dovedind o iresponsabilitate, o alienare patologică a simţului realităţii care stârneşte indignarea, revolta întregii lumi. Oameni politici, şefi de state şi guverne şi parlamente, i-aţi auzit probabil pentru prima oară în istoria acestui post de radio. Tocmai aţi auzit un întreg buletin de ştiri care în mod normal trebuie sa reflecte situaţia internaţionala la această oră, compus exclusiv din ştiri în legătură şi despre România.

Statele occidentale, continuă, membre ale Alianţei Atlantice, precum şi statele membre ale comunităţii europene îşi propun, la cererea Case Albe, printre altele, acţiuni concertate împotriva Bucureştiului. Evenimentele din România ocupă spaţiile cele mai importante în presă, la radio şi televiziune în întreaga lume. Zeci de demonstraţii de protest au loc chiar în aceste ore în zeci de oraşe de pe toate continentele lumii. Şi Ceauşescu, tiranul, se plimbă în Iran. Acesta este conducătorul României, un individ căruia istoria i-a hărăzit, printre altele, pelerinaje la mormântul unui ayatollah sângeros printr-una din acele stranii potriviri ale sale, în timp ce o întreagă ţară, un întreg popor cunosc o oră de cruntă oropsire, de îngrozitoare realitate.

N.C. Munteanu: Stimaţi ascultători! Am pregătit pentru Dvs. mai multe corespondenţe din Geneva, din Tel Aviv, din Roma, din Los Angeles, din Paris, din Washington, din Munchen, din Berlin.

Emil Hurezeanu: Stimaţi compatrioţi! Înainte de a trece la difuzarea a celor amintite de colegul Munteanu, aş încerca, vom încerca să aducem la oră informaţiile pe care le deţinem în legătură cu evenimentele în curs de desfăşurare la Timişoara şi în alte oraşe ale ţării. În cursul acestei seri, în urmă cu un ceas, un ceas şi jumătate, am vorbit la telefon cu cineva care venea de la Timişoara. Iată despre ce este vorba: tulburările continuă, cum dealtfel, s-a confimat. Au fost incidente la întreprinderea Solventul, la fabricile de zahăr şi de ulei, unde se pare că ar fi izbucnit incendii. Au fost incidente la întreprinderea Electromotor, Gara de Nord din Timişoara se pare că a fost devastată. Forţele de intervenţie au folosit, în continuare şi în cursul zilei armament greu. Sunt mari probleme cu internarea răniţilor în spitalele oraşului, care sunt supraaglomerate, au fost concentraţi doctori din întreaga zonă. Se pare că mulţi dintre morţi - şi victimele sunt numeroase -, nu sunt înmormântaţi ci arşi imediat. Nu se permite adunarea a mai mult de două persone. Soldaţii cu mitraliere defilează pe străzi.

Am fost martorii înmărmuriţi la ora 22, ora 23, ora României, în faţa micilor ecrane ai unei relatări, ai unei mărturii zguduitoare, transmisă în direct de televiziunea austriacă. S-a stat de vorbă de la Timişoara cu un om de afaceri austriac, originar din România, care în această seară, de la Timişoara a relatat următoarele telefonic. Se pare că sâmbăta Armata a refuzat în mai multe rânduri să tragă în demonstranţi. Soldaţii, potrivit relatărilor acestui martor ocular, repet, au fost înlocuiţi cu trupe aduse din alte părţi ale ţării. Un ofiţer şi doi soldaţi, a continuat interlocutorul austriac, ar fi fost executaţi pentru că au refuzat să se supună ordinelor. Portivit acestor relatări, dar care relatări converg şi cu alte mărturii consemnate în această seară, centrul oraşului Timişoara este devastat. Locuitorii nu au apă, nu au curent electric. În legătură cu evenimentele de duminică, acest domn care se numeşte Beckman, a folosit cuvântul pogrom. A vorbit de metri cubi de cadavre. Repet, sunt cuvintele lui, care ar fi fost transportate în camioane, victimele fiind îngropate în gropi comune, în încercarea de a şterge urmele. Cele petrecute la Timişoara - a spus Beckman - sunt de nedescris. Şi acum urmează o informaţie senzaţională: el a precizat că vorbeşte pe o linie telefonică a Securităţii şi că se află la Securitate. Sunt în bârlogul leului, a spus el, subliniind în repetate rânduri, că informaţiile lui provin din sursă absolut sigură. Potrivit lui, numărul victimelor este foarte mare. S-au mai auzit împuşcături şi în cursul după-amiezii de astăzi. Aceste sunt, deci, ultimele relatări, care repet, se bazează pe mărturii ale unor martori oculari. Ceea ce tocmai am citit era mărturia unui interlocutor al postului de televizune austriac, aflat la Timişoara în cursul acestei seri.

Primim informaţii şi de la Bucureşti. Aţi ascultat şi în buletinul de ştiri, tensiunea este deosebit de încordată, este şi informaţia Agenţiei Tass şi Tanjug. Şi aici se pare că au fost incidente la depourile CFR din Calea Griviţei, sâmbăta, dar şi la Uzinele 23 august. O stare de tensiune, în mod evident, domneşte la Bucureşti având în vedere că aeroportul Otopeni, gările oraşului sunt împânzite de reprezentanţi ai forţelor de ordine şi intens controlate. Şi acum, cred că putem trece, daca N.C. Munteanu nu-şi propune cumva să... Nu! Vom reveni asupra informaţiilor pentru că tocmai am ascultat, deci de la oră fixă, până la ora zece buletinul de ştiri, vom reveni cu un rezumat extins al informaţiilor către sfârşitul emisiunii în aşa fel ca informaţiile noastre să fie cât mai bine împărţite şi echilibarate pe timpul emisiunii. Avem, cum spunea N.C. Munteanu, mai multe convorbiri programate. Vom vedea dacă ne reuşesc toate.

Îl vom solicita acum pe colegul Ratesh la Washington ca să ne vorbească despre câteva reacţii americane. Bună seara, Nestor Ratesh! Să începem ca şi ieri cu reacţia Guvernului american. Înţelegem ca la Washington s-au făcut din nou declaraţii oficiale privitoare la România.
Nestor Ratesh


Nestor Ratesh: Da, au fost făcute astăzi declaraţii noi, care se disting prin următoarele carateristici: ele au emanat de astăzi atât de la Departamentul de Stat, ca şi cele de ieri, ca şi de la Casa Albă, unde ele au fost făcute în numele preşedintelui Bush însuşi. Conţinutul declaraţiilor a fost esenţialmente acelaşi. Tonul şi limbajul acestor declaraţii au fost mai severe ca ieri. În fine, continuă să reflecte însă absenţa unor informaţii bogate şi total sigure despre ceea ce s-a întâmplat ori se întâmplă.

Declaraţiile oficiale conţin patru elemente principale: unu, anunţă că doi diplomaţi de la ambasada Statelor Unite din Bucureşti au plecat la Timişoara pentru a lua cunoştinţă la faţa locului de cele întâmplate şi de situaţia actuală. Ei nu s-au întors încă şi nu şi-au făcut cunoscute constatările. Doi, după ce îşi vor prezenta raportul la ambasada americană la Bucureşti, domnul Allan Green, va decide sub ce formă să prezinte protestul ţării sale Guvernului român. S-a precizat că va fi un protest redactat în termenii cei mai severi. Trei, Statele Unite se consultă cu aliaţii lor din NATO şi din Comunitatea Economică Europeană pentru a elabora o atitudine comună faţă de evenimentele din România. Şi patru, este în curs de examinare a relaţiilor bilaterale române-americane pentru a determina ce alte măsuri s-ar mai putea lua. Departamentul de Stat a apreciat ca aceste relaţii s-au deteriorat serios după încetarea clauzei naţiunii celei mai favorizate, de pildă comerţul bilateral s-a redus la jumătate din cât era, însumând acum doar circa 300 de milioane de dolari anual în ambele redacţii. Ca o concluzie generală, declaraţia de astăzi al Guvernului american cere Guvernului roman să pună capăt politicii sale revoltătoare şi să permită cetăţenilor ţării să-şi exercite drepturile lor umane fundamentale.

Emil Hureazeanu: În materie de informaţii propriu-zise ai mai putut afla ceva nou din surse oficiale americane?

Nestor Ratesh: Nu, nici măcar confirmarea sau infirmarea informaţiilor primite din alte surse. Departamentul american de stat tot nu este încă în măsura să confirme sau să infirme ştirile privitoare la morţi şi răniţi. Dar este de presupus că cei doi diplomaţi americani care vizitează acuma Timişoara vor avea informatii mai precise. Bineînţeles, dacă vor fi lăsaţi să facă fără interferenţa Securităţii, care îi, desigur, un mare semn de întrebare.

Emil Hurezeanu: Nestor Ratesh, ce interpretări se dau ultimelor evenimente din România, în cercurile oficiale ca şi în cel al comentatorilor şi al experţilor americani?

Nestor Ratesh: Cea mai comună interpretare este că poate a venit şi rândul României să cunoască o schimbare. Se vehiculează destul de mult teoria dominoului, împrumutata din anii ’60, când ea se referea la Asia de Sud-Est. Se spunea atunci ca dacă ar cădea Vietnamul în mâna comuniştilor toate celelalte ţări din regiune ar trece şi ele sub regim comunist, asemenea unui şir de de pietre de domino în care dacă una cade, toate celelalte o urmează.

Teoria dominoului nu prea s-a dovedit valabilă în Asia de Sud-Est, dar mulţi experţi o văd materializându-se în Europa Răsăriteană. Interesantă argumentarea profesorului Charles Gatti, un respectat expert în probleme est-europene care este citat astăzi de ziarul New York Times, care ar fi spus ca i-ar fi imposibil lui Ceauşescu să păstreze un regim stalinist când chiar şi regimurile brejneviste s-au prăbuşit peste tot în jurul său.

Contrastul şocant între efervescenţa din restul Europei Răsăritene şi stagnarea din România frapează de mai mult timp publicul american. Iată că şi românii se mişcă acuma şi o fac nu în atmosfera de chermeză din alte ţări, ci sub bătaia gloanţelor. Împotriva unui regim care singur în Europa se înverşunează cu tancurile şi elicopterele contra propriei populaţii. E şi aici un contrast, unul care stâneşe de astă dată admiraţie.

Emil Hurezeanu: Admiraţie? Stârneşte indignarea unei întregi lumi. E clar, regimul Ceauşescu nu pare să fie înclinat să cedeze fără violenţe.

Nestor Ratesh: Observaţiile care se fac… este şi aceea că este greu de imaginat că schimbarea în România se va produce paşnic ca în celelalte ţări. Găsim această idee în cel puţin două ziare, anume New York Times şi Wall Street Journal.

Emil Hurezeanu: Pentru că vorbim de presă, Nestor Ratesh, cât de mare este interesul prezentat de presa americană faţă de evenimentele din ţară?

Nestor Ratesh: Foarte mare, aş zice. Interesul pe care ultimele evenimente îl provoacă aici este foarte mare, de amploarea şi proeminenţa relatărilor publicate în ziare sau transmise la televiziune. Pentru majoritatea cotidienelor acestea au fost evenimente de pagina întâi, demne chiar de manşeta ziarului. Şi la televizune relatările despre România deschid adesea programele de ştiri. Din păcate nu există imagini din Timişoara şi ilustrarea imaginilor pe micul ecran se face de multe ori cu secvenţe de film în care apare Ceauşescu fie la aeroport plecând în Iran, fie la sosirea sa la Teheran.

Emil Hurezeanu: Şi acum o ultimă întrebare, Nestor Ratesh. Există o comunitate românescă numeroasă în Statele Unite. Cum a reacţionat la ultimele evenimente?

Nestor Ratesh: Nu-ţi pot da un răspuns complet pentru că nu am fost în măsură să culeg informaţii de pretutindeni. Judecând după reacţia românilor din Washington s-ar zice că aceste evenimente i-au scos pe mulţi din apatie şi din indiferenţă. Telefonul meu sună în orice caz fără încetare. Români şi nu numai români care se interesau de puţin altceva în afara preocupărilor lor familiale sau afaceri sau de situaţia de aici, vor să ştie ce se întâmplă în ţară. Îşi manifestă emoţia şi trăiesc puternic sentimentul solidarităţii. Peste mai puţin de două ore are loc o demonstraţie în faţa ambasadei României la Washington. Ieri a fost o demonstraţie cu participare remarcabilă la New York.

Emil Hurezeanu: Da, îţi multumim Nestor Ratesh, pentru aceasta discutie.


Am vorbit deseori în emisiunile noastre despre aşa-zisile ştiri confirmate conflictuale sau încă neconfirmate. Ce se întâmplă? Faptul că la această oră atâtea guverne occidentale îşi exprimă în mod categoric indignarea, cerând chiar sancţiuni politice împotriva regimului Ceauşescu, indignarea în legătură cu evenimentele din România confirmă, ca să spun aşa, un grad ridicat de credibilitate care ne parvin din România. Deci cred că este cazul ca din acest moment informaţiile care ne parvin din România să se bucure de o credibilitate din ce în ce mai mare. Aţi auzit reacţiile americane, reacţiile oficiale.

În buletinele de ştiri s-a vorbit şi despre reacţiile oficiale sovietice. Ministrul de Externe, Shevardnadze vizitează Bruxellesul, şi-a exprimat acolo profundul regret pentru evenimentele din România. Agenţia Tass vorbea de starea deosebit de încordată de la Bucureşti. N.C. Munteanu are o altă informaţie de la Moscova, de asemenea deosebit de importantă.

N.C. Munteanu: Într-adevăr, astăzi după-masă, telejurnalul de la ora 17.30 al televiziunii sovietice a transmis un reportaj despre situaţia din România. S-au comunicat absolut toate informaţiile existente la aceasta oră, sau până la aceea oră, despre masacrul de la Timişoara. Pe fondul unor imagini de arhivă sinistre şi cenuşii, imagini ale mizeriei din România, a putut fi observat portretul lui Nicolae Ceauşescu. Acest domn preşedinte, spunea comentatorul sovietic, se plimbă în Iran, în timp ce în România domneşte dezastrul şi sunt reprimaţi cu sălbăticie aceia care nu au făcut decât să îşi ceară drepturile fundamentale. Potrivit opiniilor unor colegi sovietici specializaţi în relaţiile est-vest, observatori atenţi ai scenei sovietice, inclusiv al felului în care mediile de informare sovietice relatează în general despre evenimente şi şefi de state din străinătate, comentariul din aceasta dimineaţă comenteaza despre România şi Ceauşescu este fără precedent prin virulenţa analizei, prin tonul extrem de critic folosit în ceea ce îl priveşte pe Ceauşescu.

Sunt şi alte informaţii din ţările vecine, din ţările socialiste deosebit de aspre la adresa regimului Ceauşescu. Astfel, Ministerul de Externe cehoslovac şi-a exprimat profunda îngrijorare cu privire la actualele evenimente din orasul Timişoara. Într-o declaraţie dată publicităţii astăzi se afirmă că Cehoslovacia protestează ferm împotriva folosirii Armatei şi miliţiei împotriva demonstranţilor.

Emil Hurezeanu: Astăzi la prânz Seimul polonez care este Parlamentul de la Varşovia a votat în unanimitate o moţiune de protest. Toţi deputaţii polonezi s-au ridicat în picioare să păstreze un minut de reculegere în memoria victimelor de la Timişoara. Foarte important în cursul acestei seri s-a încheiat aici, în Germania Federală, congresul Partidului Social-Democrat, unul dintre cele mai importante partide politice din Germania Federală. La sfârşitul acestui congres, preşedintele Vogel şi-a exprimat indignarea în legătură cu felul în care în România decurg evenimentele şi toţi participanţii la congres au păstrat în încheierea congresului, un moment de reculegere în memoria victimelor din România.

N.C. Munteanu: Revenind la ţările socialiste, Bulgaria, vecina noastră la sud de Dunăre, până mai ieri Bulgaria lui Todor Jivkov, Bulgaria, aşadar, a protestat oficial pe lângă Bucureşti pentru ordinul de a închide graniţa româno-bulgară. Potrivit postului de radio Sofia a fost exprimată profunda îngrijorare a Bulgariei faţă de această acţiune unilaterală. Radio Sofia a relatat, de asemenea, că traficul aerian cu Bucureştiul a fost suspendat, fiind permisă intrarea pe calea aerului doar al diplomaţilor şi al studenţilor, precum şi al călătorilor fiind în tranzit şi care au bilete rezervate. Postul de radio bulgar informase că cetăţenii bulgari şi de alte nationalităţi sunt tratati cu brutalitate şi violenţa în România. S-a precizat că astfel de incidente s-au petrecut la Giurgiu înainte ca bulgarilor şi celorlalţi străini să li se permită să treacă podul peste dunare la Ruse, în Bulgaria. S-a anunţat că podul de la frontiera continuă să fie blocat de grăniceri care permit doar trecerea călătorilor, autobuzelor şi călătorilor care se afla în trecere în România. În acest trans se interzice strict să se oprească pe teritoriu românesc. În fine, Ministerul de Externe bulgar a recomandat cetăţenilor ţării să amâne călătoriile în România până când regimul de la Bucureşti nu va clarifica schimbările privind procedura de intrare în ţară. S-a precizat că în ultimele zile mii de cetăţeni bulgari au fost împiedicaţi să intre în Romania.

Emil Hurezeanu: Ramânem la Sofia. În faţa ambasadei RSR în capitala Bulgariei a avut loc o demonstraţie de protest împotriva reprimării brutale al demonstranţilor din Timişoara. Corespondentul nostru ne relatează că o declaraţie în acest sens, cuprinzând circa 250 de semnături, fost prezentată la ambasadă. Potrivit agenţiei oficiale de ştiri BTA, participanţii la demonstraţii purtau pancarte pe care scria „Opriţi vărsarea de sânge în România” şi „Dictatura din România - o ruşine pentru Europa”.

Din Iugoslavia vecină s-a anunţat că studenţii iugoslavi la medicină care au studiat în România şi care au lucrat sau au studiat în Timişoara, au relatat că numărul victimelor ciocnirilor dintre demonstranţi şi militie este mai ridicat decât s-a anunţat până acum. Însă nicio cifră nu este confirmată. Există deci, numeroase proteste oficiale. Nu le-am epuizat pe toate acum, vom reveni. Avem şi un mesaj deosebit.

N.C. Munteanu: Este vorba de mesajul dramaturgului Eugen Ionescu care se adresează tuturor ascultătorilor postului de radio Europa Liberă.

Eugen Ionescu
Eugen Ionescu
: Trăiască România mare, liberă, independentă! Sunt cu voi, toţi! Sunt departe, dar sufletul meu suferă alături de voi. Văd, doresc izbânda, pe care sunt convins că până la urmă o să o aveţi. Nu se poate să nu se înmoaie inima lui Gorbachev şi să nu se încălzească inima Americii şi al oamenilor de stat din Europa. Să trăiţi...sunt alături de voi!

E. Hurezeanu
: L-ati auzit pe compatriotul nostru, Eugen Ionescu, unul dintre cei mai mari dramaturgi ai lumii, membru al Academiei Franceze. Tot de la Paris avem acum o convorbire telefonică cu Monica Lovinescu. O rugăm să ne vorbească despre reacţiile oficiale, îndeosebi înregistrate astăzi în cursul serii în capitala Franţei.

Monica Lovinescu: În Franţa reacţiile guvernamentale şi oficiale încep să fie pe măsura indignării generale care se exprimă şi în presă şi în mass-media în faţa a ceea ce se numeste aici măcelul represiunii de la Bucureşti. Ambasadorul României a fost convocat acum două ore şi jumătate la Ministerul de Externe francez pentru a i se spune că guvernul francez condamnă extrem de sever represiunea din România. Consilierii lui Roland Dumas consideră că relaţiile cu România sunt practic nule şi după cum se anunţă, canalul cinci al televiziunii franceze de la jurnalul de la 8 seara, deşi nu mai există niciun motiv, cităm, de a mai avea contacte cu reprezentantii români.

Franţa suspendă, ca şi cei 11 parteneri ai săi din Comunitatea Europeană, acordurile economice cu România şi va face totul pentru a o pune în carantină. Comentariul canalului de televiziune: toate ţările din Apus şi din Răsărit sunt astăzi de acord să facă să cadă, cităm, ultimul bastion stalinist din Est. Acelaşi canal de televiziune a făcut, ca în fiecare seara, un sondaj la o întrebare. Este un sondaj public şi de data asta a întrebat dacă trebuie comunitatea internaţională să intervină în România. După primele 5 minute de emisiune a fost da cu 84%, o cifră absolut record, aşa cum constată comentatorul de pe canalul 5. Pe acelaşi canal 5 s-au dat manifestaţiile din faţa ambasadei române, după cum am anunţat aseară non-stop. Se anunţă şi alte manifestaţii din care joi seara la şase jumătate, Operation Village, organizaţia Sata organizează o manifestaţie cu lumânări în faţa ambasadei şi va fi neîntrerupt şirul demonstraţiilor. În orice caz rareori de când ascult radio, televiziunea, ziarele, din păcate sunt în greva distribuţia lor, am văzut o atare emotivitate, emoţie la comentatori şi la toate reacţiile până şi la nivel oficial. Aici Monica Lovinescu, Paris.

Emil Hurezeanu
: Da, mulţumim, Monica Lovinescu. Au loc demonstraţii, aşa cum relatam. Astăzi, de exemplu 19 decembrie după-amiază, a avut loc în Viena, în faţa ambasadei române, o adunare de solidaritate cu demonstranţii de la Timişoara şi Arad, cu participare amplă. O demonstraţie organizată de către comitetul Universităţii la care au luat parte primarul general al Vienei, Federaţia Internaţională Helsinki pentru Drepturile Omului şi reprezentanţi ai tuturor partidelor.

N.C. Munteanu: Aceasta adunare a adresat un protest Guvernului de la Bucureşti în care se spune că având în vedere evenimentele desfăşurate în ultimele zile în România, subsemnaţii cerem să transmiteţi Guvernului de la Bucureşti următoarele cereri:

Emil Hurezeanu: oprirea masacrului, retragerea imediata a forţelor de intervenţie ale Armatei, ordonarea anulării oricăror altor intervenţii ale forţelor armate şi ale Securităţii, deschiderea imediată a dialogului cu opoziţia, organizarea de alegeri libere în vederea instaurarii unei societăţi pluraliste şi democratice. Acest protest remis ambasadorului pentru Guvernul de la Bucureşti este semnat de şefii fracţiunilor parlamentare ai tuturor partidelor politice din Austria, de rectorii universităţilor, de personalităţi ale vieţii politice şi publice din Austria. Semnatarii acestui protest adresat guvernului român cer deasemenea guvernului austriac ruperea relaţiilor diplomatice cu statul român, sancţiuni economice împotriva statului român, rechemarea ambasadorului austriac de la Bucureşti, emiterea unui protest guvernului de la Bucureşti prin intermediul ambasadei RSR de la Viena. Iniţiative ale ministrului de externe al Austriei în vederea convocării unei reuniuni extraordinare pentru securitate si cooperare în Europa.

Participanţii la reuniunea de la Viena şi toţi semnatarii acestui protest adresat Guvernului de la Bucureşti apelează pe această cale la respectarea drepturilor omului şi cer tuturor forţelor democratice să sprijine lupta pentru libertate a poporului român. În acelaţi timp suntem informaţi că la Londra ambasadorul român în capitala britanică, a fost convocat la Ministrul de externe unde i-a fost înmânată o notă de protest în care se afirmă că reprimarea demonstranţilor reprezintă o violare flagrantă a angajamentelor luate de România în cadrul acordurilor de la Helsinki şi Viena, referitoare la drepturile omului. Ministrul de externe britanic a îndemnat Uniunea Sovietică să urmeze exemplul Occidentului, condamnând atitudinea autorităţilor române, ceea ce între timp, ştim că s-a şi întâmplat. Pentru că Shevardnadze s-a pronunţat foarte critic la ceea ce se întâmplă în România, la ora actuală. Ni se face semn din cabina de transmisie, avem legătura cu Berlinul. Totok la telefon.

William Totok: Mijloacele de informare din Republica Democrata Germană au informat în cursul zilei de ieri şi de azi opinia publică est-germană despre evenimentele dramatice din România. Atât televiziunea, cât şi posturile de radio au relatat amănunţit despre demonstraţiile de protest din Timişoara, despre închiderea ermetică a oraşelor Arad şi Timişoara, cât şi despre numeroasele victime din timpul ciocnirilor violente dintre forţele Securităţii, ale Armatei şi miliţiei.

Sub titlul „Intervenţii violente în timpul protestelor din România”, cotidianul berlinez Die Zeitung, de azi relatează că numeroşi tineri ar fi fost bătuţi de către trupele de Securitate, că poliţia ar fi intervenit cu aruncătoare de apă şi că mulţimea a scandat lozinci anti-ceauşiste, dând foc unor portrete şi cărţi de-ale lui Nicolae Ceauşescu. Articolul citat se bazează pe o depeşă a agenţiei est-germane ARD, care afirmă că oraşul Timişoara ar fi fost închis ermetic.

Aseară, din Berlinul răsăritean s-a aflat că participanţii grupurilor şi partidelor politice aflate la masa rotundă, revoltaţi de ştirile alarmante din România, au adoptat o declaraţie prin care se condamnă intervenţia brutală a Securităţii. Participanţii, afirmă televizunea est-germană, şi-au declarat solidaritatea cu poporul român oprimat. Azi-dimineaţă posturile de radio din Republica Democrată Germană relatau despre o acţiune spontană de protest din faţa ambasadei române din Berlinul de Eest, unde aseară s-au adunat zeci de oameni organizând o pază memorială.

Reamintim ascultătorilor noştri că organizarea unei astfel de demonstraţii a fost hotărâtă la 10 decembrie cu prilejul demonstraţiei dedicate Zilei Drepturilor Omului, însă pentru data de 6 ianuarie. De-acum înainte est-germanii se vor aduna zilnic în faţa ambasadei române din Berlin. La demonstraţiile tradiţionale de luni seara de la Leipzig, ieri, mulţi manifestanţi au purtat pancarte cu inscripţii anticeauşiste, de solidaritate cu poporul român, de condamnare a sălbăticiilor şi barbariei poliţieneşti de la Timişoara.

Posturile radio din RDG au citat în cursul zilei de azi o depeşă a agenţiei de presa iugoslave Tanjug în care se confirmă faptul că la Timişoara au existat victime în timpul ciocnirilor dintre poliţie şi manifestanţi. Totodată radiodifuziunea est-germană a citat surse bine informate potrivit cărora, acţiunile de protest s-ar fi extins şi asupra altor localităţi din ţară. Potrivit aceloraşi surse, în marile oraşe ale României s-ar afla unităţi masive ale miliţiei şi ale Securităţii. Totodată mijloacele de informare RDG susţin că în cursul zilei de ieri şi de azi la Timişoara ar mai fi avut loc ciocniri sporadice cu forţele poliţieneşti, ieri au continuat să facă uz de arme de foc. Şi corespondentul televiziunii est-berlineze la Sofia a relatat în cadrul telejurnalului din aceasta seara la orele 19.30 despre o continuare a tulburărilor de la Timişoara în timpul zilei de ieri şi de azi, citând pe un student grec care studiază în oraşul de pe Bega care a văzut asta duminica.

Televizinea est-germană mai relateaza despre tensiuni şi chiar ciocniri ce ar fi avut loc la Braşov, oraş unde supravegherea de asemenea a fost intensificată în ultimele zile. Se mai relatează şi despre faptul că oficiul de turism est-german a fost informat de catre oficiul de turism din România că toate călătoriile turistice spre ţară au fost oprite pe timp nedeterminat. Corespondentul de la Sofia al televiziunii est-berlineze a reprodus si speculaţia că la Bucureşti ar avea loc în culise lupte pentru putere. Acelaşi corespondent a constatat cu stupefacţie că regimul barbar ceauşist se autotămâiază prin informaţii optimiste pe marginea călătoriei marelui conducător la Teheran, optând pe de o parte pentru soluţia chineză, pe de altă parte însă reacţionează cu o izolare totală în ceea ce priveşte politica informatională corectă şi obiectivă.

Emil Hurezeanu: Ne apropiem spre sfârşitul emisiunii şi cred că e oportun să ascultăm câteva concluzii. Îl invit pe Şerban Orescu să le enunţe.

Şerban Orescu: Evenimentele de la Timişoara demonstrează, dupa părerea mea, mai multe lucruri. În primul rând identitatea de interes dintre etnicii români şi maghiari, trăind sub apăsarea aceluiaşi regim detestat. Demonstraţiile de la Timişoara au început ca acţiune de protest pur maghiară în legătură cu persecutarea preotului Laszlo Tokes, dar au culminat în cursul zilelor de sâmbătă şi duminică ca acţiuni româneşti. Toate încercările regimului Ceauşescu, se poate spune, de a crea în rândurile românilor o stare de spirit ostilă minorităţii maghiare au eşuat, deci, lamentabil.

Poporul român, indiferent de apartenenţa etnică a cetăţenilor săi, a dovedit o data mai mult la Timişoara, dupa cum dovedise şi cu doi ani în urmă la Braşov, că este unit în opoziţia regimului Ceauşescu. În al doilea rând evenimentele de la sfârşitul săptămânii dovedesc ca România este în momentul de faţă un fel de butoi de pulbere. Gorbaciov a formulat această situaţie prea bine în mesajul trimis recent Congresului extraordinar al Partidului Comunist Est-german. Dacă nu se fac reforme la timp - a spus el - regimurile comuniste, aluzie poate şi la cel din România, riscă, citez, o furtună purificatoare.

La Timişoara regimul Ceauşescu a putut simţi cum ar putea arăta o furtună purificatoare daca întârzie cu reformele. La doi ani după Braşov, Timişoara a dovedit cât de puternică este opoziţia împotriva regimului Ceauşescu. Martorii oculari, corespondenţii de presă atestă. Tot oraşul se află pe străzi, acum la Timişoara, la fel ca doi ani în urma la Braşov. Toate categoriile sociale, oameni de toate vârstele şi naţionalităţile au luat parte fie direct, fie prin sprijinul lor moral la marile acţiuni de protest, acum ca şi atunci. Afirmaţia regimului, o nouă sfruntată minciună, că în ţară nu există opoziţie, a primit duminică o nouă şi foarte categorică dezminţire.

Există nu numai opoziţia celor care cunosc onoarea de a fi sub arest la domiciliu, ci putem spune, ai imensii majorităţi ai poporului român. În al patrulea rând, evenimentele de la Timişoara au dovedit că şi alte state est-europene rolul-cheie al tineretului ca avantgardă a naţiunii. Istoria va reţine, desigur, numele multor tineri care s-au manifestat în acest sens şi la timisoara acum antrenând cu ei masele populare. În al cincilea rând, demonstraţia de la Timişoara a dovedit cât de necesară este solidarizarea întregii naţiuni în aceste momente cruciale. Pe bună dreptate şi dând dovada celui mai înalt spirit civic, manifestanţii au scandat Românii, popor unit, iar adresându-se uniformaţilor, Noi suntem poporul, voi pe cine apăraţi. În al şaselea rând, aş spune că evenimentele de la Timişoara au pus o dată mai mult în evidenţă incapacitatea regimului de a guverna ţara.

Începând cu brutalitatea dovedită în cazul pastorului Tokes care ar fi putut fi repede aplanat, trecând la brutalitatea criminală a represiunii de la Timişoara, pentru a ne opri la nemaiauzita măsură de a închide graniţele, evident spre a se împiedica aflarea adevărului. Toate acestea în vedere, regimul Ceauşescu şi-a pierdut busola. Pe bună dreptate manifestanţii de la Timişoara au cerut plecarea Ceauşiştilor de la la putere. E cât se poate de clar ca represiunea de la Timişoara va grăbi acest final. După cum e clar de asemenea că gradul de izolare a Ceasuşiştilor in ţară şi peste hotare va creşte.

Există însă, cel puţin încă un motiv pentru care ţara noastră nu-şi poate permite perpetuarea unui regim certat cu cea mai elementară morală civilizată. Europa îşi caută în prezent un nou echilibru. Cu ce carte de vizită se prezintă ţara noastră pe planul conducerii în această fază crucială pentru viitorul ei? Cerând o schimbare radicală de oameni şi sistem demonstranţii de la Timişoara au făcut act de patriotism şi de luciditate politica.
Emil Hurezeanu: În cursul acestei seri în Occident s-a aflat că pastorul László Tőkés trăieşte şi este deportat împreună cu familia într-un sat din Moldova.

N.C. Munteanu: Să rezumăm, dacă mai avem timp, dar nu mai avem timp, ceva din cele întâmplate astăzi. Germania Federala şi-a rechemat ambasadorul pentru consultări şi a condamnat reprimarea brutală a recentelor demonstraţii. Ministerul de externe a declarat că un regim care trece la asemenea măsuri nu mai are niciun viitor.

Emil Hurezeanu: Vice-ministrul britanic este de părere că un regim lipsit de scrupule, ca cel de la Bucureşti, nu se va mai menţine mult la putere. La Viena ambasadorul român a fost convocat la ministerul de externe, însă a refuzat să accepte o notă de protest.

N.C. Munteanu: Liderul sindical polonez, Lech Walesa, a cerut organizarea de proteste internaţionale împotriva regimului Ceauşescu. Cu acestea, N.C. Munteanu şi Emil Hurezeanu vă spun noapte bună!
Emil Hureazeanu: Vă mulţumim pentru atenţie, vă mulţumim că aţi fost alături de noi până la această oră târzie a nopţii.

Transcriere: Anamaria Neag.

(Un document sonor păstrat în Arhivele RFE de la Hoover).

În exclusivitate